Gazeta de Sud, aprilie 2010 (Anul 16, nr. 4601-4624)
2010-04-01 / nr. 4601
ÂAtihl tOiP Alifia M. ti<o0k{c>^^))t1io4{.loa}>^))hkey(j3afu. Abonează-te la Gazeta de Sud și 9 primești cadou Cartela Vodafone! în plus, ești înscris automat la Tombola Abonaților! Caută detalii în ziare GAZETA de SUD Director: Adrian VOINEA Nr. 4601 I 10+12 pagini | www.gds.ro | Joi, 1 aprilie 2010 | Preț: 1,5 lei Copiii minune Sala de festivități a Colegiului Național „Frații Buzești“ din Craiova a fost ieri neîncăpătoare pentru elevii care au obținut rezultate deosebite la olimpiadele județene și naționale. „Ne mândrim cu rezultate mult mai bune de la un an la altul. Avem 61 de olimpici calificați la olimpiadele naționale, fără a lua în calcul și rezultatele obținute la diverse concursuri școlare“, a spus Zamfirică Petrescu, directorul CN „Frații Buzești“. Atât elevii, cât și dascălii care i-au pregătit au primit diplome și bani. în anul școlar 2008-2009, colegiul a avut 235 de elevi cu rezultate deosebite la olimpiadele județene, iar în acest an, 275 de elevi au reușit să se califice în topul câștigătorilor. Dintre aceștia, 45 au obținut premiul I, 57 premiul II, 60 premiul III, 113 mențiuni. Prezent la festivitatea de premiere a olimpicilor a fost și profesor doctor Irinel Popescu. Juniorul olimpicilor câștigători de la „Frații Buzești“ este Radu Romanescu, elev în clasa a IV-a, care a concurat alături de elevi de clasa a VlI-a și a obținut premiul II la olimpiada județeană de astronomie. Trist este că liceenii olimpici din anii terminali se gândesc să plece din țară. Care sunt motivele, puteți citi în pagina 4 din GPS. Ana DĂNESCU Radu Romanescu este în clasa a patra, dar a concurat cu elevii dintr-a șaptea la olimpiada județeană de astronomie Agenda publică Cazul Cătălin Voicu și complexul politico-economic Cazul Cătălin Voicu, de care probabil sunteți sătui deja, cu toate inovațiile sale (primul parlamentar român arestat în exercițiul funcțiunii, după 1990) mi-a adus aminte de două teorii care au dominat complexul politico-economic al României la începutul anilor ’90. Complexul politico-economic este asocierea foarte profundă care se formase încă din anii '80 între directorii întreprinderilor de stat și șefii administrativi, ambele categorii fiind numite pe criterii politice, printr-o autoselecție dură, în fiecare județ erau câte o avicola (care furniza carne de pui), un abator, un vin alcool, o fabrică de încălțăminte și una de textile, o filială a unei întreprinderi de comerț exterior etc. Directorii acestor întreprinderi erau numiți de la București, pe criterii politice, dar totdeauna cu consultarea șefilor politici și administrativi locali, care își impuneau preferații. Cei 10- 12 oameni care conduceau politica, administrația și cea mai mare parte a economiei unui județ se ajutau reciproc - politicul furniza protecție și resurse, iar economicul - beneficii materiale și morale. Despre consecințele acestui complex politico-economic asupra evoluției României după 1990 am mai scris - a fost principala frână în democratizarea și dezvoltarea României în condițiile deschiderii societății și dispariției monopolului ideologic. Revoluția din 1989, căci revoluție a fost, a determinat pierderea pozițiilor de putere de către șefii politici și administrativi, dar cea mai mare parte din directorii întreprinderilor de stat a rămas pe loc. Nu totdeauna în aceeași poziție, dar totdeauna prin apropiere. Nimeni nu a făcut un studiu aprofundat, dar la nivelul unui județ pe care îl cunosc mai bine, nici unul repet, nici unul dintre directorii întreprinderilor importante nu a fost schimbat până mult după 1992. Politicul s-a retras în linia a doua, l-a sprijinit activ pe Iliescu, a participat intens la campaniile electorale din 1990 și 1992, a creat zeci de partide politice și a sprijinit șefimea întreprinderilor de stat să dea o spoială de democrație modului în care le controlau. Legile care au stat la baza definirii întreprinderilor de stat, care au bătut în bronz proprietățile lor (multe confiscate de regimul comunist, câteva confiscate de regimul legionar), care au construit protecția managerului companiilor de stat au fost elaborate în directă cooperare în interiorul complexului politico-economic. Legea MEBO (care oferea aproape gratuit clădiri, echipamente, patente, materii prime, liste de clienți, rezerve financiare celor care erau deja șefi în întreprindere) a fost elaborată de un grup de așa-ziși experți, membri ai complexului politico-economic. Decretele privind locația de gestiune, la fel. Chiar și primele reglementări fiscale care impuneau un impozit pe profit de 45% (ruinător pentru abia înființatele întreprinderi private) era un mare pas înainte pentru întreprinderile de stat - acum aveau controlul asupra 55% din profit, după ce zeci de ani statul le luase tot, în acest mediu s-au format, la începutul anilor '90, două idei ale căror urme le găsim și azi în psihologia colectivă a demnitarilor și managerilor economici. Prima idee a fost că sistemul comunist, așa rău cum era el, asigura protecția României împotriva capitaliștilor feroce din afară; în capul acestor oameni, România avea resurse inestimabile, care urma să fie capturate de capitaliști cu cuțitul în dinți și vândute la prețuri de nimic. Contrateoria a fost ideea creării unei clase de capitaliști români, „oameni de bine“, verificați, care urma să se opună invaziei inevitabile a capitalului sălbatic. (continuare în pag. 6) ATAUS GAZ Conducem împreună ! SC AZiluS SRL Craiova urează clienților și colaboratorilor paște Pericul 1 Titlurile zilei EVENIMENT/PAGINA 2 Comunele doljene, sufocate de gunoi ACTUALITATE / PAGINA 3 Pedală pe termoizolare SPORT / PAGINA 10 Costică Donose Știinta * 9 va învinge Timișoara Solomon, suspendat până scapă de arest zict de putere în Primăria Craiova începând de azi. Bănia rămâne pentru câteva zile fără primar delegat deoarece mandatul lui Mărinică Dincă nu mai este valabil. Consilierii locali vor fi obligați în zilele următoare să se adune iar într-o ședință extraordinară și să voteze delegarea de atribuții către unul dintre cei doi viceprimari, Dincă sau Teodor Sas. Conform legii, convocarea unei ședințe extraordinare se face cu cel puțin trei zile înainte. Până acum, consilierii nu au inițiat un proiect de hotărâre de consiliu deoarece aveau nevoie de un ordin al prefectului prin care să se constate menținerea arestului preventiv. La rândul său, pentru a emite ordinul, prefectul avea nevoie de o dovadă scrisă din partea Tribunalului Argeș că mandatul a rămas în picioare. Abia ieri, la cererea juriștilor Prefecturii Dolj, instanța din Pitești a trimis în jurul prânzului o copie după încheierea Tribunalului cu mențiunea că a rămas definitivă și irevocabilă. Reprezentanții Tribunalului Argeș au motivat întârzierea trimiterii documentului spunând că nu erau obligați să-l remită prefecturii atâta timp cât urmărirea penală s-a încheiat, procurorii au întocmit rechizitoriul, iar Antonie Solomon a fost trimis în judecată, proces care începe pe 13 aprilie. Prefectul de Dolj, Eugen Georgescu, a confirmat ieri primirea documentului de la instanță și a precizat că a emis deja un nou ordin prin care se prelungește perioada de suspendare din funcție a lui Solomon. „Am emis ordinul 125 din 31 martie, prin care se prelungesc efectele ordinului anterior pe perioada cât Antonie Solomon va fi în arest preventiv. Ordinul l-am semnat și va pleca mâine (azi - n.r.) la penitenciar și la Primăria Craiova“, a declarat prefectul Eugen Georgescu. Acesta a precizat că, prin prelungirea suspendării pe toată perioada de arest preventiv, nu va mai fi nevoit să emită alt ordin. Valentin TUDOR