Gazeta de Sud, noiembrie 2002 (Anul 8, nr. 2335-2360)
2002-11-01 / nr. 2335
2 ACTUALITATE Ceptru de zi pentru copiii din familii sărace In incinta Centrului de Plasament din Tîrgu Jiu s-a deschis un centru de zi pentru copiii care provin din familii defavorizate social. Centrul a fost înființat cu ajutorul fundației Pestalozzi din București și are o capacitate de 15 locuri. Copiii primesc o masă gratuită la prînz și își pot petrece ziua sub supravegherea unui psiholog, unui asistent social și a unui pedagog. Proiectul se va derula pe o perioadă de doi ani, cheltuielile urmînd să fie suportate în cea mai mare parte de fundația din Capitală. (C.C.) Amenzi în curtea școlii andarmii gorjeni au aplicat de la începutul acestui an școlar 22 de sancțiuni contravenționale persoanelor care au pătruns în curtea instituțiilor de învățămînt și au înjurat și agresat elevii. Printr-un protocol încheiat cu Inspectoratul de Învățămînt, jandarmii păzesc 28 de școli și licee din Tîrgu Jiu. „Sînt cazuri izolate. Nu se poate vorbi de un fenomen de violență în școli sau de grupuri care percep taxă de protecție", a spus Vasile Tîlvescu, comandantul Unității de Jandarmi Gorj. (C.C.) Pensionarii vor fi scutiți de plata asigurărilor de sănătate Pensionarii vor fi scutiți, începînd de anul viitor, de plata contribuției la asigurările de sănătate. Decizia a fost luată în cursul lunii trecute, în urma promovării unui act normativ care prevede reducerea cuantumului taxelor, bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) fiind diminuat cu 6.000 de miliarde de lei. Pînă în prezent, nici conducerea CNAS, nici cea a Ministerului Sănătății și Familiei nu au specificat care va fi sursa de finanțare a asigurărilor de sănătate pentru persoanele de vîrsta a lll-a, în condițiile în care peste 60 dintre cei care apelează frecvent la serviciile medicale fac parte din această categorie. (C.C.) Peste 3.000 de pachete cu țigări netimbrate, confiscate în Mehedinți Polițiștii de frontieră mehedințeni au depistat 16 persoane, cu vîrste cuprinse între 16 și 48 de ani, din Drobeta Turnu Severin, care comercializau ilegal țigări netimbrate. Cu această ocazie, polițiștii mehedințeni au confiscat 3.124 de pachete de țigări netimbrate, de diferite mărci, iar persoanele în cauză au fost sancționate cu amendă contravențională, potrivit Legii 12/ 1990. Acțiunea a făcut parte dintr-o misiune specifică, de prevenire a introducerii în țară și apoi comercializare ilegală a țigărilor netimbrate. Destinația finală a țigărilor era piața neagră din Drobeta Turnu Severin, unde pentru fiecare pachet netimbrat vîndut, comercianții cîștigă între 1.000 și 4.000 de lei. (F.L.) Dosarele persoanelor cu handicap din Dolj sunt pline de nereguli Verificarea dosarelor persoanelor cu handicap din județul Dolj a scos la iveală faptul că multe dintre acestea prezentau incorectitudini. Comisia mixtă organizată din reprezentanți ai Direcției de Sănătate Publică și ai Inspectoratului Teritorial de Stat pentru Persoane cu Handicap a descoperit 749 de dosare cu probleme, ceea ce aduce județul nostru în „topul" regiunilor cu nereguli. Conducerea comisiei susține însă că, dintre dosarele care au dat naștere unor suspiciuni, doar nouă erau ilegale, restul fiind doar incomplete. La nivelul întregii țări au fost revizuite pînă în prezent 61.222 de certificate de handicapat, dintre care la 4.455 de dosare au fost găsite incorectitudini sau ilegalități, iar în cazul a 2.196 de persoane, gradul de handicap era în neconcordanță cu cel real. (C.C.) Autoritățile din Olt indiferente la programele guvernamentale? Inspectoratul de Protecție a Mediului (IPM) Olt a lansat ieri la Slatina programul inițiat de Ministerul Apelor și Protecției Mediului, „Să reciclăm hîrtia", în prezența comisarului șef al Gărzii de Mediu, Florin Homorean. Deși la manifestare au fost invitați, în afară de autoritățile județului, și primarii municipiilor și orașelor județului, nimeni dintre aceștia nu s-a prezentat la lansarea programului, în schimb, au fost de față reprezentanți mass-media, ai Inspectoratului Școlar și ai unităților de colectare și valorificare a deșeurilor din Slatina, respectiv SC REMAT SA și SC SALUBRIS SA. Programul, teoretic în primă fază, vizează conștientizarea opiniei publice, dar nu numai. Toți conducătorii instituțiilor de stat vor avea în curînd obligația de a transmite lunar IPM Olt situații cu cantitatea de hîrtie colectată/valorificată în luna anterioară. Cu această ocazie, directorul Marian Dudău de la REMAT Slatina, firma care se va ocupa de colectarea hîrtiei-deșeu, i-a informat pe cei prezenți că prețul unui kilogram de hîrtie este de 750 de lei/kg. Pentru implementarea programului, IPM Olt va iniția o campanie de informare în masă a populației asupra beneficiilor acestui program. (M.M.) Firmele oltene codate la preschimbarea certificatului de înmatriculare Deși mai sînt puține zile pînă la expirarea termenului de preschimbare a certificatului de înmatriculare pentru societățile comerciale, în Olt, din cele 11.282 de firme care funcționează, 3.228 s-au prezentat la Oficiul Comerțului pentru a opera noile modificări. Maria Bărbulescu, directoarea Oficiului Registrului Comerțului Olt, s-a arătat pesimistă cu privire la faptul că firmele oltene vor reuși să se alinieze noilor cerințe din domeniu. Patronii care nu își vor schimba la timp certificatul de înmatriculare al firmei vor rămîne fără obiectul muncii deoarece societățile comerciale vor fi desființate. (M.M.) Camera de Comerț Olt și-a ales conducerea embrii Adunării Generale a Acționarilor, ai Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Olt, întruniți ieri în ședința anuală, și-au ales conducerea. Componența comitetului de conducere a instituției a rămas neschimbată. Președinte este Alexandru Ilie, iar vicepreședinte Ilie Tifa. Nici ceilalți membri din vechea conducere nu și-au pierdut posturile, între aceștia numărîndu-se Marin Ionică, președintele consiliului județean, și Gheorghe Dobra, directorul SC ALRO SA Slatina. (M.M.) . Polițiștii mehedințeni au confiscat pachete de țigări netimbrate, de diferite mărci GAZETA de SUD, Vineri, 1 noiembrie 2002 FF, FR, IDD... Aceeași Mărie cu altă pălărie Haosul din învățămîntul universitar pare să nu se mai termine. Ion Mihăilescu, președintele Consiliului Național de Evaluare și Acreditare Academică (CNEAA), a anunțat în urmă cu cîteva zile că „nici o universitate nu a primit autorizație pentru învățămîntul cu frecvență redusă sau fără frecvență și, de anul viitor, această formă de pregătire intră în lichidare începînd cu anul întîi“. în cadrul Universității din Craiova, sînt în prezent înscriși la forma frecvență redusă 618 studenți pe care noua decizie a CNEAA i-a adus din nou în pragul disperării de Elena LATAN în paralel cu forma de pregătire universitară care urmează să se desființeze, la Craiova funcționează și forma de învățămînt deschis la distanță (IDD) la cîteva facultăți care, după cum susține prorectorul Ion Olteanu, au autorizații de funcționare. Profilurile autorizate sînt Științe Economice, Litere, Istorie, Agricultură, Horticultura și Matematică-Informatică, avînd un total de 995 de studenți. Neconcordanța dintre statisticile președintelui CNEAA și informațiile profesorului craiovean i-a bulversat pe studenți. în ciuda încasării în forma de învățămînt care nu necesită frecventarea cursurilor, aceștia pierd mai mult timp pe la cursuri decît studenții de la zi. „Cum? Iar ne desființează? Nu știu de ce mai plătim taxa, că, oricum, se pare că nu vom face nimic cu diplomele după ce terminăm facultatea. Maică-mea a terminat facultatea tot la fără frecvență și are vreo 25 de ani de cînd e în învățămînt. Cred că pe noi nu ne așteaptă vremuri la fel de liniștite. La examene se fac diferențe între noi și cei de la zi, dar la cursuri, dacă nu venim noi, amfiteatrele sînt goale. Se consideră că noi doar dispunem de bani și că vrem să ne cumpărăm o diplomă, dar noi, pentru un amărît de cinci, învățăm de zece ori mai mult decît studenții de la zi! Și acum să aflăm că nici măcar nu sînt autorizate facultățile pentru astfel de cursuri!“, a spus o studentă de la Facultatea de Drept. Această facultate se numără printre cele care au înscriși studenți la forma de învățămînt cu frecvență redusă (FR), fără să aibă autorizare, după cum reiese din declarația lui Ion Mihăilescu. Șomeri licențiați Cu sau fără autorizare, unele facultăți percep taxe între 200 și 300 de dolari pentru fiecare student înscris, care își va finaliza totuși studiile în forma la care a fost încadrat. Diploma de licență nu-l ajută însă foarte mult pe absolvent nici în România, nici în Uniunea Europeană. Majoritatea nici nu s-au gîndit la posibilitatea de a o folosi dincolo de graniță. „Eu fac facultatea din ambiția părinților mei. Dacă ar fi după mine, m-aș apuca să fac bani. Nu știu cum, că n-am nici un fel de experiență, iar în România nu-ți dă nimeni o șansă dacă ești tînăr. Pentru mine, facultatea o să reprezinte o singură chestie după ce o să o termin. O să fiu un șomer licențiat, nu un simplu disponibilizat“, este pararea unui student la ISE. In UE „fără frecvență" Ion Olteanu, prorector la Universitatea din Craiova, susține că facultățile care au înscris studenți la formele de învățămînt în afară de cea la zi sînt legitime: „Învățămîntul deschis la distanță s-a organizat începînd cu anul universitar 1999-2000, pe baza planurilor facultăților și colegiilor, precum și pe domenii și discipline. La baza organizării și funcționării ICD au stat toate actele normative care reglementează acest subiect. în perioada următoare, facultățile vor depune dosarele pentru autorizarea formei IDD. Ministerul Educației și Cercetării și CNEAA, prin strategia de dezvoltare a sistemului de învățămînt, urmăresc recunoașterea IDD la nivel european. Deocamdată nu există informații oficiale despre cum va decurge desființarea FR-ului“. Optimismul conducerii Universității din Craiova nu i-a liniștit pe studenți, care vor afla poate la sfîrșitul facultății ce formă de învățămînt au absolvit. Optimismul conducerii Universității din Craiova nu i-a liniștit pe studenți Avînd o mamă oligofrenă și un tată alcoolic Un bebeluș putea să moară de foame Un bebeluș de o lună a fost la un pas de a muri de foame, din cauza părinților care au „uitat“ să-i dea să mănînce. Asistenții sociali ai Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului Golj au găsit copilul într-o stare avansată de distrofie. „Este vorba de un sugar, care la vîrsta de patru săptămîni cîntărea doar 2,7 kilograme pentru că nu a fost hrănit. Nu avea probleme de sănătate grave, ci era doar înfometat“, a spus doctorul Dumitru Butulescu, șeful Secției de pediatrie. Bebelușul aparținea unei familii din comuna Bengești- Ciocadia, cu mama oligofrenă și tatăl alcoolic. „Dacă am mai fi întîrziat o zi, cu siguranță copilul ar fi murit de foame. Părinții, a căror identitate nu o putem divulga, mai au doi copii, de un an și jumătate și respectiv trei ani. Toți trăiau într-o mizerie de nedescris. Mama, care este handicapată, a uitat să-și alăpteze bebelușul și nu poate fi trasă la răspundere, iar tatăl stă tot timpul beat. După ce a fost ținut sub supraveghere medicală, copilul împreuna cu mama sa și cu cei doi frați au fost internați la Centrul de Plasament din Tîrgu Cărbunești, între timp vom încerca să aranjăm puțin casa și să le construim o sobă. Nu s-a luat încă o decizie dacă părinții vor fi decăzuți din drepturi. Noi sperăm să-l convingem pe tată să-și asume responsabilitatea îngrijirii celor trei copii și a soției, sub supravegherea strictă a asistentului social“, a spus Constantin Preoteasa, șeful Direcției pentru Protecția Drepturilor. Copilului Gorj. • Cristina CATANĂ Constantin Preoteasa, șeful Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului, spune că îi poate face publice numele părinților Firma soției subprefectului amendată pentru nevirarea la stat a 355 de milioane de lei Una din cele două firme deținute de familia subprefectului de Gorj, Eugen Vîlceanu, a fost amendată pentru neplata impozitelor rezultate din majorarea capitalului social. SC TREFO SRL din Fărcășești, administrată de Elisabeta Vîlceanu, soția subprefectului, firmă cu activitate în domeniul mineritului, a achiziționat în urmă cu mai multe luni cîteva utilaje, acest lucru determinînd majorarea capitalului social. Conform prevederilor legale aflate în vigoare, o astfel de majorare de capital implică plata unui impozit care a fost stabilit de către Garda Financiară Gorj la 355 de milioane de lei. SC TREFO a fost obligată să vireze la stat suma respectivă, firma primind și trei amenzi simbolice în valoare totală de șase milioane de lei. Cifra de afaceri: 24,7 miliarde de lei Cele două firme ale familiei subprefectului, TREFO și REMONT, au avut o cifră de afaceri de 24,7 miliarde de lei, înregistrînd și un profit de 14,7 miliarde de lei. în cadrul firmei REMONT activează ca membru în Consiliul de Administrație, Dan Vîlceanu, fiul subprefectului. Cu toate că nu și-a plătit impozitul pentru majorarea de capital, în urmă cu mai multe luni, Eugen Vîlceanu i-a achiziționat fiului său un conac în valoare de 50.000 de dolari, în localitatea Runcu. Acesta este de fapt sediul fostului Ocol Silvic Runcu, cîștigat în instanță de foștii proprietari, care însă l-au vîndut. • Eugen MĂRUȚĂ Subprefectul Eugen Vîlceanu a uitat să își plătească impozitele Strugurii trec, sperietorile rămîn Pentru Dumitru Bănică, fiecare zi este Halloween. La intrare în Craiova, cum încep să se vadă casele pe marginea drumului, trecătorii rămîn cu ochii ațintiți pe sperietorile cu care bătrînul de 75 de ani și-a împînzit curtea. Nu una, nu două, ci... nouă. Mai mare frica decît vin! îmbrăcate de la second hand, înfofolite ca de toamnă, pestrițe și înalte ca niște saltimbanci urcați pe catalige, imaginea mai degrabă veselă a sperietorilor îndeamnă parcă ciorile la o porție de rîs în loc să le dea palpitații și să le alunge, încă de cînd au început strugurii să dea în pîrg, nea' Dumitru și-a pierdut liniștea, a început să se frămînte și să se teamă că nu va apuca să guste din licoarea dată de cei 300 de butuci de vie din curte. Graurii făcuseră ravagii și în anii trecuți și toți vecinii din zonă erau pățiți. Așa că bătrînul s-a apucat de făcut sperietori. Prima dintre ele i s-a părut prea stingheră și ineficace așa, singură, în toată via. Și a mai făcut una, și încă una, pînă a ajuns la nouă. Și poate că nu s-ar fi oprit dacă spațiul nu ar fi fost cam strimt și neîncăpător pentru mai multe. De îmbrăcat, le-a îmbrăcat cu hainele lui vechi, pe care oricum nu le mai purta, iar în loc de cap, le-a pus pe „umeri“ ciorapi roșii umpluți cu cîrpe. „Mai jos de brîu nu știu dacă ar avea tot ce trebuie!" „Aude toate! Iete, aia are și cămașă, și vestă! Da' mai jos de brîu nu știu dacă ar avea tot ce trebuie!“, rîde Nicolae Bănică, fratele „proprietarului de sperietori“. „I-a fost frică de pîrdalnicii ăștia de grauri, că au făcut dezastru anul ăsta. Nu vedeți că, pe lîngă sperietori, a petrecut pe deasupra viei și cîrpe înnodate și pe lîngă gard a legat fîșii de cîrpă roșie, tot ca să nu treacă ciorile. Da', în boltă tot au intrat, că acolo n-a pus nici o sperietoare! Mi-a făcut și mie cîteva, că stau la cîteva case mai în jos de el și parcă n-au mai intrat graurii atît de rău“. Nea' Dumitru s-a liniștit abia cînd s-a văzut cu vinul la butoi, pus bine, la păstrare, în pivniță. Dar sperietorile tot nu le-a dat jos, chir că via a îngălbenit de mult, înțepenite de frig și colorate ca în zi de carnaval, cele nouă sperietori au rămas în grădină să străjuiască singurătatea bătrînului. Cu nevasta dusă în lumea celor drepți și copiii așezați la casa lor, nea Dumitru parcă nu se mai simte așa rău cînd își aruncă ochii pe fereastră și vede siluetele sperietorilor. Și-apoi, mai e și vinul din pivniță, medicament curat și antidotul ideal al tristeții, că doar nu degeaba și-a dat atît silința să păzească via! • Ana IANCU Paza bună trece...cioara rea! t Bani pentru drumuri și pentru apă La Prefectura Dolj, în prezența reprezentanților Băncii Mondiale și a celor 20 de primari de comune, s-a lansat ieri Proiectul de Dezvoltare Rurală. După prezentarea în ansamblu a derulării proiectului, care în mare parte va fi finanțat de Banca Mondială, primarii celor 20 de comune care au fost selectate să participe au fost înștiințați că, deocamdată, proiectul derulează cicluri de instruiri. în prima parte a derulării, care va dura pînă în 2006, sînt la dispoziția celor cinci județe în care se va implementa proiectul aproximativ 40 de milioane USD, sumă care va fi distribuită în funcție de necesitatea și de importanța proiectelor lansate din fiecare județ. Valoarea fiecărui proiect făcut de comunitățile locale va fi de 230.000 USD, putînd ajunge și la 400.000 USD dacă mai multe comunități se vor asocia și vor prezenta un proiect comun, care să respecte regulile de eligibilitate. Din discuțiile cu primarii a reieșit că majoritatea proiectelor ce vor fi înaintate se vor axa pe reabilitarea drumurilor județene, care, de cînd au ajuns în administrația primăriilor, arată foarte rău. Pentru proiectele de alimentare cu apă a populației, Banca Mondială alocă 120 USD pentru fiecare locuitor care beneficiază de lucrare. Diferența, dacă va exista, va trebui acoperită de beneficiar din surse proprii sau atrase. (M.D.) i / „Cornul și laptele“ - blestem peste dascăli Directoarea Școlii nr. 24 „Sfîntu Gheorghe“ din Craiova a transmis ieri o adresă către Comisia de aplicare a OUG nr.96/2002 referitoare la acțiunea „Cornul și laptele“, în care enumeră „cantitățile de produse lactate și de panificație recepționate și acordate elevilor (592 de pahare cu lapte și tot atîtea cornuri)“, „dificultățile în implementarea programului“, precum și „propunerea de îmbunătățire a derulării programului“. Adresa a sosit și la ISJ Dolj, avînd numărul de înregistrare 8646/31.10.2002, adresă care l-a iritat pe Aristidie Gheorghiu, purtătorul de cuvînt al inspectoratului. La capitolul „dificultăți“, directoarea Doina Dan afirmă că, la Școala nr. 24, transportul produselor lactate se face de către învățători, dorința lor fiind ca personalul de îngrijire să se ocupe de acest lucru. De asemenea, „Direcția Sanitară nu ne permite ca personalul de îngrijire să transporte produsele (în coșuri de plastic) la clase“, iar „consumul produselor se face în pauza mare în sala de clasă, deoarece nu avem spațiu destinat pentru un număr așa de mare de elevi“, se mai arată în document. Directoarea consideră că se face risipă, întrucît „mulți elevi nu mai doresc să consume laptele“, care „este prea rece pentru a fi consumat“. Ordinul se execută, nu se discută! Doina Dan face două propuneri de îmbunătățire a acestei acțiuni: „Direcția Sanitară să ne permită ca transportul produselor pînă la clase să se facă de către personalul de îngrijire“, iar „produsele lactate să fie diversificate și să se schimbe lunar“. Punctul de vedere oficial al lui Aristidie Gheorghiu este: „îi recomand directoarei să studieze cu atenție Regulamentul de aplicare a OUG 96/2002, privind acordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din clasele I-IV din învățămîntul de stat și să pună în aplicare acest regulament.“ Vrem să fim europeni sau penibili? j Cînd acțiunea „Cornul și laptele“ era la început de drum, toți cei angrenați în organizarea acesteia făceau apeluri serioase la directorii unităților de învățămînt pentru a face propuneri, astfel încît să iasă cît mai bine. Este cunoscut faptul că, așa cum „sună“ regulamentul ordonanței, directorii unităților școlare au cele mai importante responsabilități, însă, la fel de bine se știe că orice lege este perfectibilă. Să se revizuiască oare Statutul personalului didactic, pentru a se introduce și asemenea obligații pentru dascăli? Dacă se recurge la așa ceva înseamnă că nu mai suntem europeni, ci, pur și simplu, penibili. • Constantin ILIE