Gazeta de Sud, iunie 2003 (Anul 9, nr. 2510-2534)

2003-06-11 / nr. 2518

Întîlnire George Constantin Păunescu - Arkadi I. Volski Identificarea oportunităților de afaceri pe care le oferă piața Rusiei și cea a României Imediat după inaugurarea Centrului de Afaceri Româno- Rus, președintele Uniunii Indus­triașilor și Antreprenorilor din Fe­derația Rusă, Arkadi Volski, a ți­nut să facă o vizită la sediul Uniu­nii Generale a Industriașilor din România (UGIR) pentru a se în­­tîlni cu președintele acestei orga­nizații, domnul George Constan­tin Păunescu. Scopul vizitei este lesne de înțeles, și anume acela de a întări și dezvolta un parteneriat parafat în urmă cu zece ani între cele două puternice organizații, parteneriat scurtcircuitat de diver­se imixtiuni de ordin politic. Pre­ședintele Arkadi Volski chiar a ți­nut să precizeze următoarele: „I- am comunicat domnului președin­te Ion Iliescu că noi vrem să co­laborăm foarte strîns cu structura patronală construită de domnul George Constantin Păunescu, pre­ședintele Patronatului Român. Domnul Iliescu mi-a comunicat că va saluta o astfel de colaborare. Așa că, domnule Păunescu, vă aș­teptăm și la Moscova, pentru a în­cerca să recuperăm ceea ce s-a pierdut, din păcate, în acești ani“. In replică, președintele UGIR a afirmat: „Sînt foarte bucuros că sînteți azi aici. Este o zi impor­tantă pentru comunitatea de afa­ceri din cele două țări. în sfîrșit, factorul politic a înțeles că struc­turile reprezentative ale capita­lului privat trebuie să facă primul pas în normalizarea climatului de afaceri. Acțiunea comună a for­țelor celor două patronate din Fe­derația Rusă și din România nu poate avea decît un rol pozitiv și cel mai important mi se pare acela al dinamizării relațiilor comercia­le cu efect direct în plan social. Am încercat să facem acum zece ani ceea ce facem azi, dar nu am avut sprijin politic. Avem multe să ne oferim“. continuare în pagina 3 George Constantin Păunescu și Arkadi I. Volski ROMANIA JOACA IN NORVEGIA DOAR CA SĂ CÎȘTIGE Înfrîngerea ne-ar distruge, dar nici un egal nu ne prea ajută Iordănescu este conștient de importanța partidei cu Norvegia „La Oslo se poate decide calificarea“ Agenda publică Corupția, arieratele și integrarea europeană (I) Agitație mare în guvern. Constatăm a nu știu cîta oară că, dacă nu există o presiune externă, lucrurile sînt lăsate în voia lor, fără intervenție. Sau, altfel spus, dacă guvernul nostru democratic se mo­bilizează, dă semne că începe să se preocupe de o problemă, atunci cu certitudine există o pre­siune din afară. Presiunile majore în România vin din partea a patru instituții: Fon­dul Monetar Internațional, Banca Mondială, NATO și Uniunea Euro­peană. Cîteodată, toate aceste instituții cer același lucru și atunci acțiunile guvernului par conjugate, coerente, logice. Primăvara aceasta, a anului 2003, a fost dominată de două teme: corupția și arieratele. De­spre corupție s-a scris atît de mult, încît pare că nu mai este prea mult de spus dincolo de cele două pro­bleme- cheie: reformarea justiției și privatizarea. Atita timp cît justiția va fi coruptă (și este coruptă), len­tă, fără criterii morale și legale, atîta timp cît va fi o ciudată con­fuzie între Ministerul Justiției și in­stanțele judecătorești, și o încă și mai ciudată confuzie între Parchet și poliție, nimic nu se va mișca in­tr-adevăr semnificativ în combate­rea corupției. Puterea judecăto­rească este putere in stat, alături de puterea executivă și de cea le­gislativă. Ca putere în stat, este fi­nanțată din taxele pe care le plă­tesc oamenii pentru a avea o jus­tiție cinstită, clară, rapidă, eficien­tă. In România de astăzi nu există această justiție, puterea judecă­torească fiind cea mai nemoder­nizată din toate puterile statului modern românesc. Nu pot să nu reamintesc ce spuneau intelectualii epocii inter­belice. Știau și ei că puterea este coruptă, că regele lua mită, că jus­tiția acționa la comandă politică, fiind neîndurătoare cu un amărît care fura o pîine, dar complezentă față de aristocrații care furau mi­liarde. Praful și pulberea s-a ales de toate acele averi obținute prin hoție, dar nu numai de ele, ci de întreaga societate românească, așa cum exista ea în 1935. Veni­rea legionarilor la putere, crimele lor au fost facilitate și de surparea morală a justiției românești, care ajunsese la un nivel al corupției greu de egalat. Iar intelectualii interbelici spuneau aceste lucruri în toate modurile posibile, fără a putea influența în vreun fel cursul istoriei. Dacă nu reformăm justiția, nu intrăm în Uniunea Europeană. Dacă nu intrăm în Uniunea Euro­peană, riscăm să repetăm parcur­sul pe care l-am avut între cele două războaie mondiale: o țară cu mari promisiuni, dar fără re­zultate. Așa sîntem priviți și acum în Europa, dincolo de fluctuațiile umorale ale unor politicieni eu­ropeni. In ceea ce privește arieratele, sau datoriile la bugetul de stat, nimeni în guvern nu a mișcat nimic pînă cînd Comisia Europeană nu a făcut din reducerea arieratelor un criteriu pentru acordarea califica­tivului de piață funcțională. De­geaba au spus întreprinzătorii pri­vați că taxele pe forța de muncă sunt cele mai mari din Europa, că nu se pot angaja oameni în sistem legal dacă trebuie să dai două părți la stat și una ca salariu. De­geaba au spus analiștii economici că este inutil să reduci rata inflației și deficitul bugetar dacă nu se fa­ce reformă în economie. Nu s-a întîmplat nimic pînă cînd Comisia Europeană nu a spus răspicat că reducerea arieratelor este un criteriu de aderare. Greu să înțelegi ceva: în fond, ce îi interesează pe europeni ce facem noi cu arieratele noastre? li interesează, pentru că arieratele din ce în ce mai mari arată ce fel de economie avem, adică ce fel de valoare economică aducem Europei. Deocamdată, nu aducem valoare economică, ci mîncăm resurse. de Alin TEODORESCU 30 de milioane de euro de la UE pentru Oltenia Oltenii au atras în ultimii pa­tru ani 30 de milioane de euro din fonduri PHARE nerambursabile. De la lansarea primului proiect, în 1999, în Oltenia au fost create cu bani de la Uniunea Europeană peste trei mii de locuri de muncă, iar trei mii de persoane au fost in­struite și recalificate. Printre obiectivele din Oltenia care au fost reabilitate sau urmea­ză să primească bani nerambursa­bili se află și Portul Corabia, care a primit deja un milion de euro. în perioada următoare se vor primi fonduri nerambursabile și pentru unitățile sanitare din Craiova: Spi­talul de Urgență -101.000 de euro, Spitalul Filantropia - 234.000 de euro și Spitalul de Neuropsihiatrie - 182.000 de euro. Marinela Bogheanu, direc­toarea Agenției de Dezvoltare Re­gională Sud-Vest Oltenia, spune că în schema de finanțare au fost cuprine și proiecte de o valoare mai mare: stația de tratare a apei Calafat, care va primi cinci mi­lioane de euro, și dezvoltarea tu­rismului în Mehedinți, acest pro­iect beneficiind de o finanțare tot de cinci milioane de euro. (IP.) Zilele Porților Deschise » la Universitatea din Craiova Centrul de Consiliere și Ori­entare Profesională organizează pe 13 și 14 iunie a doua ediție a „Zilelor Porților Deschise la Uni­versitatea din Craiova“. Manifes­tarea se dorește o campanie de in­formare a absolvenților de liceu, în vederea alegerii domeniului de studiu, precum și a universității în care să-și desăvîrșească formarea profesională. Ca și anul trecut, în holul central al Universității vor fi ame­najate standuri de prezentare ale tuturor facultăților și colegiilor universitare craiovene, unde cei interesați vor putea lua cunoștință de oferta educațională pentru ad­miterea din acest an, structura de specializări și numărul de locuri propuse, dar și detalii privind con­­dițiile de admitere, probele, te­matica și bibliografia de concurs. Cadrele didactice vor furniza can­didaților informații despre con­dițiile de studiu din facultăți, des­pre dotarea materială și perspec­tivele profesionale oferite absol­venților. Manifestarea va debuta vineri, la ora 9.00. (A.D.) TVA de 207 miliarde de lei, rambursat în 2002 Direcția Generală a Finanțelor Publice (DGFP) Mehedinți a solu­ționat 323 de cereri de rambursare TVA, pînă la sfirșitul anului trecut, suma totală solicitată de firme ri­­dicîndu-se la 351 de miliarde de lei. Pentru rambursare au fost apro­bate 207 miliarde de lei, iar 144 de miliarde de lei au fost respinse. Prin relansarea activității de export la marii contribuabili, volumul TVA restituit a fost de 145,7 miliarde de lei, printre societățile beneficiare numărîndu-se Șantierul naval SE­­VERNAV SA- 41,2 miliarde de lei, Fabrica de mobilă CILDRO SA- 36,6 miliarde de lei, Fabrica de hîr­­tie și celuloză CELROM SA- 24,8 miliarde de lei, Șantierul naval Or­șova- 23,7 miliarde de lei și între­prinderea de vagoane MEVA SA- 13,2 miliarde de lei. (F.L.) r îiLULA DIE­­ lEKIERBU­S“ MEDIU-ENERGIE-CONSUMATOR Noua lampă te ajută Să consumi mai economic în factură se observă Plus efectul ecologic FOLOSIND EFICIENT GHERU ECONOMISEȘTI MW SI PROTEJEZI MEDIUL! TOTUL DEPINDE DE TINE! TALON NR. 18 GAZETA DE SUD Participă și tu la Concursul “Pilula de energie”! Strânge cele 30 taloane numerotate, răspunde la “Chestionarul final” ți trimite-le toate într-un plic pe adresa SOCER, Oficiul poștal Craiova 6, CP W0, până la data de 10 iulie a.c. (data poștei). Prin tragere la sorți poți câștiga unul din cele trei premii (echipamente energetice pentru un gospodăresc) oferite cititorilor. &AIKMM Cînd vara e un chin, ȘT plăcerea e DAIKIN­M Nr.1 în lume 3 ani garanție completă Tel. 0251 -437.825 Craiova, CI. București, BI. N2-N4, parter GAZETA de SUD - COTIDLA AU OLTENILOR DE PRETUTINDERI Telefoanele redacției: Craiova 0251/41.31.00. 41.32.00; Tîrgu Jiu 0253/21.26.00; Dr. Tr. Severin 0252/33.32.47; Slatina 0249/41.60.49

Next