Gazeta de Sud, septembrie 2019 (Anul 25, nr. 7298-7318)

2019-09-02 / nr. 7298

LOTO S/40 32,37,18.30.27,40 25,22,19,4,10+9 Rezultatele extragerilor din 1.09.2019 Ei, VLAHII, au fost daci, și dacii suntem noi! (III) D­ar să nu-l uităm pe sultanul Baiazez, su­pranumit și Fulgerul. Acesta, după ce cucerise Bul­garia, Macedonia, România și Tesalia (1391-1393), după ce îl silise pe împăratul Constanti­­nopolului să-i plătească tribut, pleacă în 1398 spre țara codri­lor, Țara Vlahilor, în fruntea unei armate formidabile, ca să ne supună. Ei nu cred că a studiat cu atenție istoria aces­tui popor Carpato-Dunărean- Pontic. Și, ca să vă aduc dumnea­voastră aminte de aceasta, vă voi spune în câteva cuvinte aceste pagini de istorie glori­oasă a strămoșilor noștri. Pe vremea când Roma era o mică adunătură de câteva sătulețe, strămoșii noștri, geto-dacii se luptau cu marile imperii ale lumii și... le învingeau. Iordanes ne vorbește de sosirea pe teritoriul nostru (în anul 529 î.Hr.) lui Cyrus cel Mare, rege persan, stăpân al unui vast imperiu, întins de la Marea Mediterană și până la Indus. Forța lui militară, adevărată mașină de război, concepută pentru a zdrobi ori­ce încercare de rezistență, ce­dează în fața vechiului popor carpato-dunărean-pontic, iar Cyrus cel Mare moare într-o luptă cu messageții. Cincispre­zece ani mai târziu, în 514 î.Hr., vrând să spele rușinea suferită de înaintașul său, în fruntea a 700.000 de soldați, construind un pod de vase din Calcedon și până în Bizanț, sosește re­gele persan Darius, fiul lui Histaspe. El dorea să-i vadă, mai de aproape, pe acei geți „care se credeau nemuritori“ și... a avut ocazia. La început, Darius a cerut în căsătorie pe fiica lui Antirus, regele geților. Disprețuind înrudirea, geții l-au refuzat. înfuriat, Darius construiește un alt pod, de astă dată peste Dunăre, pătrunzând pe teritoriul nostru, dar... no­rocul nu-i surâde. A fost învins la Tapae și fuge, în grabă mare, fără să se mai oprească în Mo­­esia. Visul lui cel mare i-a fost spulberat de regele get Anth­us (vezi Iordanes, pag. 24, Funda­ția Gândirea, București, 2001). ” După moartea lui, fiul său, Xerxes, voind să răzbune insulta tatălui său (ne spune același Iordanes, vezi pag. 25), pornește împotriva noastră cu o armată de 1.000.000,700.000 ostași, 300.000 auxiliari, pre­cum și cu 1.200 de corăbii rostrate și 3.000 de vase de transport. Ce spuneți domnilor citi­tori?. .. Asemenea forță armată ridicată împotriva unui popor neînsemnat, care a trebuit să-i aștepte încă 650 de ani pe ro­mani, ca aceștia să devină și ei un imperiu, să ne cucerească, să ne „însămânțeze“, cum le place istoricilor noștri să spu­nă. Dar să vedem ce face „Ful­gerul“ în Țara Vlahilor, în acel an 1398. După trecerea Dună­rii, pe un pod de vase, armata turcă începe să devasteze tot ce îi ieșea în cale. Ion Mircea cel Mare o urmărește prin co­drii de stejari și, ori de câte ori avea ocazia, îl ataca prin sur­prindere. Nici gând de luptă în câmp deschis, așa cum visase Baiazet. Sultanul hotărăște să se întoarcă „acasă“. Când ajunge cu armata sa în locuri­le mlăștinoase numite Rovine (județul Ialomița de azi), vlahii îl atacă și îl obligă pe mărețul Baiazet să facă ce au făcut și înaintașii lui unguri, adică să fugă lăsându-și oastea în voia lui Alah și a vlahilor. Ion Mircea cel Mare con­tinuă să-i urmărească pe turci, iar la Dunăre începe o altă lup­tă, turcii fugind peste aceasta, noaptea, fără nici un pod de vase. Urmărirea continuă și la sudul Dunării, regatul Țării Vlahilor întinzându-se până la Adrianopol și nu numai. MAREA ȚARĂ A VLAHILOR în timpul domniei lui Ion Mircea cel Mare, Țara Vlahilor cuprindea la apus întreg Banatul Severinului până la Caransebeș (Timiș); la nord ducatul Almașului și al Făgărașului; la sud întreaga Dunăre, teritoriul Dobrogei până la Varna, cetatea și dis­trictul Silistrei, întreaga latură meridională a Dunării până la hotarele turcești; la răsă­rit, partea de sud a Moldovei până la Bacău și Bârlad, Basa­rabia meridională, iar dincolo de Nistru, toate ținuturile de lângă Marea Neagră împreună cu Peninsula Crimeei până la strâmtoarea Mării de Azov. (va urma) Dr. N. Săvescu PUBLIREPORTAJ Simpozionul internațional de sculptură „L­umuri Brâncușiene" a luat sfârșit w w _ ■ ■ S­impozionul Internațional de Sculptură „Drumuri Brâncușiene“, desfășurat la Craiova, în perioada 1-31 au­gust, a ajuns la sfârșit. Festivitatea de încheiere a evenimentului a avut loc vi­neri, pe esplanada stadionului „Ion Oblemenco". Cei cinci artiști, care și­­au început lucrările în urmă cu o lună, pe numele lor Emilian Popescu (România), Petre Virgiliu Mogoșanu (Ro­mânia), Marino Di Prospero (Italia), Ferhat Ozgun Görel (reprezentând atât Turcia, cât și Gerogia), și Milton Gravidia (Ec ’or), au fost premiați de reprezentanți ai Primăriei Craiova, în frunte cu prima­rul Mihail Genoiu, dar și de organizatorul evenimentului, Casa de Cultură „Traian De­­metrescu“. Festivitatea de premie­re a început cu un discurs al managerului Casei de Cultu­ră „Traian Demetrescu“, Re­mus Vlăsceanu: „Sunt foarte emoționat. Este un moment unic pentru instituția noas­tră, pentru că anul acesta am avut o evoluție extraordinară. Craiova dovedește că este un promotor al artei autentice. Am avut o lună plină, în care acești cinci artiști au reușit să ofere acestui oraș multă va­loare. Mulțumesc, în primul rând, domnului primar Mi­hail Genoiu, care de fiecare dată a înțeles să susțină arta. Mulțumesc echipei de la Casa de Cultură «Traian Deme­trescu», care încontinuu este pregătită și evoluează mereu“. Primarul Craiovei, Mihail Genoiu, și-a exprimat și dum­nealui impresiile după acest eveniment: „Iată-ne la capătul acestui eveniment. A trecut foarte repede această lună. Parcă ieri am început a VII-a ediție a Simpozionului Inter­național de Sculptură «Dru­muri Brâncușiene» și iată-ne acum la finalul acestei tabere de sculptură. Aceste lucrări, din punctul meu de vedere, sunt deosebite, din câte am văzut până acum. Tema din acest an, «sportul», nu este în­tâmplătoare pentru că orașul Craiova are două linii foarte clar trasate: linia parcurilor, grădinilor și cea a sportului. Să nu uităm că aici, la stadi­on, se dezvoltă poate cea mai mare platformă din țară. Se lucrează de zor la stadionul de atletism și la un bazin olimpic pentru a dezvolta sportul și mai mult. Să felicităm încă o dată artiștii, să mergem să studiem fiecare sculptură și să le urăm succes în continu­are în cariera lor. Așteptăm la anul să tragem la sorți temati­ca pentru viitorul simpozion, încă o dată felicitări tuturor“. După aceste discursuri, managerul Casei de Cultură împreună cu primarul le-au oferit artiștilor o diplomă și câte un buchet de flori. „Mulțumesc lui Marino Di Prospero pentru că ne-a oferit anul acesta o lucrare care, după mine, învinge legi­le fizicii, aceasta fiind «Spațial Contortion». Mulțumesc lui Milton Gravidia cu lucrarea «Organic Geometry». Lucra­rea reprezintă o torsiune a mișcării corpului pe care nu­mai un sportiv o poate reda. Mulțumesc lui Ferhat Ozgan Gorel cu lucrarea «The Sha­dow Player», care prin struc­tură și dinamică ne duce cu gândul la o traiectorie pe care un corp o poate crea în miș­care. Mulțumesc și domnului Emilian Popescu, care a avut lucrarea «Flacăra eternă» în schițe și proiecte. Și-a schim­bat puțin structura pentru a fi mult mai suplă și pentru a păstra tematica acestui sim­pozion. Și, nu în ultimul rând, mulțumim domnului Petre Mogoșanu pentru că știu foarte bine cum s-a străduit să realizeze această lucrare cu adevărat monumentală. Domnul Petre este pentru a doua oară la acest simpozion, iar anul acesta a avut lucrarea cu numele «Volumes and Tra­jectories». Vă mulțumesc din suflet tuturor pentru sprijin și participare“, a mai precizat di­rectorul Casei de Cultură. Cei cinci artiști au mulțu­mit în special organizatorului acestui eveniment, Casa de Cultură „Traian Demetrescu“, dar și primăriei și celorlalți susținători din mediul on-li­­ne. Sculpturile vor rămâne pe esplanada stadionului „Ion Oblemenco“ pentru o lună, „ iar apoi autoritățile locale vor­­ decide unde vor fi expuse în continuare. o LOCAL Luni, 2 septembrie 2019 Gazeta de Sud dobândă pe an la economii Q ) cafHzd&ayc /a. dohdis/ soc/aj (?) dobâhdă. wnyc&rhdn (?) -favA cowwon de vedra^ere CJUL Credit Acces Str. Th. Aman, BL 73, Parter, zona English Parc Telefon: 0351.46.20.20; 0351.807.808.

Next