Gazeta de Sud, septembrie 2005 (Anul 11, nr. 3204-3229)

2005-09-01 / nr. 3204

2 ANCHETA Escrocherii pe bandă rulantă în urma dezvăluirilor făcute în ultima perioadă de Gazeta de Sud cu privire la modalitatea în care casele de schimb valutar ale firmei SC ALLROM 2003 SRL își trag pe sfoară clienții, tot mai mulți oameni au acceptat să vorbească despre cum au fost înșelați de angajații omului de afaceri Alexandru Podgoreanu, în buzunarele căruia intră zilnic sute de mili­­­­oane de lei din zeciuiala impusă celor care vor să schimbe valută. Tot mai mulți clienți păcăliți de amintitele case de schimb descriu modul de operare al oamenilor lui Podgoreanu: clientul intră în casa de schimb, bodyguardul închide ușa după el și alungă alți clienți, iar în interior li se explică victimelor că nu li se va lua nici un comision, deși într-un colț stă scris mititel și aproape invizibil că se aplică un comision de 10%. După ce clientului i se bate bonul în casă și i se dau banii, acesta are neplăcuta surpriză să afle că i s-a luat o zecime din suma sperată. Iar cînd protestează și își cere banii înapoi, este azvîrlit afară de bodyguardul aflat la ușă.­­ Zeciuiala lui Podgoreanu este practicată la scară națională, prin casele de schimb valutar deschise în toată țara de fir­ma SC AU­ROM 2003 SRL. în ciuda zecilor de plîngeri, autoritățile, însă, nu se obosesc prea tare să sancționeze escroche­ria. Iar cînd, totuși, o fac, oficialitățile sunt amenințate cu moartea. (A.D.) rr Strategie premeditată „Am citit azi articolul din Gazeta de Sud în legătură cu casele de schimb valutar din Craiova care percep comision 10% escrocînd oamenii de bani. Sînt unul dintre păgubiți și vreau să vă spun următoarele: Aceste case de schimb va­lutar care percep comision 10% sînt înființate pe baza unei stra­tegii premeditate de escrocare a oamenilor prin specularea nea­tenției lor și a comportamentu­lui grăbit. Cel care le-a înfiin­țat are la bază pregătire juridi­că sau a fost milițian (polițai). Elementele acestei strate­gii premeditate de escrocare a oamenilor sunt: 1. Viața trepidantă, tumul­tuoasă de la oraș îi face pe oa­meni să fie grăbiți și să nu aibă timp să se uite în jur pentru a citi diferite afișe. 2. Spațiul foarte mic pe care îl au casele de schimb va­lutar care percep comision pentru a nu încăpea mai multe persoane care, în așteptare la rînd, să aibă timp să se uite pe pereți pentru a citi afișele care precizează comisionul. 3. Stabilirea cursului valu­tar cu 50 de lei sau 100 de lei pe EURO sau USD mai mare decît la casele de schimb valutar ve­cine, care nu percep comision. 4. Deschiderea caselor de schimb valutar care percep co­mision în apropiere sau pe lân­gă casele de schimb valutar care nu percep comision și care au afișe mai pe toți pere­ții, chiar și în stradă, pe tro­tuar. 5. Deschiderea caselor res­pective cu spații mici în locuri aglomerate cum este Agenția CFR, strada Unirii etc. 6. Afișarea comisionului perceput cu litere mici și în lo­curi ascunse. 7. Mulți oameni nu pot să citească fără ochelari. 8. Convorbirile telefonice ale casierei cu patronul firmei în prezența clientului grăbit și păgubit. 9. Prezența paznicului la intrare în casa de schimb valu­tar are scopul premeditat de a distrage atenția clientului prin tot felul de întrebări ca să nu aibă timp să citească afișul cu perceperea comisionului care este undeva într-un colț. Il în­treabă pe client ce dorește și nu îi dă voie să intre în casa de schimb valutar, dacă mai este cineva la rînd, ca să nu aibă timp să se uite pe pereți pentru a citi afișele pe care scrie co­misionul. 10. Afirmația polițiștilor că această escrocherie nu este de competența dumnealor și avizul dat de Protecția Consu­matorului pentru înființarea caselor de schimb valutar care percep comision fac parte tot din­­ această strategie. Toate aceste elemente ale strategiei de escrocare a oame­nilor prin specularea neaten­ției lor au un caracter infracți­onal și sunt de competența Po­liției și a Parchetului, care tre­buie să se autosesizeze. Pasivitatea Poliției și Pro­tecției Consumatorului arată complicitatea acestor instituții la nivel central. Ar fi indicat ca toți clienții păgubiți să facă plîngeri către Poliție și Parchet. “ A. M. (Craiova) — — m «"»reținerea ! Familia ta poate fi una dintre cele trei norocoase! Completează cît mai multe taloane și vine cu ele la redacția GAZETA de SUD sau trimite-le prin poștă, pînă la 16 septembrie la adresa: GAZETA de SUD, str. Cîmpia Islaz, nr. 97 A, 200420, Craiova, Dolj, în urma tragerii la sorți, ce va avea loc pe data de 12 septembrie, GAZETA de SUD va plăti întreținerea pe luna august pentru trei familii. Etalon DE PARTICIPARE CONCURS .îți plătim întreținerea7 ~1 I Nume.........................................Prenume................................................... I Ocupație..................................................................4.l...............................• . Adresă .......................................................................................................... I Vîrstă....................................Telefon......................................................... 1 . __ __ ___ __ __ ___ __ __ __ __ ___ __ ___ __ ut GAZETA de SUD, Joi, 1 septembrie 2005 5 motive pentru o alegere inteligentă: a CIȘTIGI FARA Ești înscris automat în boia cu premii de mii de lei noi LEI NOI . Cum mă abonez? Cu numai 8.9 lei te poți abona la Gazeta de Sud, cel mai citit ziar regional din România. Ca sa te abonezi, cel mai ușor este să suni la serviciul Relații cu Clienții, telefon 0251/412.146 și, în cel mai scurt timp, un agent de abonare te va vizita. Dacă nu locuiești în Craiova sau în localitățile din aria de acoperire a sistemului nostru de distribuție, te poți abona prin Poșta Română sau la chioșcurile Rodipet. ► Cum particip la Tombola abonaților? önd te abonezi prin sistemul de distribuție al Gazetei de Sud, participi automat la tombolă. Dacă te abonezi prin Poștă sau Rodipet, trebuie să trimiți dovada plății abonamentului, pînă la 12 septembrie, pe adresa: str. Cimpia Islaz, nr. 97A, Craiova, Dolj. GAZETA de SI7D Cotidian ai oltenilor de pretutindeni CAUTATI ȘI PRESTIGIU Te abanezi la cel mai citit ziar regional din România PREȚ REDUS CU 51% 1 Comparativ cu prețul de copertă al ziarului UTILITATE 'Informații și anunțuri de mică publicitate, care te interesează CONTORT * Primești ziarul în fiecare dimineață în cutia Alte două victime ale caselor de schimb ALLROM 2003 se destăinuie clar vorba de înșelăciune, iar autoritățile nu fac nimic“ „Este Alte două victime ale tehni­cilor de escrocare practicate de casele de schimb valutar ale AL­­­ROM 2003 SRL au dat curs apelului făcut de Gazeta de Sud și s-au prezentat la redacția zia­rului nostru pentru a povesti cum au fost înșelate la ghișeele acelo­rași case de schimb. Metoda de tragere pe sfoară este, în mod evident, aceeași, în cazul tuturor celor care au luat țeapă. Vă pre­zentăm în continuare povestea a două femei care au fost înșelate­­ prin intermediul aceluiași comi­sion de 10% - cu sume de ordinul zecilor de milioane de lei. „Am negociat cu casiera și ne-a spus că n-o să ne oprească nici un comision" Craioveanca F.G., de 50 de ani, a rămas mai săracă cu 51 de milioane de lei. „Pe 22 iunie am schimbat suma de 14.000 de euro la casa de schimb valutar de pe strada Unirii din Craiova a firmei SC AU­ROM 2003 SRL, unde era casieră Alina Anton. Am in­trat la casa de schimb împreună cu soțul meu și am întrebat-o pe casieră care este comisionul în cazul în care vrem să schimbăm o sumă mai mare. Deasupra nivelu­lui ochilor, în spatele unei grinzi, mascat de ușa de la intrare, era afișat un comision de 10%, dar scria pe un afiș că se poate nego­cia, așa că noi am negociat cu ca­siera și ne-a spus că n-o să ne oprească nici un comision. Atunci am negociat cursul de schimb. Cursul oficial în acea zi era de 35.800 lei, iar mie mi-a oferit 36.150 lei pentru 1 euro, adică foarte atractiv pentru mine. Pentru că nu aveau suficienți bani în casă, n­ s-a spus să revenim ceva mai tîrziu, ceea ce am și făcut. Cînd am revenit, am rugat-o pe casieră să-mi calculeze suma pe care trebuia să o primesc. Mi-a făcut socoteala pe calculatorul ei și mi-a confirmat exact suma pe care o calculasem ea înainte. Apoi mi-a cerut valuta, să o verifice, mi-a cerut un act de identitate, apoi mi-a dat banii, în timp ce îi număram, mi-a dat și bonurile fis­cale. Cînd am văzut că lipsesc 51 de milioane față de suma pe care mi-o zisese, am întrebat-o de ce lipsesc banii. Mi-a zis să mă uit pe bon și atunci am observat că-mi oprise un comision de 10%. I-am cerut să-mi anuleze tranzacția, dar mi-a zis că nu se poate, pentru că le dă Garda Financiară amendă de 80 de milioane de lei dacă face asta. Atunci i-am cerut tele­fonul patronului Podgoreanu, 1- am sunat, dar acesta mi-a zis că știe de tranzacție, dar că totul a fost perfect legal. Pentru că insis­tam să ni se dea valuta înapoi, am fost scoși cu forța de bodyguard din incinta casei de schimb. Bo­dyguardul ne-a zis că putem să ne ducem și pe Lună, și pe Mar­te ca să-i reclamăm, că tot nimic n-o să li se întîmple“, a povestit F.G. Femeia susține că angajații casei de schimb acționează în baza unui plan bine pus la punct pentru fraierirea clienților: „Bo­dyguardul are tactica lui. După ce intri, închide Ușa după­ tine, chipurile ca să te simți în sigu­ranță, dar de fapt are grijă să nu audă nimeni discuția din interior, cînd casiera îți spune că nu se aplică nici un comision. După ce ți-au scos banul, nu mai ai cum să mai primești banii“. Păgubita a făcut plîngeri peste plîngeri, însă nu s-a ales decît cu praful de pe tobă: „în ziua imediat următoare am făcut o sesizare la Garda Financiară, dar nu au vrut să mi-o primească, așa că le-am trimis-o recomanda­tă prin poștă. Am depus o sesiza­re și la Protecția Consumatorului, dar mi-au răspuns că totul este legal, pentru că este afișat comi­sionul, chiar dacă este într-un loc unde nu se vede. Am făcut apoi sesizări și la Poliție și la Parchet, am fost audiată la Poliție, dar n­­am primit nici un răspuns“. „Am început să țip și atunci bodyguardul m-a luat și m-a dat afară" O poveste aproape trasă la indigo o are altă craioveancă. P.M., de 40 de ani, a fost păgubi­tă la aceeași casă de schimb a fir­mei AV­ROM 2003 de pe strada Unirii, prin intermediul aceleiași casiere Alina Anton, cu 68,5 mi­lioane de lei. „Pe 28 iunie trebuia să ridic de la bancă un credit de 19.000 euro pentru cumpărarea unei lo­cuințe. De dimineață, înainte de a ridica banii, am mers la mai multe case de schimb din Craio­va pentru a afla cum pot să schimb mai convenabil valuta pe care urma să o primesc de la ban­că. La casa de schimb AU­ROM 2003 de pe strada Unirii mi s-au oferit 36.000 lei pentru 1 euro. Am întrebat: «îmi dați în mînă 685 milioane de lei?». Casiera mi-a dat un calculator să-mi cal­culez singură. Am înmulțit 19.000 euro cu 36.000 lei și mi­­a dat ceva peste 685 de milioane de lei. Atunci fata de la casa de schimb mi-a zis: «Atît o să vă dau» Artî a întrebat-o: «Doamnă­, dar îmi luați comision la toată suma asta?». Mi-a răspuns: «Nu, vă dau în mînă exact suma pe care ați calculat-o»“, își aminteș­te P.M. Bucuroasă că a găsit cea mai bună ofertă de schimb valutar, femeia s-a dus la bancă, a luat valuta, apoi s-a întors la casa de schimb împreună cu cel de la care urma să cumpere aparta­mentul visat: „Am întrebat-o din nou pe casieră, în prezența vînză­­torului, dacă îmi dă suma conve­nită. Mi-a spus că «Da!» și mi-a cerut buletinul, apoi și valuta, ca s-o verifice. M-a întrebat: «Vă deranjează dacă o să vă tai două bonuri fiscale, pentru că e suma prea mare?», i-am zis că nu mă deranjează: în momentul în care imprimanta edita primul bon fis­cal, am observat pe bon că la ru­brica «Comision» era trecută o sumă, ori eu negociasem comisi­on 0. Am început să țip la ea să se oprească. Ea n-a ținut cont de țipetele mele, deși putea să oprească tipărirea bonurilor, ci a listat liniștită și cel de-al doilea bon. Am început să țip și atunci bodyguardul m-a luat și m-a dat afară. Pentru că nu am vrut să iau banii, mi i-au pus într-o pungă și mi i-au azvîrlit afară“. Femeia a zăcut vreo două­­trei ore în fața casei de schimb fără să-i vină să creadă că a fost înșelată cu 68,5 milioane lei. „Cînd mi-am revenit, am che­mat poliția. Polițiștii au venit, dar mi-au spus că nu pot face nimic, pentru că asemenea ca­zuri sunt frecvente. Am fost la poliție, am dat o declarație, dar e^ nu s-a făcut nimic. Am fost și la­ Protecția Consumatorului, și la Garda Financiară, dar mi-au spus că degeaba le las sesizări, pentru că totul e perfect legal. L-am sunat și pe patronul Ale­xandru Podgoreanu, pe numărul de mobil 0722.195.515, dar acesta mi-a zis să nu țip la el pentru că s-a făcut totul legal“, își amintește P.M., dîndu-i lacri­mile cînd rememorează cele în­­tîmplate. Cele două victime ale case­lor de schimb patronate de Ale­xandru Podgoreanu susțin că au fost, în mod clar, trase pe sfoară, iar autorităților le e teamă să ia vreo măsură împotriva lui Pod­goreanu și a angajaților acestuia^^ „Este clar vorba de înșelăciuni^^ iar autoritățile nu fac nimic și nu înțeleg de ce nu se ia nici o mă­sură“, spune P.M. „înșelăciune e puțin spus, sîntem induși în eroa­re, trași pe sfoară, prin interme­diul unor afișe. Ni s-a spus că nu ni se ia comision și că prețul se negociază, dar pînă la urmă ni s­­a luat comision. Ar trebui să fie suficient de clar pentru poliție și procurori că am fost victimele unei înșelăciuni“, afirmă F.G. • Adrian DINU In Criminali, hoți și poate și oameni nevinovați căro­ra justiția oarbă din Româ­nia le-a jucat feste... Cam așa i-am putea numi pe cei care au primit din partea statului „cazare“ gratuită la Penitenciarul de Maxi­­ mă Siguranță din Craiova. Aici conviețuiesc 1.800 de deținuți. Viața din celule devine „film de acțiune“ cînd unii dintre „chiriași“ găsesc folositor tăiatul pe mină, alții se cred răstig­niți și-și bat cuie în cap. Cert este că majoritatea deținuților încearcă să se impună în fața colegilor de detenție printr-un compor­tament agresiv. Pentru că este mare aglomerație pe metrul pătrat, o parte din­tre ei dorm cîte doi în pat, însă toți așteaptă același lucru - eliberarea­ în lumea borfașilor și cri­minalilor, viața în penitenciar este considerată ca un pension de domnișoare. Pentru oame­nii cinstiți, penitenciarul este doar locul unde infractorii se duc „la odihnă“. Puțini știu însă că în momentul în care ajungi la Penitenciarul de Ma­ximă Siguranță nu mai ai per­sonalitate, acolo fiind un sim­plu deținut, un număr, care tre­buie să urmeze anumite reguli bine stabilite. închisoarea - boală fără tratament medicamentos în opinia lui Dănuț Lică, medic șef al penitenciarului, în­chisoarea din Craiova are același efect ca și celelalte închisori din lume: „Toate te privează de liber­tate. Privarea de libertate scade imunitatea organismului și prin urmare deținuții devin mai bol­navi. Intervine sindromul de claustrare care scade pragul de declanșare al patologiei în deten­ție (riscul de îmbolnăvire este mai mare). Un încarcerat este mai expus bolilor din cel puțin Penitenciarul de Maximă Siguranță Pentru oamenii cinstiți, penitenciarul este doar locul unde infractorii se duc „la odihnă“

Next