Gazeta de Sud, noiembrie 2002 (Anul 8, nr. 2335-2360)

2002-11-01 / nr. 2335

2 ACTUALITATE Ce­ptru de zi pentru copiii din familii sărace I­n incinta Centrului de Plasament din Tîrgu Jiu s-a deschis un centru de zi pentru copiii care provin din familii defavorizate social. Centrul a fost înființat cu ajutorul fundației Pestalozzi din București și are o capacitate de 15 locuri. Copiii primesc o masă gratuită la prînz și își pot petrece ziua sub supravegherea unui psiholog, unui asistent social și a unui pedagog. Proiectul se va derula pe o perioadă de doi ani, cheltuielile urmînd să fie suportate în cea mai mare parte de fundația din Capitală. (C.C.) Amenzi în curtea școlii andarmii gorjeni au aplicat de la începutul acestui an școlar 22 de sancțiuni contravenționale persoanelor care au pătruns în curtea instituțiilor de învățămînt și au înjurat și agresat elevii. Printr-un protocol încheiat cu Inspectoratul de Învățămînt, jandar­mii păzesc 28 de școli și licee din Tîrgu Jiu. „Sînt cazuri izolate. Nu se poate vorbi de un fenomen de violență în școli sau de grupuri care percep taxă de protecție", a spus Vasile Tîlvescu, comandantul Unității de Jandarmi Gorj. (C.C.) Pensionarii vor fi scutiți de plata asigurărilor de sănătate P­ensionarii vor fi scutiți, începînd de anul viitor, de plata con­tribuției la asigurările de sănătate. Decizia a fost luată în cursul lunii trecute, în urma promovării unui act normativ care prevede reducerea cuantumului taxelor, bugetul Casei Na­ționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) fiind diminuat cu 6.000 de miliarde de lei. Pînă în prezent, nici conducerea CNAS, nici cea a Ministerului Sănătății și Familiei nu au spe­cificat care va fi sursa de finanțare a asigurărilor de sănătate pentru persoanele de vîrsta a lll-a, în condițiile în care peste 60 dintre cei care apelează frecvent la serviciile medicale fac parte din această categorie. (C.C.) Peste 3.000 de pachete cu țigări netimbrate, confiscate în Mehedinți P­olițiștii de frontieră mehedințeni au depistat 16 persoane, cu vîrste cuprinse între 16 și 48 de ani, din Drobeta Turnu Severin, care comercializau ilegal țigări netimbrate. Cu această ocazie, polițiștii mehedințeni au confiscat 3.124 de pachete de țigări netimbrate, de diferite mărci, iar persoanele în cauză au fost sancționate cu amendă contravențională, potrivit Legii 12/ 1990. Acțiunea a făcut parte dintr-o misiune specifică, de prevenire a introducerii în țară și apoi comercializare ilegală a țigărilor netimbrate. Destinația finală a țigărilor era piața neagră din Drobeta Turnu Severin, unde pentru fiecare pachet netimbrat vîndut, comercianții cîștigă între 1.000 și 4.000 de lei. (F.L.) Dosarele persoanelor cu handicap din Dolj sunt pline de nereguli V­erificarea dosarelor persoanelor cu handicap din județul Dolj a scos la iveală faptul că multe dintre acestea pre­zentau incorectitudini. Comisia mixtă organizată din reprezen­tanți ai Direcției de Sănătate Publică și ai Inspectoratului Te­ritorial de Stat pentru Persoane cu Handicap a descoperit 749 de dosare cu probleme, ceea ce aduce județul nostru în „topul" regiunilor cu nereguli. Conducerea comisiei susține însă că, dintre dosarele care au dat naștere unor suspiciuni, doar nouă erau ilegale, restul fiind doar incomplete. La nivelul întregii țări au fost revizuite pînă în prezent 61.222 de certificate de han­dicapat, dintre care la 4.455 de dosare au fost găsite incorec­titudini sau ilegalități, iar în cazul a 2.196 de persoane, gradul de handicap era în neconcordanță cu cel real. (C.C.) Autoritățile din Olt­­ indiferente la programele guvernamentale? I­nspectoratul de Protecție a Mediului (IPM) Olt a lansat ieri la Slatina programul inițiat de Ministerul Apelor și Protecției Mediului, „Să reciclăm hîrtia", în prezența comisarului șef al Gărzii de Mediu, Florin Homorean. Deși la manifestare au fost invitați, în afară de autoritățile județului, și primarii municipiilor și orașelor județului, nimeni dintre aceștia nu s-a prezentat la lansarea programului, în schimb, au fost de față reprezentanți mass-media, ai Inspectoratului Școlar și ai unităților de colectare și valorificare a deșeurilor din Slatina, respectiv SC REMAT SA și SC SALUBRIS SA. Programul, teoretic în primă fază, vizează conștientizarea opiniei publice, dar nu numai. Toți conducătorii instituțiilor de stat vor avea în curînd obligația de a transmite lunar IPM Olt situații cu cantitatea de hîrtie colectată/valori­­­­ficată în luna anterioară. Cu această ocazie, directorul Marian Dudău de la REMAT Slatina, firma care se va ocupa de colec­tarea hîrtiei-deșeu, i-a informat pe cei prezenți că prețul unui kilogram de hîrtie este de 750 de lei/kg. Pentru implementarea programului, IPM Olt va iniția o campanie de informare în masă a populației asupra beneficiilor acestui program. (M.M.) Firmele oltene­­ codate la preschimbarea certificatului de înmatriculare D­eși mai sînt puține zile pînă la expirarea termenului de pre­schimbare a certificatului de înmatriculare pentru societățile comerciale, în Olt, din cele 11.282 de firme care funcționează, 3.228 s-au prezentat la Oficiul Comerțului pentru a opera noile modificări. Maria Bărbulescu, directoarea Oficiului Registrului Comerțului Olt, s-a arătat pesimistă cu privire la faptul că firmele oltene vor reuși să se alinieze noilor cerințe din domeniu. Pa­tronii care nu își vor schimba la timp certificatul de înmatriculare al firmei vor rămîne fără obiectul muncii deoarece societățile comerciale vor fi desființate. (M.M.) Camera de Comerț Olt și-a ales conducerea embrii Adunării Generale a Acționarilor, ai Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Olt, întruniți ieri în ședința anuală, și-au ales conducerea. Componența comitetului de conducere a instituției a rămas neschimbată. Președinte este Alexandru Ilie, iar vicepreședinte­­ Ilie Tifa. Nici ceilalți membri din vechea conducere nu și-au pierdut posturile, între aceștia numărîndu-se Marin Ionică, președintele consiliului județean, și Gheorghe Dobra, directorul SC ALRO SA Slatina. (M.M.)­­ . Polițiștii mehedințeni au confiscat pachete de țigări netimbrate, de diferite mărci GAZETA de SUD, Vineri, 1 noiembrie 2002 FF, FR, IDD... Aceeași Mărie cu altă pălărie Haosul din învățămîntul universitar pare să nu se mai termine. Ion Mihăilescu, președintele Consiliului Național de Evaluare și Acreditare Academică (CNEAA), a anunțat în urmă cu cîteva zile că „nici o universitate nu a primit autorizație pentru învățămîntul cu frecvență redusă sau fără frecvență și, de anul viitor, această formă de pregătire intră în lichidare începînd cu anul întîi“. în cadrul Universității din Craiova, sînt în prezent înscriși la forma frecvență redusă 618 studenți pe care noua decizie a CNEAA i-a adus din nou în pragul disperării­ de Elena LATAN în paralel cu forma de pregătire universitară care ur­mează să se desființeze, la Craiova funcționează și for­ma de învățămînt deschis la distanță (IDD) la cîteva fa­cultăți care, după cum susține prorectorul Ion Olteanu, au autorizații de funcționare. Profilurile autorizate sînt Științe Economice, Litere, Is­torie, Agricultură, Horticul­tura și Matematică-Informa­­tică, avînd un total de 995 de studenți. Neconcordanța dintre sta­tisticile președintelui CNEAA și informațiile profesorului cra­­iovean i-a bulversat pe stu­denți. în ciuda încasării în forma de învățămînt care nu necesită frecventarea cursu­rilor, aceștia pierd mai mult timp pe la cursuri decît stu­denții de la zi. „Cum? Iar ne desființea­ză? Nu știu de ce mai plătim taxa, că, oricum, se pare că nu vom face nimic cu diplo­mele după ce terminăm fa­cultatea. Maică-mea a termi­nat facultatea tot la fără frec­vență și are vreo 25 de ani de cînd e în învățămînt. Cred că pe noi nu ne așteaptă vremuri la fel de liniștite. La examene se fac diferențe între noi și cei de la zi, dar la cursuri, da­că nu venim noi, amfiteatrele sînt goale. Se consideră că noi doar dispunem de bani și că vrem să ne cumpărăm o diplomă, dar noi, pentru un amărît de cinci, învățăm de zece ori mai mult decît stu­denții de la zi! Și acum să aflăm că nici măcar nu sînt au­torizate facultățile pentru ast­fel de cursuri!“, a spus o stu­dentă de la Facultatea de Drept. Această facultate se nu­mără printre cele care au înscriși studenți la forma de învățămînt cu frecvență redu­să (FR), fără să aibă autori­zare, după cum reiese din de­clarația lui Ion Mihăilescu. Șomeri licențiați Cu sau fără autorizare, unele facultăți percep taxe în­tre 200 și 300 de dolari pentru fiecare student înscris, care își va finaliza totuși studiile în forma la care a fost încadrat. Diploma de licență nu-l ajută însă foarte mult pe ab­solvent nici în România, nici în Uniunea Europeană. Ma­joritatea nici nu s-au gîndit la posibilitatea de a o folosi din­colo de graniță. „Eu fac facultatea din ambiția părinților mei. Dacă ar fi după mine, m-aș apuca să fac bani. Nu știu cum, că n-am nici un fel de experien­ță, iar în România nu-ți dă ni­meni o șansă dacă ești tînăr. Pentru mine, facultatea o să reprezinte o singură chestie după ce o să o termin. O să fiu un șomer licențiat, nu un simplu disponibilizat“, este pararea unui student la ISE. In UE „fără frecvență" Ion Olteanu, prorector la Universitatea din Craiova, susține că facultățile care au înscris studenți la formele de învățămînt în afară de cea la zi sînt legitime: „Învățămîntul deschis la distanță s-a organizat începînd cu anul universitar 1999-2000, pe baza planurilor fa­cultăților și colegiilor, precum și pe domenii și discipline. La baza organizării și funcționării ICD au stat toate actele nor­mative care reglementează a­­cest subiect. în perioada ur­mătoare, facultățile vor depu­ne dosarele pentru autorizarea formei IDD. Ministerul Edu­cației și Cercetării și CNEAA, prin strategia de dezvoltare a sistemului de învățămînt, ur­măresc recunoașterea IDD la nivel european. Deocamdată nu există informații oficiale despre cum va decurge des­ființarea FR-ului“. Optimismul conducerii Universității din Craiova nu i-a liniștit pe studenți, care vor afla poate la sfîrșitul fa­cultății ce formă de învăță­mînt au absolvit. Optimismul conducerii Universității din Craiova nu i-a liniștit pe studenți Avînd o mamă oligofrenă și un tată alcoolic Un bebeluș putea să moară de foame Un bebeluș de o lună a fost la un pas de a muri de foame, din cauza părinților care au „uitat“ să-i dea să mă­­nînce. Asistenții sociali ai Di­recției pentru Protecția Drep­turilor Copilului Golj au găsit copilul într-o stare avansată de distrofie. „Este vorba de un sugar, care la vîrsta de patru săptă­­mîni cîntărea doar 2,7 kilo­grame pentru că nu a fost hrănit. Nu avea probleme de sănătate grave, ci era doar în­fometat“, a spus doctorul Du­mitru Butulescu, șeful Secției de pediatrie. Bebelușul aparținea unei familii din comuna Bengești- Ciocadia, cu mama oligofre­nă și tatăl alcoolic. „Dacă am mai fi întîrziat o zi, cu siguranță copilul ar fi murit de foame. Părinții, a că­ror identitate nu o putem di­vulga, mai au doi copii, de un an și jumătate și respectiv trei ani. Toți trăiau într-o mizerie de nedescris. Mama, care este handicapată, a uitat să-și alăpteze bebelușul și nu poa­te fi trasă la răspundere, iar tatăl stă tot timpul beat. După ce a fost ținut sub suprave­ghere medicală, copilul îm­preuna cu mama sa și cu cei doi frați au fost internați la Centrul de Plasament din Tîr­gu Cărbunești, între timp vom încerca să aranjăm puțin casa și să le construim o sobă. Nu s-a luat încă o decizie da­că părinții vor fi decăzuți din drepturi. Noi sperăm să-l convingem pe tată să-și asu­me responsabilitatea îngrijirii celor trei copii și a soției, sub supravegherea strictă a asis­tentului social“, a spus Con­stantin Preoteasa, șeful Di­recției pentru Protecția Drep­turilor. Copilulu­i Gorj. • Cristina CATANĂ Constantin Preoteasa, șeful Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului, spune că îi poate face publice numele părinților Firma soției subprefectului­­ amendată pentru nevirarea la stat a 355 de milioane de lei Una din cele două firme deținute de familia subpre­fectului de Gorj, Eugen Vîl­­ceanu, a fost amendată pen­tru neplata impozitelor rezul­tate din majorarea capitalului social. SC TREFO SRL din Fărcășești, administrată de Elisabeta Vîlceanu, soția sub­prefectului, firmă cu activi­tate în domeniul mineritului, a achiziționat în urmă cu mai multe luni cîteva utilaje, a­­cest lucru determinînd ma­jorarea capitalului social. Conform prevederilor le­gale aflate în vigoare, o astfel de majorare de capital impli­că plata unui impozit care a fost stabilit de către Garda Fi­nanciară Gorj la 355 de mi­lioane de lei. SC TREFO a fost obligată să vireze la stat suma respectivă, firma pri­mind și trei amenzi simbo­lice în valoare totală de șase milioane de lei. Cifra de afaceri: 24,7 miliarde de lei Cele două firme ale fa­miliei subprefectului, TREFO și REMONT, au avut o cifră de afaceri de 24,7 miliarde de lei, înregistrînd și un profit de 14,7 miliarde de lei. în cadrul firmei REMONT activează ca membru în Consiliul de Administrație, Dan Vîlceanu, fiul subprefectului. Cu toate că nu și-a plătit impozitul pentru majorarea de capital, în urmă cu mai multe luni, Eugen Vîlceanu i-a achiziționat fiului său un conac în valoare de 50.000 de dolari, în localitatea Run­­cu. Acesta este de fapt sediul fostului Ocol Silvic Runcu, cîștigat în instanță de foștii proprietari, care însă l-au vîndut. • Eugen MĂRUȚĂ Subprefectul Eugen Vîlceanu a uitat să își plătească impozitele Strugurii trec, sperietorile rămîn Pentru Dumitru Bănică, fiecare zi este Halloween. La intrare în Craiova, cum încep să se vadă casele pe marginea drumului, trecăto­rii rămîn cu ochii ațintiți pe sperietorile cu care bătrînul de 75 de ani și-a împînzit curtea. Nu una, nu două, ci... nouă. Mai mare frica decît vin! îmbrăcate de la second hand, înfofolite ca de toam­nă, pestrițe și înalte ca niște saltimbanci urcați pe cata­lige, imaginea mai degrabă veselă a sperietorilor în­deamnă parcă ciorile la o porție de rîs în loc să le dea palpitații și să le alunge, încă de cînd au început strugurii să dea în pîrg, nea' Dumitru și-a pierdut liniștea, a început să se frămînte și să se teamă că nu va apuca să guste din licoarea dată de cei 300 de butuci de vie din curte. Graurii făcuseră ravagii și în anii trecuți și toți vecinii din zonă erau pățiți. Așa că bătrînul s-a apucat de făcut sperietori. Prima dintre ele i s-a părut prea stingheră și ineficace așa, singură, în toa­tă via. Și a mai făcut una, și încă una, pînă a ajuns la no­uă. Și poate că nu s-ar fi oprit dacă spațiul nu ar fi fost cam strimt și neîncăpător pentru mai multe. De îmbrăcat, le-a îmbrăcat cu hainele lui vechi, pe care oricum nu le mai purta, iar în loc de cap, le-a pus pe „umeri“ ciorapi roșii umpluți cu cîrpe. „Mai jos de brîu nu știu dacă ar avea tot ce trebuie!" „Au­de toate! Iete, aia are și cămașă, și vestă! Da' mai jos de brîu nu știu dacă ar avea tot ce trebuie!“, rîde Nicolae Bănică, fratele „proprietarului de sperietori“. „I-a fost frică de pîrdalnicii ăștia de grauri, că au făcut dezastru anul ăsta. Nu vedeți că, pe lîngă sperietori, a pe­trecut pe deasupra viei și cîr­pe înnodate și pe lîngă gard a legat fîșii de cîrpă roșie, tot ca să nu treacă ciorile. Da', în boltă tot au intrat, că acolo n-a pus nici o sperietoare! Mi-a făcut și mie cîteva, că stau la cîteva case mai în jos de el și parcă n-au mai intrat graurii atît de rău“. Nea' Dumitru s-a liniștit abia cînd s-a văzut cu vinul la butoi, pus bine, la păstrare, în pivniță. Dar sperietorile tot nu le-a dat jos, chir că via a îngălbenit de mult, înțepenite de frig și colorate ca în zi de carnaval, cele nouă sperietori au rămas în grădină să stră­juiască singurătatea bătrînu­­lui. Cu nevasta dusă în lumea celor drepți și copiii așezați la casa lor, nea­ Dumitru parcă nu se mai simte așa rău cînd își aruncă ochii pe fereastră și vede siluetele sperietorilor. Și-apoi, mai e și vinul din pivniță, medicament curat și antidotul ideal al tristeții, că doar nu degeaba și-a dat atît silința să păzească via! • Ana IANCU Paza bună trece...cioara rea! t Bani pentru drumuri și pentru apă La Prefectura Dolj, în prezența reprezentanților Băncii Mondiale și a celor 20 de primari de comune, s-a lansat ieri Proiectul de Dez­voltare Rurală. După prezentarea în an­samblu a derulării proiectu­lui, care în mare parte va fi finanțat de Banca Mondială, primarii celor 20 de comune care au fost selectate să par­ticipe au fost înștiințați că, deocamdată, proiectul deru­lează cicluri de instruiri. în prima parte a derulă­rii, care va dura pînă în 2006, sînt la dispoziția celor cinci județe în care se va imple­menta proiectul aproximativ 40 de milioane USD, sumă care va fi distribuită în func­ție de necesitatea și de impor­tanța proiectelor lansate din fiecare județ. Valoarea fiecărui proiect făcut de comunitățile locale va fi de 230.000 USD, putînd ajunge și la 400.000 USD da­că mai multe comunități se vor asocia și vor prezenta un proiect comun, care să res­pecte regulile de eligibilitate. Din discuțiile cu primarii a reieșit că majoritatea pro­iectelor ce vor fi înaintate se vor axa pe reabilitarea dru­murilor județene, care, de cînd au ajuns în administrația primăriilor, arată foarte rău. Pentru proiectele de ali­mentare cu apă a populației, Banca Mondială alocă 120 USD pentru fiecare locuitor care beneficiază de lucrare. Diferența, dacă va exista, va trebui acoperită de benefi­ciar din surse proprii sau atrase. (M.D.) i / „Cornul și laptele“ - blestem peste dascăli Directoarea Școlii nr. 24 „Sfîntu Gheorghe“ din Cra­iova a transmis ieri o adresă către Comisia de aplicare a OUG nr.96/2002 referitoare la acțiunea „Cornul și lap­tele“, în care enumeră „can­titățile de produse lactate și de panificație recepționate și acordate elevilor (592 de pa­hare cu lapte și tot atîtea cor­­nuri)“, „dificultățile în im­plementarea programului“, precum și „propunerea de îmbunătățire a derulării pro­gramului“. Adresa a sosit și la ISJ Dolj, avînd numărul de în­registrare 8646/31.10.2002, adresă care l-a iritat pe Aristidie Gheorghiu, purtă­torul de cuvînt al inspecto­ratului. La capitolul „dificul­tăți“, directoarea Doina Dan afirmă că, la Școala nr. 24, transportul produselor lac­tate se face de către învăță­tori, dorința lor fiind ca per­sonalul de îngrijire să se ocupe de acest lucru. De asemenea, „Direcția Sanitară nu ne permite ca personalul de îngrijire să transporte produsele (în co­șuri de plastic) la clase“, iar „consumul produselor se fa­ce în pauza mare în sala de clasă, deoarece nu avem spațiu destinat pentru un nu­măr așa de mare de elevi“, se mai arată în document. Directoarea consideră că se face risipă, întrucît „mulți elevi nu mai doresc să consume laptele“, care „este prea rece pentru a fi consumat“. Ordinul se execută, nu se discută! Doina Dan face două propuneri de îmbunătățire a acestei acțiuni: „Direcția Sa­nitară să ne permită ca trans­portul produselor pînă la cla­se să se facă de către perso­nalul de îngrijire“, iar „pro­dusele lactate să fie diversifi­cate și să se schimbe lunar“. Punctul de vedere ofi­cial al lui Aristidie Gheor­ghiu este: „îi recomand di­rectoarei să studieze cu aten­ție Regulamentul de aplicare a OUG 96/2002, privind a­­cordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din clasele I-IV din învăță­mîntul de stat și să pună în aplicare acest regulament.“ Vrem să fim europeni sau penibili? j Cînd acțiunea „Cornul­­ și laptele“ era la început de drum, toți cei angrenați în organizarea acesteia făceau apeluri serioase la directorii unităților de învățămînt pen­­tru­ a face propuneri, astfel încît să iasă cît mai bine. Este cunoscut faptul că, așa cum „sună“ regulamentul ordonanței, directorii unită­ților școlare au cele mai im­­­­portante responsabilități, însă, la fel de bine se știe că orice lege este perfectibilă. Să se revizuiască oare Sta­tutul personalului didactic, pentru a se introduce și ase­menea obligații pentru das­căli? Dacă se recurge la așa ceva înseamnă că nu mai sun­tem­ europeni, ci, pur și sim­plu, penibili. • Constantin ILIE

Next