Gazeta de Sud, septembrie 2019 (Anul 25, nr. 7298-7318)
2019-09-02 / nr. 7298
LOTO S/40 32,37,18.30.27,40 25,22,19,4,10+9 Rezultatele extragerilor din 1.09.2019 Ei, VLAHII, au fost daci, și dacii suntem noi! (III) Dar să nu-l uităm pe sultanul Baiazez, supranumit și Fulgerul. Acesta, după ce cucerise Bulgaria, Macedonia, România și Tesalia (1391-1393), după ce îl silise pe împăratul Constantinopolului să-i plătească tribut, pleacă în 1398 spre țara codrilor, Țara Vlahilor, în fruntea unei armate formidabile, ca să ne supună. Ei nu cred că a studiat cu atenție istoria acestui popor Carpato-Dunărean- Pontic. Și, ca să vă aduc dumneavoastră aminte de aceasta, vă voi spune în câteva cuvinte aceste pagini de istorie glorioasă a strămoșilor noștri. Pe vremea când Roma era o mică adunătură de câteva sătulețe, strămoșii noștri, geto-dacii se luptau cu marile imperii ale lumii și... le învingeau. Iordanes ne vorbește de sosirea pe teritoriul nostru (în anul 529 î.Hr.) lui Cyrus cel Mare, rege persan, stăpân al unui vast imperiu, întins de la Marea Mediterană și până la Indus. Forța lui militară, adevărată mașină de război, concepută pentru a zdrobi orice încercare de rezistență, cedează în fața vechiului popor carpato-dunărean-pontic, iar Cyrus cel Mare moare într-o luptă cu messageții. Cincisprezece ani mai târziu, în 514 î.Hr., vrând să spele rușinea suferită de înaintașul său, în fruntea a 700.000 de soldați, construind un pod de vase din Calcedon și până în Bizanț, sosește regele persan Darius, fiul lui Histaspe. El dorea să-i vadă, mai de aproape, pe acei geți „care se credeau nemuritori“ și... a avut ocazia. La început, Darius a cerut în căsătorie pe fiica lui Antirus, regele geților. Disprețuind înrudirea, geții l-au refuzat. înfuriat, Darius construiește un alt pod, de astă dată peste Dunăre, pătrunzând pe teritoriul nostru, dar... norocul nu-i surâde. A fost învins la Tapae și fuge, în grabă mare, fără să se mai oprească în Moesia. Visul lui cel mare i-a fost spulberat de regele get Anthus (vezi Iordanes, pag. 24, Fundația Gândirea, București, 2001). ” După moartea lui, fiul său, Xerxes, voind să răzbune insulta tatălui său (ne spune același Iordanes, vezi pag. 25), pornește împotriva noastră cu o armată de 1.000.000,700.000 ostași, 300.000 auxiliari, precum și cu 1.200 de corăbii rostrate și 3.000 de vase de transport. Ce spuneți domnilor cititori?. .. Asemenea forță armată ridicată împotriva unui popor neînsemnat, care a trebuit să-i aștepte încă 650 de ani pe romani, ca aceștia să devină și ei un imperiu, să ne cucerească, să ne „însămânțeze“, cum le place istoricilor noștri să spună. Dar să vedem ce face „Fulgerul“ în Țara Vlahilor, în acel an 1398. După trecerea Dunării, pe un pod de vase, armata turcă începe să devasteze tot ce îi ieșea în cale. Ion Mircea cel Mare o urmărește prin codrii de stejari și, ori de câte ori avea ocazia, îl ataca prin surprindere. Nici gând de luptă în câmp deschis, așa cum visase Baiazet. Sultanul hotărăște să se întoarcă „acasă“. Când ajunge cu armata sa în locurile mlăștinoase numite Rovine (județul Ialomița de azi), vlahii îl atacă și îl obligă pe mărețul Baiazet să facă ce au făcut și înaintașii lui unguri, adică să fugă lăsându-și oastea în voia lui Alah și a vlahilor. Ion Mircea cel Mare continuă să-i urmărească pe turci, iar la Dunăre începe o altă luptă, turcii fugind peste aceasta, noaptea, fără nici un pod de vase. Urmărirea continuă și la sudul Dunării, regatul Țării Vlahilor întinzându-se până la Adrianopol și nu numai. MAREA ȚARĂ A VLAHILOR în timpul domniei lui Ion Mircea cel Mare, Țara Vlahilor cuprindea la apus întreg Banatul Severinului până la Caransebeș (Timiș); la nord ducatul Almașului și al Făgărașului; la sud întreaga Dunăre, teritoriul Dobrogei până la Varna, cetatea și districtul Silistrei, întreaga latură meridională a Dunării până la hotarele turcești; la răsărit, partea de sud a Moldovei până la Bacău și Bârlad, Basarabia meridională, iar dincolo de Nistru, toate ținuturile de lângă Marea Neagră împreună cu Peninsula Crimeei până la strâmtoarea Mării de Azov. (va urma) Dr. N. Săvescu PUBLIREPORTAJ Simpozionul internațional de sculptură „Lumuri Brâncușiene" a luat sfârșit w w _ ■ ■ Simpozionul Internațional de Sculptură „Drumuri Brâncușiene“, desfășurat la Craiova, în perioada 1-31 august, a ajuns la sfârșit. Festivitatea de încheiere a evenimentului a avut loc vineri, pe esplanada stadionului „Ion Oblemenco". Cei cinci artiști, care șiau început lucrările în urmă cu o lună, pe numele lor Emilian Popescu (România), Petre Virgiliu Mogoșanu (România), Marino Di Prospero (Italia), Ferhat Ozgun Görel (reprezentând atât Turcia, cât și Gerogia), și Milton Gravidia (Ec ’or), au fost premiați de reprezentanți ai Primăriei Craiova, în frunte cu primarul Mihail Genoiu, dar și de organizatorul evenimentului, Casa de Cultură „Traian Demetrescu“. Festivitatea de premiere a început cu un discurs al managerului Casei de Cultură „Traian Demetrescu“, Remus Vlăsceanu: „Sunt foarte emoționat. Este un moment unic pentru instituția noastră, pentru că anul acesta am avut o evoluție extraordinară. Craiova dovedește că este un promotor al artei autentice. Am avut o lună plină, în care acești cinci artiști au reușit să ofere acestui oraș multă valoare. Mulțumesc, în primul rând, domnului primar Mihail Genoiu, care de fiecare dată a înțeles să susțină arta. Mulțumesc echipei de la Casa de Cultură «Traian Demetrescu», care încontinuu este pregătită și evoluează mereu“. Primarul Craiovei, Mihail Genoiu, și-a exprimat și dumnealui impresiile după acest eveniment: „Iată-ne la capătul acestui eveniment. A trecut foarte repede această lună. Parcă ieri am început a VII-a ediție a Simpozionului Internațional de Sculptură «Drumuri Brâncușiene» și iată-ne acum la finalul acestei tabere de sculptură. Aceste lucrări, din punctul meu de vedere, sunt deosebite, din câte am văzut până acum. Tema din acest an, «sportul», nu este întâmplătoare pentru că orașul Craiova are două linii foarte clar trasate: linia parcurilor, grădinilor și cea a sportului. Să nu uităm că aici, la stadion, se dezvoltă poate cea mai mare platformă din țară. Se lucrează de zor la stadionul de atletism și la un bazin olimpic pentru a dezvolta sportul și mai mult. Să felicităm încă o dată artiștii, să mergem să studiem fiecare sculptură și să le urăm succes în continuare în cariera lor. Așteptăm la anul să tragem la sorți tematica pentru viitorul simpozion, încă o dată felicitări tuturor“. După aceste discursuri, managerul Casei de Cultură împreună cu primarul le-au oferit artiștilor o diplomă și câte un buchet de flori. „Mulțumesc lui Marino Di Prospero pentru că ne-a oferit anul acesta o lucrare care, după mine, învinge legile fizicii, aceasta fiind «Spațial Contortion». Mulțumesc lui Milton Gravidia cu lucrarea «Organic Geometry». Lucrarea reprezintă o torsiune a mișcării corpului pe care numai un sportiv o poate reda. Mulțumesc lui Ferhat Ozgan Gorel cu lucrarea «The Shadow Player», care prin structură și dinamică ne duce cu gândul la o traiectorie pe care un corp o poate crea în mișcare. Mulțumesc și domnului Emilian Popescu, care a avut lucrarea «Flacăra eternă» în schițe și proiecte. Și-a schimbat puțin structura pentru a fi mult mai suplă și pentru a păstra tematica acestui simpozion. Și, nu în ultimul rând, mulțumim domnului Petre Mogoșanu pentru că știu foarte bine cum s-a străduit să realizeze această lucrare cu adevărat monumentală. Domnul Petre este pentru a doua oară la acest simpozion, iar anul acesta a avut lucrarea cu numele «Volumes and Trajectories». Vă mulțumesc din suflet tuturor pentru sprijin și participare“, a mai precizat directorul Casei de Cultură. Cei cinci artiști au mulțumit în special organizatorului acestui eveniment, Casa de Cultură „Traian Demetrescu“, dar și primăriei și celorlalți susținători din mediul on-line. Sculpturile vor rămâne pe esplanada stadionului „Ion Oblemenco“ pentru o lună, „ iar apoi autoritățile locale vor decide unde vor fi expuse în continuare. o LOCAL Luni, 2 septembrie 2019 Gazeta de Sud dobândă pe an la economii Q ) cafHzd&ayc /a. dohdis/ soc/aj (?) dobâhdă. wnyc&rhdn (?) -favA cowwon de vedra^ere CJUL Credit Acces Str. Th. Aman, BL 73, Parter, zona English Parc Telefon: 0351.46.20.20; 0351.807.808.