Gazeta de Sud, iunie 2003 (Anul 9, nr. 2510-2534)

2003-06-25 / nr. 2530

­ETA «te SUI­­­­ OTUHA.Y Al, (>l.m­ ll.»li I» CALENDAR ORTODOX Sf. Mare Muceniță Fevronia; Cuvioșii Dionisie și Dometie; Cuv. Muceniță Lívia CZAX JEnCA. MS SIVJM» 1 llim­ abonament 70.000 lei lUI­U de la chioșc 130.000 lei ABONEAZĂ-TE! 41.22.53 c­­eclamații luni - vineri - tel. 412253 sîmbătă - tel. 413100 Silvicul Cristescu a constatat ieri că sănătatea nu îi mai permite să facă fotbal de performanță: „MĂ DOARE S-O SPUN, DAR NU MAI POT!“ • „Il capitano“ urma să părăsească aseară cantonamentul din Poiana Brașov • El va face astăzi un control medical amănunțit la București ----------------------------------------------------- pagina m 4% R­apidistii sunt invitați să plătească­­ Igi^ STAICU: „LUTU COSTĂ 100.000 DE DOLARI!“ Incredibil, Universitatea a anunțat ieri că renunță la transferul mijlocașului Cornea! Pentru un bilet de tratament Pensionarii dorm la porțile Casei Județene de Pensii Dolj în prima zi de primire a ce­rerilor pentru biletele de odihnă și tratament într-una din stațiunile balneoclimaterice din țară, pen­sionarii s-au călcat în picioare la ghișeele Casei Județene de Pensii (CJP) Dolj. ,Am venit de luni du­­pă-amiază, pe la trei, pentru că mi-a fost teamă ca nu cumva să nu prind rînd. De cînd au modificat criteriile de acordare a biletelor, parcă toată lumea a înnebunit. Era mai bine înainte, cînd îți depuneai cerere prin poștă și tot prin poștă îți venea și răspunsul“, a declarat Ioan Petrache, pensionar de 80 de ani, din Craiova. Conducerea unității susține că este aglomerație pentru că toată lumea ține să își depună cererea în prima zi. „Lumea este așa nervoasă pentru că deocamdată biletele de odihnă și tratament pentru semes­trul al doilea nu au venit de la Ca­sa Națională de Pensii. Să sperăm că în două- trei zi­le vor veni. Noi am început să pri­mim cereri pentru seria din 24 iu­lie. Oricum, oferta este mult mai mică decît cererea, iar pînă acum au fost înregistrate aproape 2.000 de cereri. Cele mai solicitate sta­țiuni sunt cele de pe litoral, pre­cum și Olănești și Călimănești. Pentru pensionarii CAP sunt re­comandate stațiunile Bala, Ama­ra, Geoagiu Băi și Pucioasa“, a spus Eugenia Filimon, directoa­rea economică a CJP Dolj. Potrivit prevederilor Legii 19/2000, prioritate la acordarea biletelor de odihnă și tratament au asigurații care au nevoie de refa­cerea forțelor. Pentru un bilet de tratament, pensionarii plătesc 70% din cuantumul pensiei, iar salariații 50% din contravaloarea biletului. (N.B.) Pensionarii au trecut la cozi EDIȚIE PENTRU ABONAȚI VÎNZAREA CU BUCATA ESTE INTERZISĂ Tiraj: 28.341 BRAT 97.4 m Craiova Radio Sud IL www.radiosud.ro 90.4 FM Severin CURS VALUTAR Dosar SUA EURO »734 ț % I­m «7.899 GAZETA «le SUD Director: Adrian VOINEA Nr. 2530 12 pagini www.gds.ro Gazeta de Sud te trimite la mare Vinde zilnic Gazeta de Sud în luna iulie și, pe lîngă comisionul atractiv, ai ocazia să participi la un concurs și să cîștigi un sejur la mare. Sună la 412.253! în opinia CAS Dolj Bugetul spitalelor este informație clasificată Contractele de furnizarea a serviciilor medicale pe anul 2003 între spitale și Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) Dolj vor fi semnate pînă la sfîrșitul acestei luni. Numai că, potrivit reprezen­­ tanților CAS Dolj, sumele apro­bate de CNAS pentru a fi repar­ tizate spitalelor doljene nu vor pu­ tea fi făcute publice decît în cadrul unei conferințe de presă organi­zate după semnarea contractelor. La insistențele noastre, șeful Bi­roului de relații publice, Daniela Gheorghe, a recunoscut că nu știe nimic despre sumele care urmează să fie repartizate. Poate că nu am mai fi insistat asupra acestui capitol, legat pînă la urmă de modul în care este ges­tionat banul public în sănătate, da­că nu s-ar fi întîmplat un lucru in­credibil. Conducerea Direcției de Să­nătate Publică (DSP) încerca să afle aceleași informații de la CAS Dolj, însă se izbea de aceeași se­­cretomanie. La insistențele direc­torului DSP Dolj, Constantin Eco­bici, care știa din Monitorul Ofi­cial de aprobarea bugetului, direc­toarea CAS Dolj, Elena Dumitraș­cu, a declarat că nu se află în po­sesia datelor oficiale. Un lucru surprinzător avînd în vedere că, potrivit directorului Ecobici, une­le dintre spitalele doljene fuseseră deja anunțate să-și trimită repre­zentanții la sediul CAS Dolj pen­tru încheierea contractului: „Am înțeles că astăzi și mîine (n.r.- ieri și astăzi) se semnează contractele, dar CAS Dolj este în acest mo­ment singura instituție din județ care cunoaște bugetul“. • Simona TUDOR între capii sănătății doljene, Constantin Ecobici (foto) și Elena Dumitrașcu, nu există comunicare de Alin TEODORESCU Agenda publică Orientarea economică viitoare O dezbatere pe tema viito­rului economic al României se ter­mină, ca multe alte dezbateri, fără nici o concluzie clară. Totuși, am putut vedea două poziții divergen­te. Pe de o parte cea a oficialilor FMI, Uniunii Europene, OCDE, Băncii Mondiale. Aceștia se referă mereu la reducerea arieratelor din economie, la creșterea productivi­tății muncii, reducerea inflației, la menținerea unui ritm ridicat de dezvoltare economică, privatizare și simplificarea procedurilor pentru agenții economici. Teme pe care le tot discutăm, dar se pare că nu prea acționăm din moment ce ne sunt mereu aduse la cunoștință. Pe de altă parte, am putut ve­dea, în toată splendoarea ei, po­ziția unora din guvernul României. Un reprezentant, poate tipic pen­tru actuala clasă de conducători politici de la noi, inginer de pro­fesie, cu o lungă carieră de opor­tunist în spate, se întreba retoric: cine poate să ne spună în ce tre­buie să investim pentru a recupera decalajele care ne despart de lu­mea civilizată? Cînd auzi o ase­menea întrebare te cutremuri. Totuși, trebuie să recunoaștem că este un progres. Acum zece ani ni se spunea că nu există nici un decalaj, că România este în Europa cu spiritul și inima, că noi apăram porțile Europei de barbari cînd oc­cidentalii se ocupau de cucerirea coloniilor și deci ei trebuie acum să plătească o datorie istorică acu­mulată în timp. Ni se mai spunea că noi avem un parcurs original, special, că nu suntem­ ca alții, avem trei creiere și două inimi și numai răutatea lumii ne face să nu reușim să trăim bine fără să muncim. Tre­buie să recunoaștem că poziția de a recunoaște că există decalaje este într-adevăr un progres față de poziția că noi avem anumite avan­taje pe care alții nu le au. Faci un pas înainte cînd începi să vezi realitatea. Cum adică, în ce trebuie să investim? Investițiile le fac oamenii, nu guvernele. Din cînd în cînd, cîte un guvern spune că face o cen­trală nucleară, o șosea, o nouă cale ferată, un tunel sau un pod, cerute de mediul economic și une­ori politic. Dacă investiția respec­tivă se face din banii statului, res­pectiv din taxele pe care le plătim noi toți, atunci fără greșeală se întîmplă următoarele lucruri: inves­tiția este foarte scumpă, întîrziată față de termene, provocatoare de scandaluri de corupție, discutabilă din punct de vedere economic și, în sfîrșit, îndatorează statul încă și mai mult decît era. Ni se dau me­reu exemple de cele făcute de sis­temele dictatoriale. Autostrăzile lui Hitler sau industria chimică a lui Ceaușescu. Industria chimică a lui Ceaușescu o știm cu toții: a costat peste opt miliarde de dolari j bani din 1975, dubli ca valoare față de cei de astăzi­ și a generat pagube de vreo zece miliarde de dolari, plus poluarea mediului, plus priva­țiuni fără seamăn pentru toți oa­menii născuți și nenăscuți ai aces­tei țări. Ce nu știu de obicei oame­nii este, de asemenea, că Hitler a făcut autostrăzile cu firme private, de obicei cu capital american, fran­cez, belgian, olandez, britanic, că­rora le-a dat tot felul de facilități. De exemplu, dacă angajau șomeri, sta­tul german le oferea 80% din sa­lariu. Firmele au adus toate tehno­logia de autostrăzi pe care apoi nemții au perfecționat-o. Gnd Hitler a invadat Olanda, Belgia, Franța, Danemarca etc., una din primele lui griji a fost să treacă companiile că­rora le datora bani (multe din ele deținute de capital evreiesc) în pro­prietatea statului german (pe atunci se chema rechiziționare) și să le anuleze datoriile. Cu alte cuvinte, grija inves­tițiilor nu trebuie să agite capul deja încins al unora dintre guver­nanții noștri. Investițiile le fac oa­menii, agenții economici privați, care cunosc piața și trăiesc zilnic presiunile ei. Statul are alte sarcini, decît în ce să investească pentru a menține ritmul creșterii economice.­­ Iar dacă întrebați un particu­lar în ce trebuie să se investească pentru a crește economic, el vă va răspunde: în ce se vinde. Și anu­me, să produci ce se vinde, cu mi­nimum de costuri și maximum de profit. Restul nu are importanță. Grea lecție pentru cei care gu­vernează cu modelul lui Stalin în cap. VREMEA IN OLTENIA Craiova 20*C- 31 *C Slatina 19*C- 29”C Tîrgu Jiu 14‘C- 28 ° C Dr. Tr. Severin 21 "C- 33“C Miercuri, 25 iunie 2003. Preț 5.000 lei Ventil cu termostat de folosești Temperatura poți regla La valoarea ce-o dorești. FOLOSIND EFICIENT ENERGIA ECONOMISEȘTI BANI ȘI PROTEJEZI MEDIUL! T­OTUL DEPINDE DE TINE! TALON NR. 28 GAZETA DE SUD Participă și tu la Concursul “Pilula de energie’'! Strânge cele 30 taloane numerotate, răspunde la “Chestionarul final” și trimiîe-le toate intr-un plic pe adresa SOCER, Oficiul poștal Craiova 6, CP 640, până la data de 10 iulie ac. (data poștei). Prin tragere la sorți poți câștiga unul din cele trei premii (echipamente energetice pentru uz gospodăresc) oferite cititorilor. U­tilizînd eficient energia economisiți bani și protejați mediul! Doriți să știți cum trebuie să procedați? Doriți mai multe informații? Nimic mai ușor: consultați site-ul Internet al Centrului Electronic de Informare Energetică a Cetățenilor: w­ww.infoenergie.ro­­­ 51/41.31.00, 41.32.00. Tîrgu Jiu 0253/21.26.00. Dr. Tr. Severin 0252/33.32.47. Slatina 0249/41.60.49

Next