Gazeta de Sud, septembrie 2004 (Anul 10, nr. 2895-2920)

2004-09-01 / nr. 2895

2 ACTUALITATE Din cauza prețurilor mari ale legumelor și fructelor Cămările­­ condamnate la „nuditate“ Cu septembrie în prag, gospodinele au început goana după fructe și legume pentru a-și ticsi cămara cu conserve. Chiar dacă prețurile din piețe nu încurajează umplutul sacoșelor, nici cel al conservelor din ga­lantarele magazinelor nu le permite gospodinelor să trîndăvească. Mai bine un „leu" în plus pentru un compot „ca la mama acasă“ decît o pun­gă de bani pentru unul în care nu ești sigur cît este gust natural și cu­ arome sintetice și conservanți. de Ana IANCU 10-12.000 de lei roșiile, tot atîția bani vinetele, 12.000 de lei kilogramul de ceapă, de la opt la 12.000 și cel de ardei gras, între 15 și 20.000 de lei gogo­­șarii și ardeii capra, și „astronomica“ sumă de 35.000 de lei pentru un kilo­gram de piersici! Prețurile legumelor și fructelor de pe tarabele piețelor cum în­deamnă la regim de austeritate și con­damnă cămările în această toamnă la... „nuditate“. Gospodinele nu se lasă totuși pînă nu pun la păstrare pentru la iarnă măcar cîteva borcane de dulcețuri și pas­tă de roșii, cît să se laude la vecine că n-au stat degeaba și să asigure „porția“ de natural în alimentația familiei. „Ca să faci cîteva sticle de pastă de roșii, cîteva de ketchup și cîteva de roșii pentru ciorbă îți trebuie cam 50 de kilo­grame de tomate. Anul acesta, prețul cel mai mic din piețe a fost de 10.000 de lei. Destul de mult, cred eu, dar mai bine fac conservele în casă și știu ce pun în sticlă (mai ales că am nepoței cărora nu pot să le dau să mănînce orice), decît să cumpăr pastă de roșii din co­merț, cu conservanți și E-uri. Există și firme care fac conserve calitative, dar costă pe măsură și nu-ți poți permite cantități mari“, spune Gheorghița Jia­­nu. Negocierea cu producătorii poate face minuni pentru portofel Gospodina spune că pentru a-ți sal­va portmoneul de la faliment, trebuie să prospectezi bine piața înainte de a purce­de la cumpărături. „Și, cel mai important, trebuie să negociezi! Țăranul îți cere un preț, dar dacă vede că ești hotărît să cumperi can­titate mare, mai lasă de la el. Și dacă nu lasă unul, te duci la vecinul, că dintr-o piață întreagă găsești măcar un producă­tor cu care să te tocmești. Roșiile le-am luat din tîrgul Romanești, cu 6.000 de lei kilogramul, deși inițial îmi ceruse 8.000 de lei. Iar pentru compoturi, este de pre­ferat să iei zahărul în cantități mai mari, din tîrgurile comerciale. Diferența la ki­logram este de 2.000 de lei­. Cu toate economiile, avîntul gospo­dăresc îți scade vizibil în fața prețurilor anumitor fructe. Kilogramul de piersici nu scade sub 35.000 de lei, iar strugurii sînt și ei în „topul“ celor mai „prețioase“ fructe. Zahărul încarcă și el „nota de pla­tă“, aducînd prețul unui borcan de com­pot sau dulceață foarte aproape de al celor din comerț. „Dacă ai salariul de zece milioane, iei totul din comerț și nu te mai legi la cap. Dar dacă ai o pensie de patru mi­lioane, ca mine, te doare sufletul să dai 65.000 de lei pe un borcan de compot. Mai bine faci în casă și știi că e ecolo­gic“, spune Ioana Tudor, o altă craio­­veancă plecată la cumpărături pentru conserve dulci. Abia scăpate de pasta de roșii și magiunuri, gospodinele așteaptă cu su­fletul la gură a doua „rundă“ de conser­ve: murăturile. Dacă prețurile la gogone­le, capra și castraveciori comișon vor fi la fel de „săltărețe“, craiovenii vor fi nevoiți ca la iarnă să înghită în sec și să dea mai multe găuri la curea. Pentru că prețul legumelor din piețe este prea mare, cumpărătorii preferă să facă un „raid“ prin comunele apropiate și să-și facă aprovizionarea de la țăranii care-și etalează marfa pe marginea drumului Primar în viață cu statuie Mîndri de primarul lor, sătenii de Prundeni s-au gîndit să-i facă edilului - șef al comunei o surpriză. La întoarcerea de peste hotare, plecat să afle cum fac ame­ricanii de stat așa bogați, Horia Horăscu, primarul din Prundeni, a primit în dar o copie a statuii libertății și propriul bust. „Habar n-am cine mi-a făcut bustul. Tre­buie să recunosc însă că este reușit. Acum nu mai trebuie să mor ca să mi se ridice statuie pentru că am fost un primar bun. Deja o am“, a spus Horăscu. Statuia este confecționată din ghips vopsit cu bronz și este amplasată la loc de cinste, la intrarea în primărie, ca tot țăranul să dea nas în nas cu ea cînd vine cu jalba­­n proțap la primar. (O.F.) Bustul lui Horia Horăscu WC public în fața Primăriei Călimănești Spațiile comerciale aflate în construcție în centrul orașului Călimă­nești au fost transforma­te în WC-uri publice. Pînă acum spațiile au aparținut Consiliului Ju­dețean Vîlcea, care in­tenționa să construiască­­ mai multe magazine. Dar cum lucrările au fost abandonate încă din 1980 și în zonă nu exis­tă un grup sanitar pu­blic, localnicii au consi­derat că ruinele respec­tive îi feresc de privirile trecătorilor pe cei care doresc să-și facă nevoi­le chiar vizavi de primă­rie. „Este un focar de infecție de care sperăm să scăpăm curînd. Spa­țiile au fost preluate de Ministerul Educației și Cercetării, pentru a le transforma în săli de clasă. Există un program de reabilitare a școlilor din zonele apropiate orașului Călimănești. Este vorba despre Jiblea Nouă și Jiblea Veche, ur V unitățile de învățămînt sînt supraaglomerate“, a declarat primarul orașului Căi,. Spațiile au fost preluate de Ministerul Educației și Cercetării, pentru a le transforma în săli de clasă MICA PUBLICITATE GRATUITĂ apare în suplimentul la ziarul din fiecare vineri !|| Cît costă un abonament pe luna septembe 1 % Gazeta de Sud ? Ț ... : Răspuns greșit: 25 zile x 6.000 de lei =150.000 de le Răspuns corect: 80.000 de lei! Concluzie: Dacă vă abonați la Gazeta de Sud, ECONOMISIȚI 70.000 d Abonații se bucură de următoarele AVANTAJE: 20.000.000 de lei pot fi cîștigate lunar!* Ștg Un cupon de publicitate gratuită în fiecare zi de mai Abonați-vă acum! Abonamentele se fac la Biroul de mică publicitate (str. Ion Maiu nr. 4), Poștă, RODIPET și prin difuzorii proprii. Pentru lămuriri, vă rugăm să ne sun . 0251/412.253. Trimiteți chitanța de abonament pînă la data de 15 septembrie pentru a participa la trag la sorți. Abonații prin sistemul de distribuție al Gazetei de Sud nu trebuie să trimită chnar­r­­­20 de premii a cîte 1 milion de lei se acordă lunar prin tragere la sorți GAZETA de SUD, Miercuri, 1 septembrie 2004 în magazinele de mobilă bate vîntul Vestea scumpirii mobilierului de pat cu peste 40% a determinat comercianții de profil să golească magazinele și să depoziteze marfa. Pînă să fie anunțată marea scumpire, magazinele erau pline de marfa și de oameni dornici să-și achi­­­­ziționeze mobilier. Pe geamurile magazinelor sînt lipi­te anunțuri tentante: „Vindem mobilier­­avans zero, iară girant, plata în rate chiar și pentru pensionari“, „ Asigurăm trans­portul gratuit“. Surpriza este însă mare cînd în magazin nu găsești nimic... „Pînă s-a anunțat scumpirea, magazinele erau pline. Acum nu mai au marfa. Este bătă­tor la ochi... Vestea scumpirii patului cred că i-a determinat pe comercianți să-și depoziteze m­arfa așteptînd mărirea prețurilor“, a spus Ionuț Grigoraș, cum­părător. Mostrele au fost furate de clienți Vînzătorii îi invită pe clienți să stu­dieze cataloagele în care sînt expuse di­verse modele de mobilier. „Mostre de piele nu mai avem. Multor clienți li s­­au lipit de mîini și le-au băgat în buzu­nare. Dar puteți vedea mobilă la foști clienți de-ai noștri“, a spus una dintre vînzătoare. întrebați despre lipsa de marfă din magazine, dar și despre data reală a scumpirilor, comercianții se arată total neștiutori. „Am auzit și noi despre scumpirile preconizate, dar habar nu avem despre data concretă a acestora... Oamenii au aflat și ne asaltează zilnic dornici să achiziționeze mobilă, dar, din păcate noi nu avem o ofertă bogată de mobilier pe stoc ca să Ie-o prezentăm“, a spus Irina C., administratoare a unei firme de mo­bilier. Dobînzile mari îi nemulțumesc pe cumpărători Sistemul de rate, soluția „ideală“ pentru multe familii, implică o serie de acte, de formulare, bani, stres și multă alergătură. Unele firme lucrează cu băn­cile, altele cu CEC, unele actele se com­pletează și se depun direct în magazin... Deși comercianții spun că avansul este zero, în momentul în care completezi formularele ai marea surpriză să ți se perceapă un comision, care se calculea­ză în funcție de valoarea produselor. Pentru o mobilă de 20 de milioane de lei, comisionul este de aproape 800.000 de lei... Apoi, încep calculele pentru stabi­lirea dobînzii și a ratelor lunare, care de obicei sunt fixe. La valoarea de 20 de milioane cal­culată pentru rate pe 36 de luni, dobîn­­da se ridică la zece milioane de lei. „Mi se pare foarte mare dobînda calculată de firmă. Dacă omul ar avea bani, nu ar mai cumpăra în rate!“, a mai spus nemulțu­mit Ionuț Grigoraș. După completarea tuturor formularelor, verificarea actelor și prezentarea chiar a unui contract de vînzare-cumpărare a imobilului în care locuiești, vînzătorii îți garantează că mobilierul dorit îți va fi adus în maxi­mum o săptămînă, două. Mulți clienți au avut însă marea surpriză să aștepte săp­­tămîni la rind și mobila să întîrzie să apa­ră. „Mi-au garantat că în maximum o săptămînă o să primesc colțarul de bucă­tărie și dormitorul comandate. A trecut o lună de atunci, în care zilnic am bătut drumul la firmă, unde mi se răspundea să am răbdare. Colțarul l-am primit acum cîteva zile. Era împachetat și mi-au spus că nu au timp să stea să mi-l și monteze în ziua respectivă. Cînd am desfăcut pachetul am descoperit că era cu totul alt model decît cel pe care-l co­mandasem. Mobila de dormitor însă nu am primit-o nici pînă acum. Mai bine cumpăram de la un second hand, luăm produse mai ieftine și de o calitate mai bună!“, a spus Radu Nedelciu. . • Ana CARAMAN Ofertele la mobilier ZETA DE SUD .ĂTEȘTE ÎNTREȚINEREA!­ etează cît mai multe taloane și vino cu idacție sau trimite-le prin poștă, pînă la Bmbrie. Adresa noastră: GAZETA de­­ Cîmpia Islaz, nr. 97A, 200420. , Dolj. Trei familii vor beneficia de plata Brii pe luna august, în urma tragerii la : el va avea loc miercuri, 15 septembrie. N DE PARTICIPARE CONCURS "50S III PLATEȘTE ÎNTREȚINEREA­_ _______________ PreNume___________________ _______________ B. |________________________ TeleFon ■ Vînzarea de televizoare a scăzut drastic Vînzarea de televizoare la mîna a doua a scăzut considerabil în ultima vre­me. Dacă din 1992 pînă în 2002, aproa­pe tot românul prefera să achiziționeze de la un magazin second b­­iza prețurilor „amețitoare“­­ anuat care cîștiga minimul , în prezent lucrurile s­au ele dau posibilitatea cum­­r electrocasnice, televizor, lat, fier de călcat sau ara­gaz Televizoarele rămîn însă cele mai căutate. Un televizor color cu diagonală de 51 de centimetri costă la mîna a doua între trei și șase milioane de lei, în tim­p ce pentru unul nou prețurile încep de’Wa 7.000.000, în funcție de marcă și facili­tăți. Deși mai ieftin, un televizor second hand are mai puține șanse să ajungă în casa unui craiovean decît unul nou, care se vinde în rate. Motivul este simplu: o rată lunară de cîteva sute de mii de lei nu la mina a doua se „simte“ atît de tare în buzunar, așa cum se întîmplă în cazul achiziționării unui te­levizor cu banii în mînă. Pentru cel mai mic televizor, rata lunară nu depășește 200.000 de lei, înainte de 1989, ratele erau modali­tatea prin care aproape toată lumea pu­tea să își mobileze și să își doteze casa. Ideea a fost preluată de comercianți în ultimii doi ani, dovedindu-se profitabilă. Marfa se vinde, banii se încasează de la cumpărător și calcularea sumelor lunare de plată este făcută de așa manieră încît vînzătorul să fie asigurat în cazul unei deprecieri considerabile a leului. Banii încasați lunar vor acoperi totuși prețul obiectului respectiv. Ratele par o modă convenabilă atît pentru vînzător, cît și pentru cumpărător, care poate face un astfel de credit cu cerințe minime din partea creditorului. în același timp, importatorii și comer­cianții de televizoare la mîna a doua în­registrează scăderi drastice la numărul de unități audio-video vîndute, vînzarea a scăzut, comparativ cu aceeași perioa­dă a anului 2002, la mai puțin de jumă­tate, în condițiile în care lunile de vară nu sunt perioade de vîrf privind vînzarea produselor de acest gen. Vînzătorii de televizoare la mîna a a doua, în special cei din magazinele de cartier, declară că moda ratelor îi va duce la faliment, sin­gurele venituri cît de cît stabile prove­nind mai mult din service. La ei în pră­vălii, mușteriii vin mai rar și în număr mult mai mic decît acum cîțiva ani. în magazinele mai mari, care comerciali­zează televizoare la mina a doua, vînză­­rile sînt cît de cît mulțumitoare, spun comercianții. • Diana-Maria BRĂGARU

Next