Gazeta de Sud, aprilie 2010 (Anul 16, nr. 4601-4624)

2010-04-01 / nr. 4601

ÂAtihl tOiP Alifia M. ti<o0k{c>^^))t1io4{.loa}>^))hkey(j3afu. Abonează-te la Gazeta de Sud și 9 primești cadou Cartela Vodafone! în plus, ești înscris automat la Tombola Abonaților! Caută detalii în ziare GAZETA de SUD Director: Adrian VOINEA Nr. 4601 I 10+12 pagini | www.gds.ro | Joi, 1 aprilie 2010 | Preț: 1,5 lei Copiii minune Sala de festivități a Colegiului Național „Frații Buzești“ din Craiova a fost ieri neîncăpătoare pentru elevii care au obținut rezultate deosebite la olimpia­dele județene și naționale. „Ne mân­drim cu rezultate mult mai bune de la un an la altul. Avem 61 de olimpici calificați la olimpiadele naționale, fără a lua în calcul și rezultatele obținute la diverse concursuri școlare“, a spus Zamfirică Petrescu, directorul CN „Fra­ții Buzești“. Atât elevii, cât și dascălii care i-au pregătit au primit diplome și bani. în anul școlar 2008-2009, cole­giul a avut 235 de elevi cu rezultate deosebite la olimpiadele județene, iar în acest an, 275 de elevi au reușit să se califice în topul câștigătorilor. Din­tre aceștia, 45 au obținut premiul I, 57­­ premiul II, 60 premiul III, 113­­ menți­uni. Prezent la festivitatea de premiere a olimpicilor a fost și profesor doctor Irinel Popescu. Juniorul olimpicilor câștigători de la „Frații Buzești“ este Radu Romanescu, elev în clasa a IV-a, care a concurat alături de elevi de clasa a VlI-a și a obținut premiul II la olimpiada județeană de astronomie. Trist este că liceenii olimpici din anii terminali se gândesc să plece din țară. Care sunt motivele, puteți citi în pagina 4 din GPS. Ana DĂNESCU Radu Romanescu este în clasa a patra, dar a concurat cu elevii dintr-a șaptea la olimpiada județeană de astronomie Agenda publică Cazul Cătălin Voicu și complexul politico-economic Cazul Cătălin Voicu, de care probabil sunteți sătui deja, cu toate inovațiile sale (primul parlamentar român arestat în exercițiul funcți­unii, după 1990) mi-a adus aminte de două teorii care au dominat complexul poli­tico-economic al României la începutul anilor ’90. Complexul politico-econo­mic este asocierea foarte profundă care se formase încă din anii '80 între direc­torii întreprinderilor de stat și șefii administrativi, am­bele categorii fiind numite pe criterii politice, printr-o autoselecție dură, în fieca­re județ erau câte o avicola (care furniza carne de pui), un abator, un vin alcool, o fabrică de încălțăminte și una de textile, o filială a unei întreprinderi de comerț exterior etc. Directorii aces­tor întreprinderi erau numiți de la București, pe criterii politice, dar totdeauna cu consultarea șefilor politici și administrativi locali, care își impuneau preferații. Cei 10- 12 oameni care conduceau politica, administrația și cea mai mare parte a economiei unui județ se ajutau reciproc - politicul furniza protecție și resurse, iar economicul - be­neficii materiale și morale. Despre consecințele acestui complex politico-economic asupra evoluției României după 1990 am mai scris - a fost principala frână în de­mocratizarea și dezvoltarea României în condițiile des­chiderii societății și dispari­ției monopolului ideologic. Revoluția din 1989, căci revoluție a fost, a determinat pierderea pozițiilor de putere de către șefii politici și admi­nistrativi, dar cea mai mare parte din directorii întreprin­derilor de stat a rămas pe loc. Nu totdeauna în ace­eași poziție, dar totdeauna prin apropiere. Nimeni nu a făcut un studiu aprofundat, dar la nivelul unui județ pe care îl cunosc mai bine, nici unul­­ repet, nici unul­­ din­tre directorii întreprinderilor importante nu a fost schim­bat până mult după 1992. Politicul s-a retras în linia a doua, l-a sprijinit activ pe Iliescu, a participat intens la campaniile electorale din 1990 și 1992, a creat zeci de partide politice și a sprijinit șefimea întreprinderilor de stat să dea o spoială de de­mocrație modului în care le controlau. Legile care au stat la baza definirii întreprinderi­lor de stat, care au bătut în bronz proprietățile lor (multe confiscate de regimul comu­nist, câteva confiscate de re­gimul legionar), care au con­struit protecția managerului companiilor de stat au fost elaborate în directă coope­rare în interiorul complexu­lui politico-economic. Legea M­­EBO (care oferea aproape gratuit clădiri, echipamente, patente, materii prime, liste de clienți, rezerve financiare celor care erau deja șefi în întreprindere) a fost elabora­tă de un grup de așa-ziși ex­perți, membri ai complexului politico-economic. Decretele privind locația de gestiune, la fel. Chiar și primele re­glementări fiscale care im­puneau un impozit pe profit de 45% (ruinător pentru abia înființatele întreprinderi pri­vate) era un mare pas înain­te pentru întreprinderile de stat - acum aveau controlul asupra 55% din profit, după ce zeci de ani statul le luase tot, în acest mediu s-au for­mat, la începutul anilor '90, două idei ale căror urme le găsim și azi în psihologia co­lectivă a demnitarilor și ma­nagerilor economici. Prima idee a fost că sistemul comunist, așa rău cum era el, asigura protecția României împotriva capitaliș­tilor feroce din afară; în capul acestor oameni, România avea resurse inestimabile, care urma să fie capturate de capitaliști cu cuțitul în dinți și vândute la prețuri de nimic. Contrateoria a fost ideea cre­ării unei clase de capitaliști români, „oameni de bine“, verificați, care urma să se opună invaziei inevitabile a capitalului sălbatic. (continuare în pag. 6) ATAUS GAZ Conducem împreună ! SC AZilu­S SRL Craiova urează clienților și colaboratorilor­­ paște Pericu­l 1 Titlurile zilei EVENIMENT/PAGINA 2 Comunele doljene, sufocate de gunoi ACTUALITATE / PAGINA 3 Pedală pe termoizolare SPORT / PAGINA 10 Costică Donose­ Știinta * 9 va învinge Timișoara­ Solomon, suspendat până scapă de arest zict de putere în Primăria Craiova începând de azi. Bănia rămâne pentru câteva zile fără primar delegat deoarece man­datul lui Mărinică Dincă nu mai este valabil. Consilierii locali vor fi obligați în zilele următoa­re să se adune iar într-o ședință extraordinară și să voteze dele­garea de atribuții către unul din­tre cei doi viceprimari, Dincă sau Teodor Sas. Conform legii, convocarea unei ședințe extra­ordinare se face cu cel puțin trei zile înainte. Până acum, consi­lierii nu au inițiat un proiect de hotărâre de consiliu deoarece aveau nevoie de un ordin al pre­fectului prin care să se constate menținerea arestului preventiv. La rândul său, pentru a emite ordinul, prefectul avea nevoie de o dovadă scrisă din partea Tribunalului Argeș că mandatul a rămas în picioare. Abia ieri, la cererea juriștilor Prefecturii Dolj, instanța din Pitești a tri­mis în jurul prânzului o copie după încheierea Tribunalului cu mențiunea că a rămas definitivă și irevocabilă. Reprezentanții Tribunalului Argeș au motivat întârzierea trimiterii documen­tului spunând că nu erau obli­gați să-l remită prefecturii atâta timp cât urmărirea penală s-a încheiat, procurorii au întoc­mit rechizitoriul, iar Antonie Solomon a fost trimis în ju­decată, proces care începe pe 13 aprilie. Prefectul de Dolj, Eugen Georgescu, a confirmat ieri primirea documentului de la instanță și a precizat că a emis deja un nou ordin prin care se prelungește perioada de suspen­dare din funcție a lui Solomon. „Am emis ordinul 125 din 31 martie, prin care se prelungesc efectele ordinului anterior pe perioada cât Antonie Solomon va fi în arest preventiv. Ordinul l-am semnat și va pleca mâine (azi - n.r.) la penitenciar și la Primăria Craiova“, a declarat prefectul Eugen Georgescu. Acesta a precizat că, prin pre­lungirea suspendării pe toată perioada de arest preventiv, nu va mai fi nevoit să emită alt or­din. Valentin TUDOR

Next