Gazeta de Sud, decembrie 2002 (Anul 8, nr. 2361-2383)

2002-12-02 / nr. 2361

2 ACTUALITATE Fostă pușcăriașă caut adăpost pentru copilul meu! Debordînd de energie, o mogîldeață de om aleargă de colo-colo și nu-și găsește locul. Din cînd în cînd, se oprește, clătinîndu-se ușor pe piciorușele încălțate în cizmulițe cît degetul și îi privește uimit pe uriașii care trec grăbiți pe lingă eL Ochii mari și negri se ițesc mirați pe obrazul bucălat Cu sprîncenele întunecate și ușor încruntate, piticul stă cîteva clipe nemișcat, apoi o ia din nou la fugă. Să vadă mai bine lucrul acela ciudat și strălucitor. Sau poate doar ca să se încălzească. Pe Ionuț l-a adus pe lume mama lui acum un an și patru luni. Nici ea n-a știut bine ce face. S-a trezit într-o zi că e borioasă. Ce să facă? Bani n-avea și nici nu știa unde să se ducă să scape de plod. Mama ei era ple­cată pe la neamuri, habar n-a­vea de unde s-o ia, iar surorile, șase la număr, se pierduseră prin oraș, cu parabeii lor. Firuța era singură, fără masă, fără casă. De cînd ieșise din pușcărie n-a mai știut ce e acela un aco­periș deasupra capului. Mama ei vînduse tot ca să-l îngroape pe ăl bătrîn și plecase unde vă­zuse cu ochii, lăsîndu-și copiii să se descurce cum ar putea. La Firuța nici nu s-a gîndit. Las­ că de ea avea grijă pușcăria, îi dă­dea și pat să doarmă, și o bucată de pîine să-și astîmpere foamea. Dar, la trei ani de la con­damnarea pentru furt, Firuța Văduva s-a eliberat. A plecat unde știa că e casa ei. „N-am mai găsit nimic. Mămica vînduse tot. Nu știam încotro s-o iau, n-aveam nici unde să-mi pun capul. M-am angajat să cîștig un ban ca să am cu ce să mă întrețin“, povestește Firuța schimbările care s-au pe­trecut în viața ei după detenție. Locul de muncă era șansa ei de a lua totul de la capăt, de a răs­cumpăra greșelile trecutului. Era un mod de a cîștiga un ban cinstit. Era un început. „Atunci l-am cunoscut pe șeful meu. Părea un om de trea­bă, corect, cu suflet bun. Nu peste multă vreme, a ținut să-mi arate cît poate fi de bun... A spus că o să o duc mai bine, că are cunoștințe mari. Am înce­put să ne întîlnim... Mi-a luat o garsonieră în care să stau... Aveam încredere în el...“ Fericirea Ființei n-a durat însă. Aflînd că e însărcinată, i-a cerut sfatul șefului, chiar dacă prea multe speranțe nu-și punea în el. Știa că bărbatul avea fami­lie, soție și doi copii. A încercat totuși, pentru că nu mai avea pe nimeni. „Nu l-a interesat nimic, m-a lăsat pur și simplu. La cinci luni, a vrut să dau afară copilul, dar n-am putut. Era păcat. După ce am născut, nu a vrut să-l re­cunoască pe Ionuț. Zicea că nu e al lui. N-am mai stat în garso­nieră. Și nici n-am mai avut le­gături... Acum ne vedem rar, cînd îl caut eu... Tot încerc să-mi gă­sesc o locuință. Poate mă ajută el, așa a zis...“ La 30 de ani, cu stigmatul pușcăriei în suflet și cu un copil din flori pe care nici ea nu știe dacă și l-a dorit, Firuța bate la ușile străinilor pentru o bucată de pîine. Cîteodată, mai rămîne pe la vreo soră, cît să prindă pu­teri pentru ea și copil. Apoi pleacă, fiindcă nu poate sta pe capul lor. „Am făcut dosar la primă­rie în urmă cu șapte luni pentru locuință. Mi-au zis că abia în martie mi-ar veni rîndul. Dar ce fac pînă atunci? îmi îngrop co­pilul!...“ în ultimul timp, Firuța și Ionuț au stat în gară sau în sub­solul Spitalului nr. 2, unde sunt țevile calde. „Acolo ne cuibărim amîn­­doi să ne încălzim. Săptămîna trecută am fost la Băile comu­nale ca să-i fac baie... Cîteodată îmi vine să-l las la cineva și să mă omor...“, a spus femeia dis­perată. Suflînd repede de atîta alergătură, Ionuț se cuibărește la sînul mamei. Scîncește ușor de foame. Cu mînuța învinețită de frig se agață de haina Firuței, care se uită neputincioasă la co­pilul ei. Nu are ce să-i dea de mîncare, iar afară e frig. Se face noapte și trebuie să găsească un loc unde să doarmă... • Sorina STĂNCULESCU Firuța și Ionuț Tragerea la sorți a câștigătorilor premiilor oferite de Gazeta de Sud abonaților din luna 9 noiembrie 2002 are loc astăzi, 2 decembrie, ora 17.00, la sediul redacției din Craiova, str. Ioan Maiorescu 10. i­AZETA de SUD. Luni, 2 decembrie 2002 Premiat luna trecută pentru merite agricole Miliardarul Mihai Anghel, acuzat de furt și tîlhărie Numit de presa centrală „baronul agriculturii din Oltenia“, afaceristul Mihai Anghel, directorul general al SC CEREALCOM SA, este cercetat penal de Poliția Segarcea, pentru săvîrșirea infracțiunilor de furt și tîlhărie. Verificările în dosarul cu numărul 192.295/29.11.2002 au început după ce Constantin Păstae, o mai veche cunoștință a lui Anghel, a reclamat furtul a aproape 400 de animale de pe izlazul din Segarcea. Ciobanii plătiți de Păstae se plîng că au fost amenințați cu spray-uri paralizante de bodyguarzii celor care au venit și au sechestrat animalele. Reclamantul vede intervenția ca pe un semnal de intimidare, ca urmare a faptului că i-a apărat interesele investitorului german Ahrend Höper, cel care l-a concurat pe Mihai Anghel la cumpărarea fostului IAS Segarcea. în replică, directorul CEREALCOM spune că a fost nevoit să recurgă la această măsură extremă din cauză că presiunea specifică a copitei de oaie este egală cu cea a șenilei de tanc. de Mihai GAVRILA, Dan CIOVICĂ, Ionuț PÎRVULESCU Proprietate a Agenției Do­meniilor Statului, izlazul din Segarcea este administrat în prezent de SC CERVINA SA, una dintre subunitățile CE­­REALCOM. Reclamantul zice că avea cu Mihai Anghel o în­țelegere verbală, prin care di­rectorul CEREALCOM îi per­mitea lui Constantin Păstae să își ducă la pășunat animalele pe terenul respectiv. Totuși, în dimineața de joi, 28 noiembrie, Crina Eremia, directorul SC CERVINA SA, s-a prezentat flancat de șapte-opt bodyguarzi și, după ce i-a amenințat cu spray-uri paralizante pe cei doi ciobani angajați de Păstae, a luat în custodie cele 345 de o­­vine și 53 de taurine care erau atunci pe izlaz. Constantin Păstae este in­dignat pentru că a primit so­mația de-abia după ce anima­lele îi fuseseră luate cu japca. De asemenea, el insistă asupra unei hotărîri a Consiliului Lo­cal Segarcea, care prevede că persoanele care pășunează ani­malele pe terenuri care nu le aparțin vor fi amendate cu su­me cuprinse între 250.000 și trei milioane de lei. „Duceam animalele pe iz­laz de șapte ani și îmi plăteam taxele de pășunat. Modul în ca­re au acționat denotă o sfidare crasă a legii, un gest de forță inadmisii într-o societate de drept, în care cei puternici con­sideră că-și pot face singuri dreptate fără să recurgă la in­stituțiile statului; în mod nor­mal, ar fi trebuit să plătesc vreo douăzeci de milioane de lei, nu să-mi ia animale în valoare de aproape două miliarde. A fost un semnal de intimidare îm­potriva mea, pentru că am fost membru în Consiliul de Admi­nistrație al SC CERVINA SA Segarcea pînă în mai 2002 și am apărat interesele investito­rului german Ahrend Hoper, ac­ționar majoritar la SC AGRO­­POWER SRL“, susține Păstae. Lui Păstae i s-a tras de la Evenimentul Zilei între Păstae și Anghel există o stare conflictuală de pe vremea cînd primul reprezenta societatea AGRO-POWER, a­­vînd cîteva litigii comerciale cu CEREALCOM-ul lui An­ghel. Anul trecut, Păstae l-a acuzat pe Anghel că a tras sfo­rile de așa natură încît CE­REALCOM să primească de la stat o subvenție de circa 1,7 mi­liarde, bani care s-ar fi cuvenit de fapt CERVINEI, pe atunci aflată sub controlul AGRO­­POWER. Păstae susține că, după plecarea lui Ahrend Kloper, a ajuns la o înțelegere cu An­ghel. Conflictul a reizbucnit săptămîna trecută, după ce cotidianul Evenimentul Zilei a publicat un amplu material, în care de numele lui Anghel erau legate cîteva privatizări dubi­oase ale unor IAS-uri din Dolj. „Eu nu am avut nici o con­tribuție la textul apărut în Evenimentul Zilei. Probabil că Hoper a discutat direct cu ac­ționarul german de la Eveni­mentul. Anghel însă a crezut că m-am dus eu să-l dau în gît și a acționat în consecință“, spune Constantin Păstae. Anghel dă vina pe presiunea specifică a copitei de oaie Mihai Anghel vede lucru­rile dintr-o cu totul altă pers­pectivă. El ne-a declarat ieri că a fost obligat să ia în custodie animalele lui Păstae din cauză că acesta nu plătea nimic pen­tru pășunat. „Nu poți să duci animalele la pășunat așa, oricum, Păstae nu ne dădea nici un ban și nu respecta perioadele de regene­rare a pășunilor. Dumneavoas­tră știți că presiunea specifică a copitei de oaie este egală cu­ cea a șenilei de tanc? Iar eu nu pot să-l las pe el să-și ducă ani­malele la pășunat, pentru că mie legea nu îmi permite să subînchiriez izlazul.“ Directorul CEREALCOM consideră, de asemenea, că nu are pretenții exagerate: „Ca să-i dau animalele înapoi, nu vreau decît să-mi plătească 400 de milioane, atît cît dau eu chirie anual la stat. Pentru firma mea, îi cer un leu. Cert este că mari expiră termenul legal de cinci zile în care eu sînt obligat să-i țin oile și vacile în custodie. După aceea, dacă nu plătește gloaba (amenda­­ n.r.) cuveni­tă, am dreptul să le vînd“, ne-a mai spus Mihai Anghel. Subcomisarul Badea Nicu­­șor, cel care se ocupă de­ dosa­rul penal al lui Anghel, spune că ancheta va fi finalizată în­­ maximum două zile. „Principa­la acuzație adusă este aceea de tîlhărie, deși termenul nu se prea potrivește cu ce s-a întîm­­plat acolo. Oricum, nu s-au în­registrat nici un fel de acte de violență la fața locului.“ Vacile lui Păstae, acum în custodia CEREALCOM „Adunare de despărțire“ a locatarilor din Asociația nr.14­3. Cîțiva locatari care apar­țin de Asociația nr.14 din car­tierul craiovean Brazda lui Novac au început ziua de 1 De­cembrie cu o „rugăciune“: „Să dea bunul Dumnezeu ca noi, locatarii blocurilor cu pa­tru niveluri, să reușim să ne desprindem de Asociația nr. 14 și să constituim o altă asociație de proprietari!“. Ruga a fost rostită în cadrul „adunării de despărțire“, aflată, se pare, la a patra „ediție“. Locatarii „de patru niveluri“ doresc cu orice chip să se despartă de locatarii „de zece niveluri“, care popu­lează cele două blocuri turn existente în asociație, F9 și FIO, pe motiv că ultimii sunt avantajați de către actualul președinte al asociației, care le este vecin de scară. Mai precis, cei din blocurile „pitic“ supor­tă pe nedrept datoriile de sute de milioane cumulate de cei din turnuri, iar aceștia se plim­bă cu liftul și își „dau gunoa­iele pe tobogan“ tot pe banii celor „de patru niveluri“. De opt luni, în cartierul Brazda lui Novac, locatarii ce­lor patru blocuri cu patru nive­luri și cei ai celor două blocuri turn se dușmănesc din motive „de asociație“. Părțile „beligerante“ se împart între „ai lu' Bozdoges­­cu“, actualul președinte al Aso­ciației de locatari nr.14, și „cei pentru despărțire“ - numai lo­catari din blocurile „pitic“. Să­­­geți aruncate din priviri, în­­­ ghionteli dușmănoase la coadă la alimentară, cuvinte grele șu­ierate printre dinți... Motivele care duc la această stare tensio­nată sunt clare și pentru o parte, și pentru cealaltă. Necazul este că nu coincid. Locatar al unui bloc turn­­președinte peste „pitici" , Decembrie i-a prins pe unii dintre locatari, cei mai în­verșunați și mai hotărîți să cla­rifice situația, în cantina Liceu­lui Pedagogic, la o „adunare de despărțire“, nu prima, dar, „să dea bunul Dumnezeu“, ultima. „Acest Bozdogescu s-a in­stalat pe post fără acceptul ce­lor 240 de familii ale blocurilor cu patru niveluri. Dorim des­părțirea de cele două blocuri cu zece niveluri, care au datorii foarte mari, peste 800 de mi­lioane. Dar el nu ne lasă. Ne judecăm de opt luni pentru a­­­­cest lucru. Ei au lifturi, tobo­r­gane, iar noi suportăm cheltu­ielile“, a spus Ioana Grigore, adeptă a separării. Ion Gîrleșteanu, posibil președinte al eventualei aso­ciații nou - înființate, vine cu alte argumente, mai convingă­toare: „Timp de opt ani, preșe­dinte al Asociației nr.14 a fost un locatar din FIO, care și-a în­dreptat privirile spre blocurile turn și a neglijat complet blo­curile cu patru niveluri. Nu și-a îndeplinit atribuțiile edilitar­­gospodărești, astfel că există canalizări înfundate, țevi de canalizare erodate, iar la subsol miroase îngrozitor. Singura șansă pentru noi este să înfiin­țăm un comitet cu locatari din aceste blocuri. Nu înțelegem cum s-au putut aronda la aso­ciație și blocurile turn, cînd la Adunarea Generală nu au par­ticipat decît 16 persoane din aceste blocuri, nereprezentînd jumătate din locatari, cum pre­vede legea! Și, cel mai impor­tant, dorim despărțirea din mo­tive de ordin economic: cheltu­ielile de administrație, cu co­misioanele, cu salariile, cresc de la o zi la alta. Cum se poate? Unde se duc banii? Gurile rele spun că sunt cheltuieli mari cu procesele și cu avocații, pentru că domnul Bozdogescu este în proces cu fosta președintă pen­tru ultraj și insultă“. Rețeaua­­ Segărceanu Mihai Bozdogescu recu­noaște că este în proces cu fos­ta președintă, Floarea Segăr­ceanu, și că, de fapt, de aici își trage seva mărul discordiei, de la „gaura“ financiară de peste un miliard de lei lăsată de a­­ceasta. „Ei spun că mă spun eu, dar de fapt ei nu respectă le­gea. Drept dovadă, m-au dat în judecată și au pierdut de două ori. în ultima decizie a instan­ței, din 6 august 2002, se spune clar: «Locatarii acelorași blo­curi nu mai pot înființa o aso­ciație de proprietari convocînd o altă adunare generală. S-au adunat 130 de oameni să pro­pună înființarea unei alte asociații, că ei spun că este ne­voie de jumătate plus un loca­­ tar. Dar aici este vorba despre un acord de asociere, ori legea spune că pentru amendarea sau modificarea acordului de aso­ciere este necesar acceptul a cel puțin 80% din proprietarii de apartamente. Asta este pro­blema lor, că sunt numai o mînă de oameni care vor separarea, majoritatea bătrîni, dar nu re­prezintă 80%. Important este să rezolvăm frauda făcută de Segărceanu, că de aici se trag necazurile“. După cîteva ore de dezbar­teri, în care s-au numărat mem­brii prezenți, s-a ales un pre­zidiu, s-a discutat ordinea de zi și au luat cuvîntul mai mulți lo­­catari, concluziile fiind clare­. ■ înființarea unei noi asociații este în asentimentul multora, există și oameni capabili să o conducă, dar pînă la urmă tot legea o să-și spună cuvîntul. • via IANCU La adunare au fost prezenți numai locatari ai blocurilor cu patru niveluri <

Next