Gazeta de Sud, decembrie 2002 (Anul 8, nr. 2361-2383)
2002-12-02 / nr. 2361
2 ACTUALITATE Fostă pușcăriașă caut adăpost pentru copilul meu! Debordînd de energie, o mogîldeață de om aleargă de colo-colo și nu-și găsește locul. Din cînd în cînd, se oprește, clătinîndu-se ușor pe piciorușele încălțate în cizmulițe cît degetul și îi privește uimit pe uriașii care trec grăbiți pe lingă eL Ochii mari și negri se ițesc mirați pe obrazul bucălat Cu sprîncenele întunecate și ușor încruntate, piticul stă cîteva clipe nemișcat, apoi o ia din nou la fugă. Să vadă mai bine lucrul acela ciudat și strălucitor. Sau poate doar ca să se încălzească. Pe Ionuț l-a adus pe lume mama lui acum un an și patru luni. Nici ea n-a știut bine ce face. S-a trezit într-o zi că e borioasă. Ce să facă? Bani n-avea și nici nu știa unde să se ducă să scape de plod. Mama ei era plecată pe la neamuri, habar n-avea de unde s-o ia, iar surorile, șase la număr, se pierduseră prin oraș, cu parabeii lor. Firuța era singură, fără masă, fără casă. De cînd ieșise din pușcărie n-a mai știut ce e acela un acoperiș deasupra capului. Mama ei vînduse tot ca să-l îngroape pe ăl bătrîn și plecase unde văzuse cu ochii, lăsîndu-și copiii să se descurce cum ar putea. La Firuța nici nu s-a gîndit. Las că de ea avea grijă pușcăria, îi dădea și pat să doarmă, și o bucată de pîine să-și astîmpere foamea. Dar, la trei ani de la condamnarea pentru furt, Firuța Văduva s-a eliberat. A plecat unde știa că e casa ei. „N-am mai găsit nimic. Mămica vînduse tot. Nu știam încotro s-o iau, n-aveam nici unde să-mi pun capul. M-am angajat să cîștig un ban ca să am cu ce să mă întrețin“, povestește Firuța schimbările care s-au petrecut în viața ei după detenție. Locul de muncă era șansa ei de a lua totul de la capăt, de a răscumpăra greșelile trecutului. Era un mod de a cîștiga un ban cinstit. Era un început. „Atunci l-am cunoscut pe șeful meu. Părea un om de treabă, corect, cu suflet bun. Nu peste multă vreme, a ținut să-mi arate cît poate fi de bun... A spus că o să o duc mai bine, că are cunoștințe mari. Am început să ne întîlnim... Mi-a luat o garsonieră în care să stau... Aveam încredere în el...“ Fericirea Ființei n-a durat însă. Aflînd că e însărcinată, i-a cerut sfatul șefului, chiar dacă prea multe speranțe nu-și punea în el. Știa că bărbatul avea familie, soție și doi copii. A încercat totuși, pentru că nu mai avea pe nimeni. „Nu l-a interesat nimic, m-a lăsat pur și simplu. La cinci luni, a vrut să dau afară copilul, dar n-am putut. Era păcat. După ce am născut, nu a vrut să-l recunoască pe Ionuț. Zicea că nu e al lui. N-am mai stat în garsonieră. Și nici n-am mai avut legături... Acum ne vedem rar, cînd îl caut eu... Tot încerc să-mi găsesc o locuință. Poate mă ajută el, așa a zis...“ La 30 de ani, cu stigmatul pușcăriei în suflet și cu un copil din flori pe care nici ea nu știe dacă și l-a dorit, Firuța bate la ușile străinilor pentru o bucată de pîine. Cîteodată, mai rămîne pe la vreo soră, cît să prindă puteri pentru ea și copil. Apoi pleacă, fiindcă nu poate sta pe capul lor. „Am făcut dosar la primărie în urmă cu șapte luni pentru locuință. Mi-au zis că abia în martie mi-ar veni rîndul. Dar ce fac pînă atunci? îmi îngrop copilul!...“ în ultimul timp, Firuța și Ionuț au stat în gară sau în subsolul Spitalului nr. 2, unde sunt țevile calde. „Acolo ne cuibărim amîndoi să ne încălzim. Săptămîna trecută am fost la Băile comunale ca să-i fac baie... Cîteodată îmi vine să-l las la cineva și să mă omor...“, a spus femeia disperată. Suflînd repede de atîta alergătură, Ionuț se cuibărește la sînul mamei. Scîncește ușor de foame. Cu mînuța învinețită de frig se agață de haina Firuței, care se uită neputincioasă la copilul ei. Nu are ce să-i dea de mîncare, iar afară e frig. Se face noapte și trebuie să găsească un loc unde să doarmă... • Sorina STĂNCULESCU Firuța și Ionuț Tragerea la sorți a câștigătorilor premiilor oferite de Gazeta de Sud abonaților din luna 9 noiembrie 2002 are loc astăzi, 2 decembrie, ora 17.00, la sediul redacției din Craiova, str. Ioan Maiorescu 10. iAZETA de SUD. Luni, 2 decembrie 2002 Premiat luna trecută pentru merite agricole Miliardarul Mihai Anghel, acuzat de furt și tîlhărie Numit de presa centrală „baronul agriculturii din Oltenia“, afaceristul Mihai Anghel, directorul general al SC CEREALCOM SA, este cercetat penal de Poliția Segarcea, pentru săvîrșirea infracțiunilor de furt și tîlhărie. Verificările în dosarul cu numărul 192.295/29.11.2002 au început după ce Constantin Păstae, o mai veche cunoștință a lui Anghel, a reclamat furtul a aproape 400 de animale de pe izlazul din Segarcea. Ciobanii plătiți de Păstae se plîng că au fost amenințați cu spray-uri paralizante de bodyguarzii celor care au venit și au sechestrat animalele. Reclamantul vede intervenția ca pe un semnal de intimidare, ca urmare a faptului că i-a apărat interesele investitorului german Ahrend Höper, cel care l-a concurat pe Mihai Anghel la cumpărarea fostului IAS Segarcea. în replică, directorul CEREALCOM spune că a fost nevoit să recurgă la această măsură extremă din cauză că presiunea specifică a copitei de oaie este egală cu cea a șenilei de tanc. de Mihai GAVRILA, Dan CIOVICĂ, Ionuț PÎRVULESCU Proprietate a Agenției Domeniilor Statului, izlazul din Segarcea este administrat în prezent de SC CERVINA SA, una dintre subunitățile CEREALCOM. Reclamantul zice că avea cu Mihai Anghel o înțelegere verbală, prin care directorul CEREALCOM îi permitea lui Constantin Păstae să își ducă la pășunat animalele pe terenul respectiv. Totuși, în dimineața de joi, 28 noiembrie, Crina Eremia, directorul SC CERVINA SA, s-a prezentat flancat de șapte-opt bodyguarzi și, după ce i-a amenințat cu spray-uri paralizante pe cei doi ciobani angajați de Păstae, a luat în custodie cele 345 de ovine și 53 de taurine care erau atunci pe izlaz. Constantin Păstae este indignat pentru că a primit somația de-abia după ce animalele îi fuseseră luate cu japca. De asemenea, el insistă asupra unei hotărîri a Consiliului Local Segarcea, care prevede că persoanele care pășunează animalele pe terenuri care nu le aparțin vor fi amendate cu sume cuprinse între 250.000 și trei milioane de lei. „Duceam animalele pe izlaz de șapte ani și îmi plăteam taxele de pășunat. Modul în care au acționat denotă o sfidare crasă a legii, un gest de forță inadmisii într-o societate de drept, în care cei puternici consideră că-și pot face singuri dreptate fără să recurgă la instituțiile statului; în mod normal, ar fi trebuit să plătesc vreo douăzeci de milioane de lei, nu să-mi ia animale în valoare de aproape două miliarde. A fost un semnal de intimidare împotriva mea, pentru că am fost membru în Consiliul de Administrație al SC CERVINA SA Segarcea pînă în mai 2002 și am apărat interesele investitorului german Ahrend Hoper, acționar majoritar la SC AGROPOWER SRL“, susține Păstae. Lui Păstae i s-a tras de la Evenimentul Zilei între Păstae și Anghel există o stare conflictuală de pe vremea cînd primul reprezenta societatea AGRO-POWER, avînd cîteva litigii comerciale cu CEREALCOM-ul lui Anghel. Anul trecut, Păstae l-a acuzat pe Anghel că a tras sforile de așa natură încît CEREALCOM să primească de la stat o subvenție de circa 1,7 miliarde, bani care s-ar fi cuvenit de fapt CERVINEI, pe atunci aflată sub controlul AGROPOWER. Păstae susține că, după plecarea lui Ahrend Kloper, a ajuns la o înțelegere cu Anghel. Conflictul a reizbucnit săptămîna trecută, după ce cotidianul Evenimentul Zilei a publicat un amplu material, în care de numele lui Anghel erau legate cîteva privatizări dubioase ale unor IAS-uri din Dolj. „Eu nu am avut nici o contribuție la textul apărut în Evenimentul Zilei. Probabil că Hoper a discutat direct cu acționarul german de la Evenimentul. Anghel însă a crezut că m-am dus eu să-l dau în gît și a acționat în consecință“, spune Constantin Păstae. Anghel dă vina pe presiunea specifică a copitei de oaie Mihai Anghel vede lucrurile dintr-o cu totul altă perspectivă. El ne-a declarat ieri că a fost obligat să ia în custodie animalele lui Păstae din cauză că acesta nu plătea nimic pentru pășunat. „Nu poți să duci animalele la pășunat așa, oricum, Păstae nu ne dădea nici un ban și nu respecta perioadele de regenerare a pășunilor. Dumneavoastră știți că presiunea specifică a copitei de oaie este egală cu cea a șenilei de tanc? Iar eu nu pot să-l las pe el să-și ducă animalele la pășunat, pentru că mie legea nu îmi permite să subînchiriez izlazul.“ Directorul CEREALCOM consideră, de asemenea, că nu are pretenții exagerate: „Ca să-i dau animalele înapoi, nu vreau decît să-mi plătească 400 de milioane, atît cît dau eu chirie anual la stat. Pentru firma mea, îi cer un leu. Cert este că mari expiră termenul legal de cinci zile în care eu sînt obligat să-i țin oile și vacile în custodie. După aceea, dacă nu plătește gloaba (amenda n.r.) cuvenită, am dreptul să le vînd“, ne-a mai spus Mihai Anghel. Subcomisarul Badea Nicușor, cel care se ocupă de dosarul penal al lui Anghel, spune că ancheta va fi finalizată în maximum două zile. „Principala acuzație adusă este aceea de tîlhărie, deși termenul nu se prea potrivește cu ce s-a întîmplat acolo. Oricum, nu s-au înregistrat nici un fel de acte de violență la fața locului.“ Vacile lui Păstae, acum în custodia CEREALCOM „Adunare de despărțire“ a locatarilor din Asociația nr.143. Cîțiva locatari care aparțin de Asociația nr.14 din cartierul craiovean Brazda lui Novac au început ziua de 1 Decembrie cu o „rugăciune“: „Să dea bunul Dumnezeu ca noi, locatarii blocurilor cu patru niveluri, să reușim să ne desprindem de Asociația nr. 14 și să constituim o altă asociație de proprietari!“. Ruga a fost rostită în cadrul „adunării de despărțire“, aflată, se pare, la a patra „ediție“. Locatarii „de patru niveluri“ doresc cu orice chip să se despartă de locatarii „de zece niveluri“, care populează cele două blocuri turn existente în asociație, F9 și FIO, pe motiv că ultimii sunt avantajați de către actualul președinte al asociației, care le este vecin de scară. Mai precis, cei din blocurile „pitic“ suportă pe nedrept datoriile de sute de milioane cumulate de cei din turnuri, iar aceștia se plimbă cu liftul și își „dau gunoaiele pe tobogan“ tot pe banii celor „de patru niveluri“. De opt luni, în cartierul Brazda lui Novac, locatarii celor patru blocuri cu patru niveluri și cei ai celor două blocuri turn se dușmănesc din motive „de asociație“. Părțile „beligerante“ se împart între „ai lu' Bozdogescu“, actualul președinte al Asociației de locatari nr.14, și „cei pentru despărțire“ - numai locatari din blocurile „pitic“. Săgeți aruncate din priviri, în ghionteli dușmănoase la coadă la alimentară, cuvinte grele șuierate printre dinți... Motivele care duc la această stare tensionată sunt clare și pentru o parte, și pentru cealaltă. Necazul este că nu coincid. Locatar al unui bloc turnpreședinte peste „pitici" , Decembrie i-a prins pe unii dintre locatari, cei mai înverșunați și mai hotărîți să clarifice situația, în cantina Liceului Pedagogic, la o „adunare de despărțire“, nu prima, dar, „să dea bunul Dumnezeu“, ultima. „Acest Bozdogescu s-a instalat pe post fără acceptul celor 240 de familii ale blocurilor cu patru niveluri. Dorim despărțirea de cele două blocuri cu zece niveluri, care au datorii foarte mari, peste 800 de milioane. Dar el nu ne lasă. Ne judecăm de opt luni pentru acest lucru. Ei au lifturi, toborgane, iar noi suportăm cheltuielile“, a spus Ioana Grigore, adeptă a separării. Ion Gîrleșteanu, posibil președinte al eventualei asociații nou - înființate, vine cu alte argumente, mai convingătoare: „Timp de opt ani, președinte al Asociației nr.14 a fost un locatar din FIO, care și-a îndreptat privirile spre blocurile turn și a neglijat complet blocurile cu patru niveluri. Nu și-a îndeplinit atribuțiile edilitargospodărești, astfel că există canalizări înfundate, țevi de canalizare erodate, iar la subsol miroase îngrozitor. Singura șansă pentru noi este să înființăm un comitet cu locatari din aceste blocuri. Nu înțelegem cum s-au putut aronda la asociație și blocurile turn, cînd la Adunarea Generală nu au participat decît 16 persoane din aceste blocuri, nereprezentînd jumătate din locatari, cum prevede legea! Și, cel mai important, dorim despărțirea din motive de ordin economic: cheltuielile de administrație, cu comisioanele, cu salariile, cresc de la o zi la alta. Cum se poate? Unde se duc banii? Gurile rele spun că sunt cheltuieli mari cu procesele și cu avocații, pentru că domnul Bozdogescu este în proces cu fosta președintă pentru ultraj și insultă“. Rețeaua Segărceanu Mihai Bozdogescu recunoaște că este în proces cu fosta președintă, Floarea Segărceanu, și că, de fapt, de aici își trage seva mărul discordiei, de la „gaura“ financiară de peste un miliard de lei lăsată de aceasta. „Ei spun că mă spun eu, dar de fapt ei nu respectă legea. Drept dovadă, m-au dat în judecată și au pierdut de două ori. în ultima decizie a instanței, din 6 august 2002, se spune clar: «Locatarii acelorași blocuri nu mai pot înființa o asociație de proprietari convocînd o altă adunare generală. S-au adunat 130 de oameni să propună înființarea unei alte asociații, că ei spun că este nevoie de jumătate plus un loca tar. Dar aici este vorba despre un acord de asociere, ori legea spune că pentru amendarea sau modificarea acordului de asociere este necesar acceptul a cel puțin 80% din proprietarii de apartamente. Asta este problema lor, că sunt numai o mînă de oameni care vor separarea, majoritatea bătrîni, dar nu reprezintă 80%. Important este să rezolvăm frauda făcută de Segărceanu, că de aici se trag necazurile“. După cîteva ore de dezbarteri, în care s-au numărat membrii prezenți, s-a ales un prezidiu, s-a discutat ordinea de zi și au luat cuvîntul mai mulți locatari, concluziile fiind clare. ■ înființarea unei noi asociații este în asentimentul multora, există și oameni capabili să o conducă, dar pînă la urmă tot legea o să-și spună cuvîntul. • via IANCU La adunare au fost prezenți numai locatari ai blocurilor cu patru niveluri <