Gazeta de Sud, noiembrie 2010 (Anul 16, nr. 4780-4805)

2010-11-25 / nr. 4801

GAZETA de SIT) Nr. 4801 . 10+12 pagini | www.gds.ro |Joi, 25 noiembrie 2010 | Preț: 1,5 lei Director: Adrian VOINEA Cosmin Sandu a murit după ce a căzut de la etaj Sinucidere sau crimă. Polițiștii și pompierii doljeni au fost solici­tați să intervină ieri, în jurul orei 14.00, pe strada Caracal din Craiova, unde o persoa­nă a căzut de la etajul șase al unui imobil. La fața locului a ajuns imediat un echipaj SMURD, care l-a găsit întins pe caldarâm pe notarul craiovean Cosmin Sandu, de 35 de ani, care suferise multiple leziuni, însă era în viață. Tânărul a fost transportat la Spitalul de Urgență Craiova, unde medicii au încer­cat să îi salveze viața. Alexandru Cameniță, șeful Secției de Neurochirurgie a Spitalului de Urgență Craiova, a declarat pentru GdS că pacientul a fost adus în stare foarte gravă­, motiv pentru care nici nu a putut fi transpor­tat pentru a-i fi făcut examenul tomografie, încă de când a ajuns la spital, medicii au fost rezervați în privința șanselor de supra­viețuire ale pacientului, care a fost internat în Clinica de Terapie Intensivă. Doctorii au reușit să îl țină în viață pe Cosmin Sandu numai până în jurul orei 16.00, când acesta a decedat în urma multiplelor leziuni suferi­te. Inspectoratul de Poliție al Județului (IPJ) Dolj a comunicat că un echipaj de la Secția 2 a ajuns im­ediat la față locului și a început cercetările pentru a stabili împrejurările în care s-a petrecut incidentul. Oamenii legii încearcă să afle dacă notarul Cosmin Sandu s-a sinucis, a căzut accidental sau este vorba de o crimă. Polițiștii din cadrul IPJ au mai precizat că în acest caz cercetările se fac sub supravegherea și coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj. Aldeziz MARIN Notarul Cosmin Sandu a murit după ce a căzut de la etajul șase al blocului în care locuia Opinii In ultimii doi ani, de când și în România ne confruntăm cu implozia creditului, am în­ceput să auzim destul de des sintagma „sclavi ai băncilor“. Venită în principal din partea debitorilor, aceasta a câștigat suficient de multă populari­tate încât să devină clișeu. Exprimă o realitate? în măsu­ra în care orice datorie te obli­gă, în condițiile în care trebuie să aloci mii de ore de muncă pentru rambursarea principa­lului și a dobânzilor, o putem întrucâtva admite. Cifrele, iarăși, par a susține această afirmație care, la prima vede­ Sclavi sau ostatici?­ re, aparține exclusiv registru­lui retoric. Sunt familii pentru care ratele la bancă reprezin­tă 70% din venituri. Oamenii respectivi realmente mun­cesc pentru bănci și pentru iluzia de prosperitate pe care au preferat să și-o construias­că în anii de boom cu prețul... viitorului. Astfel de cazuri con­crete se regăsesc și în indica­tori macro. Recent, consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru, amintea că proporția datoriilor din venitul disponibil se ridică în România la 22%, un nivel dublu față de cel al Uniunii Europene. Calculele sclaviei români­lor pot fi dureroase, acestea fi­ind agravate de productivitatea scăzută a muncii. Datornicii achită băncilor până la jumă­tate din venituri, acestea fiind rezultate din munca pentru firmă, unde cel mult jumătate din efort este remunerat, re­stul regăsindu-se în profitabili­tatea companiilor pentru care lucrează. Am putea imagina astfel că doar între o zecime și un sfert din rezultatul muncii prestate de un debitor se re­găsește direct în buzunarul lui. Un lucru cu atât mai dureros, dacă ne gândim că românii din mediul privat muncesc în­tre opt și zece ore zilnic și își petrec un timp util mai mic de o oră pe zi cu propriii copii. Considerații asupra „scla­viei la bănci“ se pot realiza din mai multe perspective, însă, până la urmă, trebuie să amintim că, într-un fel sau altul, datornicii au ajuns pe propria lor iscălitură în situa­ția respectivă. Ceea ce mi se pare mai puțin acceptabil este faptul că întreaga populație a României, instituțiile țării, se află în postura de ostatici ai sistemului bancar. Stabilitatea acestuia este invocată una­ de­ de Adrian PANAITE­ Ză pentru a cauționa orice fel de comportament al instituți­ilor financiare care activează pe meleagurile mioritice. Ordonanța 50, în dezba­terea parlamentului - nimic mai mult decât punerea în aplicare a unei directive euro­pene, o transpunere în legali­tate a unor prevederi de bun­­simț pe care chiar piața ar fi trebuit să le rezolve dacă băn­cile din România nu ar funcți­ona la limita cartelului­­ a fost imediat atacată, pe motiv că ar lovi în bănci și, implicit, în stabilitatea financiară a țării. (continuare în pag. 6) i ^L-C­R­A\ il­urile zilei EVENIMENT / PAGINA 2 Lacrimi pentru „Scorpioni“ Părinții, soțiile și vecinii celor trei militari care și-au pierdut viața în poligonul Cincu așteptau ieri, împietriți de durere, ca fiii, soții sau prietenii să fie aduși acasă, la Craiova ACTUALITATE / PAGINA 3 Războiul baronilor­­ Anghel versus Staicu O societate din portofoliul SIF Oltenia cu activități în comerțul cu cereale a ajuns sub controlul unor apropiați ai lui Dinei Staicu, contra sumei de 1,8 milioane de euro. Mihai Anghel, baronul agriculturii doljene și acționar cu 30% la Comcerealis, atacă tranzacția în instanță. El acuză conducerea SIF Oltenia de încălcarea legii: în replică, reprezentanții SIF spun că Anghel nu a venit cu nici o ofertă de cumpărare "7t/u/arta A de SUD Olteni pentru olteni. derulează în perioada 20 noiembrie - 20 decembrie 2010 campania SĂRBĂTORI ȘI PENTRU El Ajută și tu un copil să zâmbească și înseninează fruntea unui bătrân lăsând un dar în urnele amplasate la casele de marcat din real. Cei care doresc să se implice în campania inițiată de Fundația Gazeta de Sud pot face donații în contul: R074 BACK 0000 0030 2887 2000 Informații suplimentare la fel: 0723.292.269 sau 0251/413.100. Parteneri ai campaniei: real,­ Hipermarket și Polystart. Familia Mihai, a cărei nuntă este progra­mată în 2011 la Europeca, este rugată să sune la 0755.152.776. Depozitul Tot înainte n­u nu Profită acum de dobândă: 8,25% LEI și 4,25% EURO Fă-ți un depozit Tot înainte și poți primi întreaga dobândă în avans. Dacă alegi să o capitalizezi, îți vom oferi o dobândă și mai avantajoasă: 8,25% LEI și 4,25% EURO dobândă anuală, pentru depozitele cu scadența la 3 luni. Depozite în SEI și EURO pe 3, 6 și 12 luni. Bank of Cyprus

Next