Gazeta de Sud, martie 2005 (Anul 11, nr. 3047-3073)

2005-03-01 / nr. 3047

2 COTIDIAN Primăria Craiova vrea centrale electro-termice private Facturile neîncasate ale Regiei de Termoficare ajung la 500 de miliarde de lei în timp ce debitele populației către Regia de Termofi care urcă spre uriașa sumă de 500 de miliarde de lei, autorită­țile craiovene se gîndesc să implemente­ze în oraș alt sistem de producere a agen­tului termic. Este vorba de centrale cogenerative aduse din import, care ar scădea specta­culos costul giracaloriei. „Aceste centra­le produc în același timp curent electric și energie electrică, putînd funcționa atît pe combustibil gazos, cît și lichid. Te­oretic vorbind, costurile gigacaloriei ar putea fi reduse la zero dacă centrala ar funcționa circa 8.000 de ore pe an, adi­că 300 de zile. în mod real, nu există o asemenea posibilitate, așa încît se pot face ajustări. Banii încasați pe curent fac posibilă scăderea prețului energiei termice. Cine administrează o asemenea centrală poate face bani buni“, a decla­rat viceprimarul Craiovei, Sorin Iorda­­che. Potrivit oficialilor primăriei, și alte orașe ar fi apelat la un sistem bazat pe centrale de cogenerare. La Cluj, costul gigacaloriei ar fi fost redus la 18 euro, iar la Medgidia un studiu de fezabilita­te a estimat costurile la 22 de euro pe gigacalorie, în condițiile în care la Cra­iova aceasta costă circa 45 de euro. Mo­dalitatea prin care s-ar putea realiza in­vestiția este parteneriatul public-privat în care, după zece ani de exploatare, centrala ar putea intra în patrimoniul pri­măriei. Proiectul experimental ar putea demara în cartierul Craiovița Nouă, dacă autoritățile consideră că alternativa unui astfel de sistem este rentabilă. • Bogdan GROȘEREANU Drumuri blocate și nouă localități 9 9 fără curent electric în Olt Revenirea iernii nu a trecut fară ur­mări în județul Olt. Mai multe drumuri județene și comunale erau impracticabi­le ieri-dimineață din cauza poleiului și a zăpezii viscolite de pe carosabil. Potrivit informațiilor furnizate de subprefectul George Știrbu, șeful comandamentului de iarnă, cea mai gravă situație a putut fi întîlnită pe DJ 641 Caracal-Cezieni, care a fost blocat pe toată durata zilei de ieri, mai multe utilaje de deszăpezire lucrînd pentru deblocarea acestuia. De aseme­nea, pe DJ 64, la trei kilometri de intra­rea în­ localitatea Brîncoveni dinspre Pia­­tra-Olt, sute de autoturisme au fost blo­cate aproape o oră din cauza poleiului de pe carosabil. Două linii electrice aeriene de me­die tensiune au fost și ele afectate de vis­col, situație întîlnită și în cazul a 40 de posturi de transformare, care nu au func­ționat cîteva ore. Nouă localități din ju­deț au rămas fără energie electrică. • Mugurel MANEA Poleiul de pe drumurile din Olt a îngreunat circulația Circulație îngreunată în Mehedinți din cauza viscolului A­rins din nou și în județul Mehedinți. Deocamdată, nu sînt drumuri blocate sau închise, însă vîntul puternic viscolește zăpada de pe carosabil. Pe două drumuri naționale au loc frecvent căderi de pietre. Ace­eași situație se întîlnește și în județul Caraș Severin. Zăpada și viscolul creează din nou probleme șoferilor. Din cauza viscolului, ieri se circula cu dificultate pe șase dru­muri județene: DJ 562 A Cioroboreni - Pătulele, DJ 561 A Bălăcița - Gvardeni­­ța - Bîcleș - Plopi - Boceni, DJ 565 Cri­­vina - Burila, DJ 670 Bîlvănești - Godea­­nu - Balta, DJ 607 B Jidoștița- Cireșu și DJ 562 pe raza localității Gemeni, unde mai multe mașini au rămas blocate în trafic. Pe DJ 606 A Plopi - Dumbrava, circulația se desfășoară pe un singur fir din cauza viscolului, dar și ca urmare a faptului că drumul s-a prăbușit pe o por­țiune de 10-15 metri, avînd o adîncime de jumătate de metru. Viscolul a afectat și drumul județean care leagă localități­le Siroca și Balta, unde un autobuz a ră­mas înzăpezit duminică după-amiază. Pe DN 6, între Gura Văii și Orșova, au avut loc căderi de pietre duminică seară, iar stînca de peste 80 de tone și aproape cinci metri înălțime nu a fost încă înlăturată de pe Drumul Județean 67 D, în dreptul localității Băile Hercu­­lane, la kilometrul 101+900. De aproape o săptămînă, circulația în zonă se desfă­șoară pe un singur fir, reprezentanții Administrației Drumurilor Naționale așteptînd aprobările necesare pentru di­namitarea stîncii Nici în Caraș-Severin nu sînt dru­muri județene sau naționale blocate sau închise, însă circulația se desfășoară în condiții de iarnă. Stratul de zăpadă de pe carosabil atinge patru, cinci și chiar opt centimetri. (L.P.) GAZETA «Ic Sibi . angajează în Calafat Bâilesti si Segarcea DISTRIBUITOR ABONAMENTE Se cer: • seriozitate; • studii medii; Se oferă: • salarizare atractivă; • program de lucru flexibil. Relații la fel: 41.22.53. 0744.997.215. ' GAZETA de SUD, Marți, 1 martie 2005 Comunicatul AVAS a luat în calcul doar restanțele acumulate pînă în 2003 Datoriile firmelor din Dolj la fondul de sănătate depășesc 174 de miliarde de lei Datoriile firmelor din Dolj la buge­tul asigurărilor de sănătate cresc pe zi ce trece. Anunțul publicat de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului­­(AVAS), prin care aceasta anunța că a instituit poprire asupra conturilor banca­re ale unor societăți comerciale cu dato­rii, se referă doar la restanțele acumula­te de firmele în cauză pînă în anul 2003. în realitate, restanțele sînt mult mai mari decît suma menționată în comunicat, de 4.640 de miliarde de lei datorii la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, acumulată de aproape 1.400 de firme. Diferența mare constă însă în fap­tul că restanțele acumulate de societăți­le comerciale vizate pe anul 2004 au ră­mas în portofoliul Direcțiilor Generale de Finanțe. La fel stă situația și în cazul celor 78 de firme din Dolj ale căror con­turi au fost blocate de AVAS pentru re­cuperarea a 174 de miliarde de lei. Conform spuselor directorului exe­cutiv al DGFP Dolj, Ioan Filipescu, la Finanțele doljene au rămas datoriile acu­mulate în anul 2004 de societățile co­merciale din județ. „Sumele pe care le­­a preluat AVAS se referă la anii trecuți, inclusiv anul 2003. Pentru anul 2004, noi nu am predat nici o datorie“, a pre­cizat Filipescu. Neclaritățile din comuni­catul AVAS se datorează faptului că, la sfirșitul anului 2003, între Casa Naționa­lă de Sănătate și Ministerul Finanțelor s-a semnat un protocol prin care colectarea contribuțiilor la fondul de sănătate urma să fie preluată de direcțiile județene de Finanțe începînd cu 1 ianuarie 2004, ceea ce nu înseamnă că fiscul a preluat și restanțele acumulate în anii precedenți semnării protocolului. Așa se face că datoriile firmelor doljene de 174 de mi­liarde de lei menționate în comunicat au fost preluate de AVAS de la Casa Nați­onală de Sănătate, și nu de la DGFP. în urmă cu cîteva zile, AVAS a publicat un anunț conform căruia instituia poprire pe conturile anumitor firme cu datorii la Fondul Național de Sănătate, transmi­­țînd ordinul cu pricina la 38 de bănci, pentru a fi pus în practică. Pe perioada blocării conturilor, președinții băncilor vor fi obligați să accepte plăți numai cu aprobarea scrisă prealabilă a AVAS, cu excepția plăților în contul creanței deți­nute de AVAS și a privilegiilor legale cum ar fi salariile, măsura urmînd să fie menținută pînă la recuperarea integrală a creanțelor. • Valentin TUDOR Ioan Filipescu Privatizarea Regiei de Apă Craiova, împotmolită la Comisia Europeană Trimișii europeni în România nu au răspuns pînă acum unei solicitări de doi ani privind aprobarea concesionării distribuției unui partener privat Concesionarea serviciului de furni­zare a apei potabile în municipiul Craio­va către un operator privat, pe care auto­ritățile locale au inițiat-o în urmă cu trei ani, este blocată la Delegația Comisiei Europene (CE) în România, care nu a transmis nici pînă acum acordul privind încheierea unui parteneriat public-privat pentru demararea proiectului, în februa­rie 2002, firma spaniolă de consultanță privind programul ISPA, EPTISA IN­TERNATIONAL, a demarat un studiu privind opțiunile pentru participarea sec­torului privat în cadrul serviciilor de ali­mentare cu apă a orașului, alegîndu-se varianta concesiunii cu delegare de ges­tiune. Practic, această­ soluție implica înlocuirea Regiei Autonome de Apă Craiova cu un operator care urma să aibă și responsabilități în investițiile de capi­tal, municipalitatea devenind, la sfârșitul perioadei de concesiune, proprietara sis­temului de distribuție îmbunătățit. Un an mai tîrziu, în februarie 2003, studiul cu pricina a fost înaintat Delega­ției CE, iar în martie 2004 consiliul local a aprobat începerea procesului de selec­ție a firmei care va întocmi caietul de sarcini pentru licitație. De atunci, lucru­rile au rămas înghețate. Pentru că orice fel de investiții sunt monitorizate din ex­terior în condițiile derulării programului de finanțare ISPA,,autoritățile spun că fara acordul .CE nu pot derula procesul . . .­­uom 1f.­. .­­1 .101 Vi unu: de privatizare a Regiei de Apa. • Bogdan GROȘEREANU Regia Autonomă de Apă în Olt Sîmbătă a expirat termenul de grație acordat de prefectul județului Olt, Octa­­vian Popescu, directorilor instituțiilor des­centralizate, pentru a demisiona din func­țiile deținute în ultimii patru ani. După directorii de la Oficiul pentru Protecția Consumatorului, Agenția pentru Protecția Mediului, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Direcția Finanțelor Publice, Di­recția de Sănătate Publică și Direcția Agricolă, care au demisionat, ieri erau aș­teptați să-și dea demisia Gheorghe Dumi­­trescu, directorul Spitalului Județean Sla­tina, Velemir Radovan, directorul Direc­ției Muncii, și Maria Pușcaș, directoarea Agenției pentru Ocuparea Forței de Mun­că. „Am avut convorbiri telefonice cu di­rectorii în cauză și am primit asigurări că astăzi (ieri-n.r.) își vor da demisia. Sper să mai fie și alții care să le urmeze exemplul, mai ales că persoanele în cauză trebuia să reacționeze în acest fel de mai mult timp, nu să aștepte atît“, a spus prefectul Octa­­vian Popescu. Acesta a precizat că, în cazul directorilor care încă nu au demisi­onat, va trimite în zilele următoare adrese la ministerul de resort pentru ca aceștia să fie demiși. Prefectul a asumat că este ho­­tărît să schimbe conducerile tuturor insti­tuțiilor deconcentrate din județ, deoarece foștii directori au politizat excesiv institu­țiile pe care le-au condus. (M.M.) încă trei directori urmează să fie demiși Li m GAZETA de SUD angajează DISTRIBUITOR ZONAL DE ABONAMENTE pentru:• medicina veche • sir. caracal • ANA IPĂTESCU • TUDOR VLADIMIRESCU Cerințe: • abilități de comunicare • seriozitate • studii medii • telefon (mobil sau fix) Se oferă: • salarizare atractivă • program de lucru flexibil. Relații la sediul firmei, din str. Cîmpia Islaz nr. 97A. Șefii IJP Olt trag chiului Conducerea Inspectoratului Jude­țean de Poliție Olt s-a dat „la fund“. Presimțind că se apropie vremuri tul­buri, majoritatea conducătorilor de ser­vicii, direcții și direcțiuni din instituția menționată au intrat în concendiu. Ast­fel, șeful Poliției municipiului Slatina, comisarul Gabriel Sabin Orzuță, este de negăsit la sediu de cîteva zile, deoare­ce se află în concediu medical, mîna sa dreaptă, comisarul Grigorie Răileanu, urmîndu-i exemplul. Comandantul IPJ Olt, comisarul-șef Florian Baicea, sin­gurul rămas la post, este la curent cu îmbolnăvirile subite ale subordonaților săi. „Așa s-a nimerit, ca unii dintre sub­ordonații mei să aibă nevoie acum de concediu. Despre Orzuță și Răileanu știu că au probleme cardiace și sînt in­ternați în spital. Se află în concediu medical și nu știu cît vor sta... Restul au intrat și ei în concediu, e dreptul lor. Ce pot să spun? Am cam rămas singur, dar încerc să mă descurc și fără ei“, a afir­mat Baicea. Tot în concediu se află și cei doi adjuncți ai șefului poliției oltene, comi­sarii Ioan Mladin și Năstase Chiriță. Surse autorizate din cadrul IPJ Olt au spus că cei doi s-ar pregăti să s­e retra­gă din activitate, astfel că au preferat să intre în concediu pentru a demara pri­mele proceduri în­­* vederea pensie­(M.M.) narii. TALON MICA PUBLICITATE GRATUITA Maximum 15 cuvinte DATELE SOLICITANTULUI Numele și prenumele_________N_____ •­­ Adresa________________________________ Tel._______B._ Seria nr_________Politia TEXTUL ANUNȚULUI A. 1M. NU ESTE VALABIL pentru vînzări - cumpărări imobile, utilaje, G5M,­­ oferte serviciu, prestări servicii, erotice­­ îmi asum răspunderea pentru conținutul anunțului de mai sus. Semnătura solicitantului. Taloanele se vor aduce la biroul de publicitate­­ pînă cel tîrziu MIERCURI, ORA 19.00.­­ Data apariției 4 martie 2005 Rubrica Șeful Poliției Slatina, comisar Gabriel Orzuță, și adjunctul său, comisar Grigorie Răileanu

Next