Gazeta de Sud, februarie 2003 (Anul 9, nr. 2410-2433)
2003-02-01 / nr. 2410
2 EVENIMENT Călători blocați în drum spre Cireșu - Mehedinți . Autobuzele de transport călători au rămas blocate pe DN 67B, spre localitatea Cireșu, din cauza zăpezii căzute în noaptea de joi spre vineri. Potrivit lui Mircea Costin, de la Drumuri și Lucrări Publice Mehedinți, angajații societății au reușit deblocarea circulației ieri după-amiaza, după ce au intervenit cu două utilaje cu lamă și după ce au împrăștiat pe carosabil material antiderapant. Alte două mașini cu lamă au acționat joi noapte pe traseul Malovăț - Godeanu- Balta-Ponoarele-Baia de Aramă - Florești, drumul fiind curățat ieri în totalitate. (F.L.) Mischie și-a somat vecinul să își curețe cîmpul de mărăcini Pentru că nu și-a curățat cîmpul de mărăcini, unul din vecinii lui Nicolae Mischie de la Godinești a fost aprig muștruluit. Șeful PSD a făcut o comparație între cîmpul pe care îl deține și terenul vecinului său, după care l-a sfătuit pe sătean să pună mîna să taie tufele respective. „Să vă dau un exemplu, care ne privește pe mine și pe un vecin de-al mei. I-am zis: «Băi, nea sosit, deși eu nu sînt acasă și nu prea vin, de bine, de rău am avut grijă de treburile astea. Sînteți opt oameni în casă. Cum este posibil ca locurile tale să arate mai rău ca ale mele?». Ne paște pericolul ca în 10-15 ani pășunile și plantațiile să fie împădurite. Nu merge unul să le lucreze", a spus Mischie. (E.M.) Activități de mare angajament la Primăria Craiova Demersul guvernanților de a lăsa pe seama autorităților locale colectarea cu orice preț a datoriilor la întreținere le dă dureri de cap edililor craioveni. De luni, zece echipe formate din angajați ai primăriei și ai regiilor vor pleca pe teren pentru a îi determina pe președinții și administratorii de asociații să întocmească liste cu răuplatnici, urmînd ca anchetele sociale să se facă după apariția normelor metodologiceíff. Monitorul Oficial. Primarul Vasilei Bulucea a precizat că, pînă la sfîrșitul lunii februarie, autoritățile locale vor avea situația precisă a familiilor nevoiașe și cu datorii la întreținere și că toate aceste demersuri reprezintă „lucrări de mare amploare, de mare angajament și de mare responsabilitate". (F.E.) Aproape 1.000 de cereri de disponibilizare Ortacii din CNLO s-au înghesuit să depună cereri de disponibilizare. Pînă ieri la ora 14.00, fuseseră înregistrate aproape 900 de solicitări, estimîndu-se ca pînă la încheierea programului numărul acestora să se apropie de 1.000. Conform programului de eficientizare a companiei, 800 de mineri trebuie să fie disponibilizați sau transferați la cele două societăți comerciale special create de CNLO. Peste 800 dintre cei care au depus cereri sînt bărbați. Cei mai mulți angajați care vor să plece cu cele 166 de milioane de lei, reprezentînd salarii compensatorii, provin din cariere. (E.M.) 976 de persoane au fost legitimate Polițiștii mehedințeni au organizat în noaptea de joi spre vineri o amplă acțiune de asigurare a ordinii și liniștii publice, pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor. Ei au efectuat o razie, 14 acțiuni și 363 de controale, în care au aplicat 328 de sancțiuni, în valoare totală de 193,2 milioane de lei. Alte 113 controale au fost efectuate la societăți comerciale și două la casieriile colectoare. „Au mai fost executate 20 de patrulări și s-au aplanat șase conflicte, au fost controlați 29 de producători agricoli și 58 de producători individuali. Patru persoane au fost depistate și încredințate familiei, cinci prostituate și un cerșetor au fost sancționați. De asemenea, 976 de persoane au fost legitimate, dintre care 36 au fost avertizate și cinci au fost fotografiate. In cazul a 26 persoane s-au efectuat percheziții domiciliare, s-au îndeplinit trei mandate de executare a pedepsei închisorii și opt mandate de aducere, s-au confiscat 1,8 metri cubi de material lemnos", a spus inspector principal Christian Ciocan, purtătorul de cuvînt al IJP Mehedinți. (F.L.) CxAÄETA de SUD, Sîmbătă, 1 februarie 2003 REPORTER PRIN LOTERIA VISELOR de Sorina STAICULESCU_______ 2 februarie. Zi importantă, ce ar trebui însemnată cu roșu în calendar. Ziua în care un milion de dolari va fi cîștigat de un singur om. Istoria se apropie de finalul mult așteptat și mult pregătit de posturi de televiziune, radio și ziare. Cu doar două zile înainte de aflarea marelui cîștigător, agențiile loto cu funcționari cu tot nu mai pot face față valului de cumpărători de bilete. Și, ca orice muritor care visează la un miracol care să-i îndulcească destinul, mă duc și eu să-mi încerc norocul. N-am mai jucat în viața mea la loto, dar prea mare-i provocarea de data asta. Un milion! De dolari! Ziaristă cu un milion de dolari în cont! Norocul se citește în manual Intru în prima agenție care-mi iese în cale. Douăzeci de persoane se înghesuie și se calcă în picioare între masa pe care se completează hîrtiile și ghișeul funcționarei. Iau un bilet din teanc și întreb ce trebuie să fac: „îi completezi cu pixul, șase numere la fiecare variantă. Ce numere vreți, bine ar fi să fie norocoase“, mă informează amabil un domn care studia cu sîrg un fel de manual. Mă lămurește: „Eu iau din carte combinațiile. Sînt deja facute și zic eu cu cap. Ultima dată a mers, am avut patru numere, am luat 100 de dolari. Cartea e carte, am încredere“, mai spune bărbatul, copiind pe bilet o combinație, după care se prezintă: Daniel Badea, 28 de ani, șofer. Lîngă el, puțin cam strîmtorat între colțul mesei și geam, un bărbat scotea dintr-un castron jetoane. „La noroc, ce-mi cade în mînă. Cîteodată, se întîmplă să nu-mi placă numărul. Așa că mai trag o dată“, se destăinuie Constantin Marcu, de 50 de ani, între două trageri la castron. „Eu mai luai azi zece bilete. Dar dacă tot ajunsei aici, zisei să nu trec pe lîngă noroc. Cum le completez? E, am eu numerele mele norocoase, le mai pun și pe ale nevestei și fac niște combinații trăsnet!“, se laudă Lion M., de 39 de ani. 20.30 - ultima strigare a milionului îmi fac loc pe un colțișor de masă. In spate, o doamnă superaranjată, ținîndu-și soțul de braț, discută aprins: „Zilele de naștere ale copiilor. Neapărat! Și ziua în care m-ai cerut, ți-aduci aminte, 28? Restul le combinăm...“ Cîțiva centimetri mai în spate, un puștan frămîntă între degete cureaua de la geantă : „O să pun zilele în care am avut teze. N-am rămas corigent la nici o materie. Ăsta noroc! Poate merge și de data asta...“ Ajung în cele din urmă la ghișeu. Doamna de după tejghea nu mai prididește cu număratul banilor și cu bătutul în casă, încerc să fac conversație, poate-mi vinde vreun pont. „De luni încoace este o nebunie“, îmi răspunde posesoarea ecusonului, Ilinca Marina. „Nici nu deschideam bine ușile dimineața, că zeci de oameni năvăleau să cumpere bilete. De mîine (azin.r.) avem program prelungit: 6.30-20.30... Pînă acum nu mi-am luat bilete. Miza e prea mare, mie greu să mă hotărăsc. Aștept să găsesc cea mai bună combinație“, îmi spune doamna, în timp ce îmi înapoiază restul. Plec. Rămîn cîteva clipe în prag, nehotărîtă. Dacă numerele mele nu sînt bune? E adevărat, cîndva au fost norocoase, dar ce siguranță am eu că va fi la fel și de data aceasta? Dacă mă duc la vrăjitoare? Mai am timp. Sau poate fac cu tata niște calcule, se pricepe mai bine. Să mai iau un bilet? Agențiile loto au fost luate cu asalt La 75 ca la 25, Paul Rezeanu, suspectat că dă ceasuri dansante la Muzeul de Artă Simpozioanele și petrecerile din incinta Muzeului de Artă din Craiova continuă, deși ele au fost interzise în urmă cu un an, printro hotărîre de consiliu județean. Așa susține Constantin Răducănoiu, unul dintre consilierii județeni: „Este inacceptabil să se organizeze aceste simpozioane cu bufet suedez și lăutari. Invitații să nu apuce să guste nimic din cauza salariaților și a familiilor acestora care dau năvală ca bunii și iau tot de pe masă. Se încalcă o hotărîre a consiliului județean care interzicea astfel de manifestări“. Scandalul a izbucnit la ședința de joi a consiliului județean, cînd consilierii au fost înștiințați că directorul instituției, Paul Rezeanu, de 75 de ani, a cerut prelungirea cu încă un an a contractului de muncă, deoarece are în pregătire o expoziție și două cărți de specialitate. Cel mai înverșunat împotriva directorului s-a arătat consilierul Constantin Șerbănoiu, care a spus că „este salutară munca directorului“, dar că „poate să stea liniștit la pensie și să scrie cărți“, deoarece vîrsta nu îi mai permite să ocupe această funcție. După îndelungi controverse, plenul consiliului a votat prelungirea cu șase luni a contractului de muncă al lui Paul Rezeanu, timp în care se va organiza un concurs pentru ocuparea acestei funcții. (B.G.) Paul Rezeanu Un bărbat a spart geamurile Poliției Drobeta Turnu Severin Geamurile Poliției Drobeta Turnu Severin au fost sparte jos de un individ supărat că a fost reținut de paijieni și legii. Daniel Corpan, din municipiu, s-a dovedit destul de nervos la întrebările polițiștilor, care încercau să deslușească împrejurările în care acesta a spart, împreună cu un prieten, două locuințe din Drobeta Turnu Severin și a creat astfel un prejudiciu de 100 de milioane de lei. în perioada: decembrie 2002- ianuarie 2003, cei doi au sustras o cameră video, un ceas din aur, bijuterii și o drujbă : în momentul în care bunurile furate i-au fost prezentate de către polițiști și a realizat că aceștia i-au probat vinovăția, învinuitul s-a înfuriat atît de tare, încît s-a ridicăt de pe scaunul pe care era și s-a îndreptat direct spre unul dintre geamurile biroului în care era cercetat și pe care l- a făcut țăndări, cu o singură lovitură de pumn. Daniel Coman a fost reținut inițial pe bază de ordonanță, iar ieri a fost prezentat Parchetului de ,pe lîngă Judecătoria Drobeta Turnu Severin, care a emis pe numele său un mandat de arestare preventivă pentru săvîrșirea infracțiunii de furt calificat. Celălalt învinuit este cercetat în stare de libertate. (F.L.) S-au scos la vînzare peste 9.000 de spații comerciale în toată țara Consiliile județene și locale au scos la vînzare 8.977 spații comerciale sau de prestări servicii, iar regiile autonome de interes local au oferit celor interesați 177 de astfel de locații, conform unei informări prezentate guvernului, în ședința de joi, de către Ministerul Administrației Publice. Astfel, autoritățile au propus spre vînzare prin negociere directă 7.905 spații comerciale aflate în patrimoniul consiliilor județene și locale, precum și 164 de spații comerciale ale regiilor autonome. Prin licitații publice cu strigare vor fi scoase la vînzare 1.072 spații comerciale aflate în administrarea consiliilor județene și locale, precum și 13 unități aparținînd regiilor. La nivelul consiliilor locale, sînt propuse pentru vînzare, prin negociere directă, 2.797 spații deținute de consiliile municipale și regiile autonome de interes local, precum și 4.634 de locații ale consiliilor orășenești sau aflate în proprietatea regiilor. Tot prin metoda negocierii directe se va încerca vînzarea a 683 de spații deținute de consiliile comunale. Prin metoda licitației publice cu strigare, autoritățile propun trecerea în proprietate privată a 1.085 de unități comerciale. Anul acesta, în Dolj Nu se mai cultivă sfeclă de zahăr Deși în județul Dolj există două fabrici de zahăr, la Calafat și Podari, nimănui nu-i pasă că anul acesta cultura de sfeclă de zahăr a dispărut din nomenclatura plantelor care se cultivă în zonă. Chiar dacă săptămîna viitoare autoritățile române și cele europene vor avea dezbateri aprinse în legătură cu majorarea taxelor vamale la zahăr, urmate de stabilirea cotelor de zahăr pe care România are voie să le producă, în Dolj nu se mai cultivă sfeclă de zahăr. Oltenii s-au învățat să consume zahăr de import sau produs din trestie de zahăr importată. Anul trecut, la nivel național, consumul de zahăr a fost de 500.000 de tone. Doar o mică parte, 67.000 de tone, a fost produsă din sfeclă de zahăr cultivată în țară, 20.000 de tone de zahăr au fost importate din Uniunea Europeană, iar diferența a fost produsă în fabricile românești, dar din trestie de zahăr importată din țările Americii Latine. Majorarea taxelor vamale la zahărul rafinat și la cel brut a fost cerută de asociațiile patronale din domeniu pentru a forța producția internă de sfeclă de zahăr. După aderarea la UE, României i se va repartiza o cotă de producție de zahăr ce se va calcula ca medie pe ultimii cinci ani ai producției de zahăr internă obținută din sfeclă. Dacă guvernul nu va lua nici o măsură pentru relansarea culturii de sfeclă, după adevar, României la UE nu vom avea vo să producem decît 67.000 de tone. în Uniune, taxele vamale pentru zahărul brut din trestie de zahăr sunt de 200%. Specialiștii din Ministerul Agriculturii trebuie să fi aflat că în UE nu se produce zahăr decît din sfeclă de zahăr. Asociațiile patronale din industria zahărului susțin că în România trebuie cultivate cu sfeclă IC ha din care să se poată pri zahăr. Dacă în următorii patru ani 1 nu se va extinde cultura de sfeclă, majoritatea fabricilor vor intra în faliment. Patronii fabricilor de zahăr ar fi trebuit să se gînndească la acest lucru atunci cînd au htărît că e mai ieftin să facă zahr din trestie de zahăr decît d' sfecla indigenă, măsură care a durj în cîțiva ani la dispariția culturii de sfeclă de zahăr din multe județe. • Mioara DRAGALINA câme pr^R de intrarea In vigoare Codul Rutier, o seminecunoscută cu o zi înainte Noul Cod Rutier a generat critici înainte de a fi aplicat, asociații profesionale și unele partide cerînd modificarea, amînarea sau chiar anularea lui. Mai mult, deși intră în vigoare peste o zi, Codul este accesibil șoferilor doar pe jumătate, restul nefiind publicat încă în Monitorul Oficial. Noul Cod Rutier este format din două acte normative: Ordonanța de Urgență 195/2002 (care înlocuiește Decretul 328/1966, modificat succesiv în ultimii ani) și o hotărîre de guvern (aprobată săptămîna trecută privind regulamentul de aplicare a ordonanței. Ambele acte intră în vigoare la 1 februarie, dar numai primul dintre ele a apărut în Monitorul Oficial, fiind astfel accesibil șoferilor; în schimb, ele au fost publicate în broșuri de diferite edituri particulare și pot fi găsite la tarabe, dar nimeni nu garantează șoferilor exactitatea prevederilor incluse. Surse din cadrul Regiei Autonome Monitorul Oficial au declarat că, pînă joi la prînz, hotărîrea de guvern privind noul regulament de circulație pe drumurile publice nu fusese trimisă încă regiei spre publicare. „în mod greșit se crede că este vina Monitorului Oficial pentru faptul că această hotărîre atît de importantă nu a apărut încă. Orice act normativ parcurge un anumit traseu pînă ajunge la noi, iar publicarea se face în regim de urgență“, a precizat sursa citată. în altă ordine de idei, noul Cod Rutier a generat critici înainte de a fi aprobat și publicat, acestea fiind legate mai ales de nivelul amenzilor și de introducerea unor obligații pentru societățile de asigurări, pentru medici sau pentru firmele de transport. Totuși, criticii nu au făcut vreo referire la alte prevederi care, din unele puncte de vedere, pot fi considerate discutabile, precum lipsa sancțiunilor pentru pietonii care traversează prin loc nepermis ori posibilitatea înscrierii unor mașini furate. Astfel, PD a solicitat guvernului să dispună amînarea intrării în vigoare a noului Cod Rutier, invocînd faptul că șoferii nu sunt suficient de informați cu privire la conținutul acestui act normativ și că, în aceste condiții, introducerea noilor reguli ar determina dificultăți în circulația rutieră. Intrarea în vigoare a noului Cod Rutier ar trebui amînată pînă la finalizarea dezbaterii parlamentare asupra proiectului depus inițial de guvern, care a fost deja adoptat de senat. Democrații consideră că majorarea amenzilor la nivelul prevăzut în noul Cod Rutier (între unu și opt milioane de lei) va duce la creșterea numărului actelor de corupție, în loc să descurajeze contravenienții. PD anunță că va susține, în parlament, reducerea la jumătate a cuantumului sancțiunilor bănești exorbitante prevăzute de noul Cod Rutier, „în comparație cu salariul mediu pe economie, aceste sancțiuni sunt aberante: dacă s-ar păstra proporțiile, o amendă pentru depășirea vitezei în SUA ar trebui să se ridice la peste 7.500 dolari“, susține sursa citată. Totodată, PD apreciază că există o discrepanță” între nivelul minim și cel maxim al amenzilor prevăzute pentru unele contravenții, apreciind că acest lucru ar permite aplicarea „discreționară și abuzivă“ a legii de către agentul de poliție. Potrivit reprezentanților PD, o altă deficiență a noului Cod Rutier este faptul că nu prevede obligația Ministerului de Interne de a comunica autorității de supraveghere a asigurărilor informațiile referitoare la conducătorii auto și vehiculele implicate în accidente de circulație, necesare în vederea introducerii sistemului bonus-malus. „Acest sistem, aplicat în țările vestice, prevede că persoanele care nu au produs accidente în decursul unui an vor plăti prime de asigurare obligatorie auto (RCA) mai mici, în timp ce șoferii care au produs unul sau mai multe accidente vor fi nevoiți să achite sume suplimentare“, mai precizează PD. La rîndul său, PNL a cerut guvernului să abroge ordonanța de urgență privind Codul Rutier și să retragă regulamentul de aplicare a acestui Cod de la publicarea în Monitorul Oficial. Deputatul PNL Radu Stroe a arătat că noul Cod Rutier are „mari erori“, precizînd că liberalii intenționează să depună o inițiativă de abrogare a Ordonanței de urgență, în opinia PNL, Codul Rutier cuprinde „năzbîtii și trăznăi“, cum ar fi amenzile ridicate și obligativitatea societăților de asigurare de a raporta Ministerului de Interne și Poliției. Potrivit lui Radu Stroe, regulamentul de aplicare a acestui Cod mai cuprinde „prostii și lucruri obscene“, cum ar fi faptul că mitingurile organizate pe drumurile publice trebuie aprobate de Poliție și nu de primar sau că o persoană care dorește să dea mașina altcuiva trebuie să raporteze acest lucru la poliție. Alte critici au venit din partea asociației Automobil Clubul Român (ACR), observațiile bazîndu-se pe opiniile a numeroși șoferi, potrivit cărora o serie de prevederi ale noului Cod litier încalcă drepturile și libertatea de mișcare a oamenilor. ACR a criticat faptul că societățile de asigurări sunt obligate să comunice periodic Poliției Rutiere date referitoare la vehiculele asigurate, considerînd că se încalcă astfel sistemul constituțional al dreptului de opțiune în protecția proprietății private și principiul confidențialității în economia de piață. Alte reglementări contestate de ACR sunt cele privind obligativitatea respectării semnalelor polițiștilor de frontieră, ale îndrumătorilor de circulație ai Ministerului Apărării Naționale, ale agenților căilor ferate, personalului autorizat din zona lucrărilor drumurilor publice. Reprezentanții ACR susțin că „aceste prevederi, pe lîngă echivocul creat, conduc în fapte incredibile (de exemplu: un tîlhar îmbrăcat într-o uniformă din cele purtate de angajații CFR oprește un autoturism și șoferul este jefuit)“. Reprezentanții ACR mai consideră că noul Cod Rutier încurajează birocrația și corupția, deoarece conține foarte multe prevederi prin care se cere în mod expres „acordul sau avizul Poliției“, pe lîngă alte atribute legale ale unor autorități. Totodată, prin noul regulament se acordă puncte de penalizare pentru contravenții mărunte, fapt care duce la reținerea permiselor de conducere cu ușurință și subiectivism. La rîndul lor, reprezentanții Asociației Române pentru Transporturi Rutiere Internaționale (ARTRI) sunt nemulțumiți de mărimea amenzilor prevăzute de noul Cod Rutier, fiind de părere că nivelul acestora ar trebui raportat la salariul minim pe economie. Totuși, membrii ARTRI sunt de părere că noile prevederi, în special cele care înăspresc pedepsele pentru nerespectarea regulilor de circulație, vor duce la eliminarea „haosului de pe drumurile publice, la fluidizarea circulației și îmbunătățirea condițiilor de transport, fapt care vine în special în ajutorul șoferilor profesioniști din cadrul firmelor de transport“. Asociația contestă faptul că noul cod obligă posesorii de autovehicule (inclusiv pe cei care efectuează transport public de persoane sau de mărfuri periculoase) să se doteze cu aparate de control al timpilor de odihnă și al vitezei de deplasare, precum și cu truse medicale de prim ajutor, cu triunghiuri reflectorizante și cu stingătoare de incendiu. „Acest articol nu este clar formulat, aparatele de control fiind necesare doar pentru autovehicule de transport marfa și călători și nu pentru toate tipurile de autovehicule, așa cum s-ar putea înțelege din această prevedere“, se arată în comunicat. (MF)