Gazeta Învățământului, 1954 (Anul 6, nr. 249-299)
1954-01-09 / nr. 249
GAZETA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI IT. R. S. S. N E INVATA 9 Să întărim prin toate mijloacele școala sătească Dirigintele clasei și educația elevilor Hotărîrea Plenarei din septembrie a C.C. al P.C.U.S. a ridicat sarcina urgentă a dezvoltării continue a agriculturii U.R.S.S. La rezolvarea acestei sarcini sunt chemate să participe activ și organele învățământului public, organizațiile Sindicatului muncitorilor din învățământul elementar și mediu, masele largi ale cadrelor didactice. De activitatea pedagogului depinde în mare măsură amploarea muncii culturale la sate, propagarea cunoștințelor agricole și a realizărilor fruntașilor din agricultură, nivelul educației și instrucției tineretului școlar, pregătirea plină de succes a acestuia pentru munca în producție. Plenara C.C. al Sindicatului muncitorilor din învățământul elementar și mediu al R.S.F.S.R., care a avut loc de curând, a discutat activitatea organelor învățământului public și a organizațiilor sindicale în legătură cu hotărîrea Plenarei din septembrie a C.C. al P.C.U.S. Au prezentat referate locțiitorul ministrului învățământului, tov. Dubrovina, și președintele C.C. al Sindicatului, tov. Grivcov Printre problemele care au atras în mod deosebit atenția participanților la Plenară s-a numărat în primul rând problema calității muncii școlilor sătești. In Uniunea Sovietică, după cum a arătat tov. Dubrovina, nu există vreo deosebire de principiu între școlile de la orașe și cele de la sate. Și unele și celelalte urmăresc același scop — de a educa o generație de oameni dezvoltați din toate punctele de vedere, constructori activi ai societății comuniste. Bineînțeles că ar fi neiust să credem că hotărîrea Plenarei din septembrie a C.C. al P.C.U.S. nu privește de loc școlile dela orașe. Totuși, în fața școlilor dela sate se ridică o sarcină urgentă în lumina acestei hotărîri : ele trebue să dea agriculturii socialiste oameni culți și instruiți, gata să pornească la muncă, capabili să-și însușească tehnica înaintată. Există multe școli și mulți pedagogi care cultivă la elevii lor dragostea pentru munca agricolă. Despre asemenea școli și pedagogi au vorbit atât referenții cât și cei ce au luat cuvântul La discuții. In regiunea Groznâi — a spus tov. Filonova — este vestit profesorul de biologie I. C. Petrașenco de la școala din Malo Areșevo, raionul Chizliarsc. El desfășoară împreună cu elevii o bogată muncă experimentală. Activitatea aceasta este atât de atrăgătoare și de interesantă, încât elevii, după absolvirea școlii, rămân cu plăcere în colhoz. Tov. Jmachina (Cita) a vorbit despre rodnica activitate a profesorului de biologie F. S. Șolohov de la școala medie din Maletino, raionul Petrovsco-Zavodsc. Sub îndrumarea lui, elevii cultivă grâu, obținând recolte de trei ori mai mari decât .le din vecinătate. Școlarii studiasemenea cu mult succes agrotehnica urii orzului cu spic golaș și a ovă. Profesorul Șolohov se bucură de o autoritate în mijlocul colhoznicilor,de deci firesc faptul ca elevii săi vica după absolvirea școlii să lucreze laZședintele Comitetului sindical regio- Murmansc, tov. Soloviov, a citat școlii medii nr. 1 din Candalanprofesorului ei de biologie, tov in. In toamna trecută, această organizat o expoziție agricolă au fost reprezentate peste două culturi diferite, de la Nord și dejarescute de tinerii miciuriniști. Tov. Șelepina, directoarea unei școli din Rostov pe Don, a arătat succesele obținute de profesoara școlii din sovhozul „Gigant“ și, în special, de profesorul de biologie Ovsiannicov. Elevii obțin pe lotul școlar recolte de cereale care întrec recoltele obținute în colhozurile din apropiere. Trebue propagată mai pe larg și introdusă cu mai multă perseverență în Dela Plenara C.C. al Sindicatului muncitorilor din învățământul elementar și mediu al R.S.F.S.R. practică experiența școlilor sătești și a cadrelor didactice fruntașe care cultivă cu pricepere la elevii lor dragostea pentru producția colhoznică. Aceasta trebue să preocupe atât organele învățământului public, cât și sindicatul. La creșterea viitoarelor cadre active pentru agricultura socialistă trebue să ia parte nu numai profesorii de biologie. Tov. Neciaev (Academia de Științe pedagogice) a amintit de marele rol ce aparține stațiunilor de mașini și tractoare în dezvoltarea continuă a agriculturii. In legătură cu aceasta el a vorbit despre sarcinile care stau în fata profesorilor de fizică, matematică și desen liniar. Aceștia au datoria să-i familiarizeze pe elevi cu tehnica, să le trezească interesul pentru mașinile agricole.Dezvoltând aceeași ideie, tov. Firsov (Stațiunea centrală a tinerilor tehnicieni „Șvernic“) a spus că în școli trebue create cercuri de studiere a tehnicii agricole. Foarte just a subliniat tov. Șelepina că în lumina hotărîrilor Plenarei din septembrie a C.C. al P.C.U.S., capătă o importantă extrem de actuală problemele politehnizării școlii și în special, a școlii sătești. Nu putem rupe școala de producție. Trebue ca elevii, mai ales cei din clasele superioare, să dobândească la fiecare treaptă a dezvoltării lor, nu numai cunoștințe, ci și anumite deprinderi de muncă. Elevii,mai ales cei din școlile sătești, trebue să cunoască în practică și din toate punctele de vedere organizarea muncii agricole, trebue să capete priceperea și îndemânarea de a aplica cele mai noi metode de organizare a agriculturii. Trebue să sădim în elevi dragostea pentru munca agricolă, să-i învățăm să prețuiască importanța marilor măsuri trasate de partid pentru dezvoltarea agriculturii. Tov. Cairov, ministrul învățământului al R.S.F.S.R., care a luat cuvântul la discuții, a spus că pedagogul și școala trebue să pregătească tineretul sătesc pentru munca în colhozuri, unde se vor folosi pe scară din ce în ce mai largă electricitatea și mașinile agricole complicate. Aceasta ne obligă să dăm mai multă atenție activității didactice a școlii sătești, să intensificăm legătura ei cu munca colhoznică și cu viața. Tov. Cairov a subliniat rolul uriaș al loturilor școlare în instruirea și educarea tineretului sătesc. El a arătat de asemenea marea importantă a participării școlarilor, după puterile lor, la munca obștească productivă în colhozuri. Totuși, chestiunea nu constă numai în organizarea justă a activității instructiveducative în școală. Școala de cultură generală nu poate da viitoarelor cadre din agricultură toate cunoștințele și deprinderile speciale necesare. Iată de ce trebue să li se dea absolvenților școlii medii posibilitatea de a urma și un curs scurt de pregătire într’o specialitate sau alta. — Colhozurile noastre din Cuban trăiesc o viață bogată, iar tinerii și tinerele care termină școlile medii rămân cu mare plăcere în colhozuri — a spus tov. Borisova (Crasnodar). — Trebue să-i ajutăm însă să capete o calificare, pentruca ei să-și poată întrebuința forțele cu cel mai mare folos. Ministerul învățământului și Ministerul Agriculturii trebue să se înțeleagă asupra organizării unei rețele de cursuri de pregătire a absolvenților școlilor medii pentru munca în agricultură. C.C. al sindicatului este dator să ridice această problemă în fața Consiliului Central al Uniunilor Sindicale din Uniunea Sovietică. Un rol esențial în ridicarea nivelului activității școlii sătești îl pot juca comitetele sindicale, dacă ele vor ști să organizeze ajutorarea efectivă a cadrelor didactice de la sate de către pedagogii de la oraș. Exemple de astfel de ajutor există și despre ele au vorbit la Plenară tov, Gonciarenco (Briansc), Borisova (Crasnodar), Burova (Cicalov), Levasova (Sverdlovsc) ș.a. Comitetul sindical al ținutului Crasnodar, împreună cu secția de învățământ a ținutului, cu Institutul de perfecționare a cadrelor didactice și Institutul Pedagogic au elaborat un vast plan de măsuri pentru ajutorarea școlilor sătești. Acest plan este în curs de realizare. Școlile de la sate sunt vizitate de brigăzi complexe în componența cărora intră nu numai inspectori, ci și colaboratori ai Institutului Pedagogic și ai Institutului de perfecționare a cadrelor didactice. Aceste brigăzi studiază cu atenție activitatea fiecărei școli, constatăcauzele rămânerii în urmă la învățătură și avută la înlăturarea lor. Ele organizează seminarii pentru cadrele didactice, iau parte la organizarea controlului asupra activității pedagogilor Paralel cu aceasta se desfășoară ajutorul acordat de diferite școli de la orașe școlilor săteștii. Cadrele didactice ale multor școli din orașul Armavir vizitează școlile pe care le patronează, îi invită la ei pe pedagogii de la sate, se întâlnesc cu ei pentru schimb de experiență. Colectivul școlii nr. 4 din orașul Krasnodar, care se distinge printr-un înalt nivel la învățătură al elevilor săi, a început să-i ajute pe pedagogii școlii elementare nr. 4 din raionul Cerenovsc. Această școală a fost vizitată de directorul de studii al școlii din oraș și de unul dintre cei mai buni pedagogi ai săi. Ei au cunoscut activitatea școlii, au ajutat la realizarea integrală a învățământului general obligatoriu. Școala a primit din partea patronilor săi o mare cantitate de material didactic. La rândul lor, pedagogii școlii au fost invitați la Crasnodar, ,,ca musafiri ai patronilor“. Ei au asistat la câteva lecții și au studiat planul de muncă al școlii. La Plenară s’a vorbit și despre alte metode de ajutorare a școlilor sătești. S'a subliniat, totuși, că trebue să se evite „caracterul de paradă“, că ajutorul ce-i dau casele învățătorului bibliotecile învățătorești, precum și școlile dela orașe școlilor sătești, trebue să fie real, efectiv și, dacă e posibil, sistematic. El trebue sa contribue la lărgirea orizontului pedagogului de la sat, la ridicarea măestriei sale pedagogice, la îmbogățirea lui cu experiența înaintată. Referenții și cei ce au luat cuvântul la discuții au vorbit despre înalta răspundere a pedagogului școlii sătești. Se înțelege că n’a fost vorba numai despre profesorii de biologie, ci despre toți membrii oricărui colectiv școlar de la sat. Mulți au citat indicația tov. N. S. Hrușciov cu privire la faptul că cadrele conducătoare de partid și sovietice nu trebue să fie neapărat agronomi, dar ele sunt obligate să se orienteze bine în problem.e* agriculturii, și au declarat că această indicație trebue raportată în întregime și la cadrele didactice sătești. Datoria organizațiilor sindicale și a secțiilor de învățământ este de a ajuta pedagogii de la sat să dobândească cunoștințe agricole. In acest scop trebue să se organizeze prelegeri și referate calificate pentru pedagogi, cercuri agricole în școli, excursii, seminarii și cursuri de ridicare a calificării. Trebue să se trimită la școlile sătești mai multă literatură de specialitate.' trebue organizate mai des „Zile ale învățătorului“ consacrate temelor agricole. Plenara a acordat deasemenea multă atenție problemelor legate de îmbunătățirea activității școlilor pentru tineretul sătesc și de organizarea grădinițelor de copii în colhozuri. In hotărîrea adoptată se arată ce trebue să facă organizațiile sindicale pentru rezolvarea sarcinilor ridicate în fața lor. (Din „Ucitelscaia Gazeta") In justa organizare a colectivului de copii, un rol important îi aparține dirigintelui clasei. Sprijinindu-se pe întregul colectiv pedagogic, el trebue să întrețină o permanentă legătură cu fiecare profesor al clasei sale, cu părinții elevilor, să îndrepte eforturile lor spre rezolvarea sarcinilor comune în munca instructiv-educativă. In decursul îndelungatei mele activități pedagogice, am avut prilejul să fiu dirigintă la multe și diferite clase. Se înțelege că fiecare dintre acestea își avea particularitățile sale, că am întâmpinat și o serie de difiicultăți. Dar cât este de mare bucuria și satisfacția pe care o simți ori, de câte ori, învingând aceste dificultăți, vezi că munca ta îndârjită și plină de răbdare este încuvuțnțată de succes ! In anul școlar trecut am fost dirigintă la clasa a IX-a. Bineînțeles că în cursul anului nu toate elevele aveau aceleași succese la învățătură. Unele obțineau câteodată și note nesatisfăcătoare, mai ales la limba rusă și la matematică. Colectivul pedagogic a depus multe forțe și multă muncă pentru ridicarea nivelului de cunoștințe al elevelor, mai ales al celor ce rămâneau în urmă. Ca urmare, toate elevele au reușit la examenele de sfârșit de an și au fost promovate în clasa a X-a, unde sunt dirigintă în prezent. După cum se știe, metodele și formele de educație a elevilor sunt foarte variate. Eu îmi desfășor munca de dirigintă după un plan care prevede asemenea măsuri ca organizarea de discuții și referate, vizitarea familiilor elevelor, organizarea ajutorului în pregătirea lecțiilor, activitatea extrașcolară etc. Acord o atenție deosebită studierii particularităților individuale ale elevelor. Este și firesc, căci fiecare diriginte de clasă, fiecare învățător sau profesor trebue să-și cunoască bine elevii, caracterele, cerințele, nevoile, aspirațiile lor. Practica ne arată că acest lucru se poate obține prin observarea atentă a elevilor în timpul lecțiilor, al recreațiilor, al ședințelor școlare, precum și prin convorbiri cu părinții, înainte de a stabili măsurile ce trebue luate pentru înlăturarea rămânerii în urmă a diferitelor eleve, eu caut neapărat să-mi dau seama de cauzele care le fac să rămână în urmă. Iată un exemplu. A fost o vreme când eleva B. era considerată la noi ca rămasă în urmă. Ea nu era atentă la explicațiile profesorilor, venea adeseori la școală cu lecțiile nepregătite. Ne-am pus întrebarea care este cauza? S’a constatat că fetița pur și simplu avea o atitudine neglijentă față de învățătură, îi era lene să muncească cu perseverență. Trebuia să găsim o cale justă, să trezim interesul acestei eleve pentru obiectele de studiu, s’o obișnuim cu perseverenta în muncă. Am început să discutăm mai des cu B., să fim mai exigenți față de ea. Comportarea elevei era discutată în ședințele clasei, criticată în gazeta de perete. Aceasta a avut o influență pozitivă asupra fetiței și, în prezent, ea este printre elevele bune din clasă. Este foarte important să antrenăm în lupta pentru ridicarea nivelului la învățătură și pentru îmbunătățirea disciplinei pe toți elevii clasei, să știm să educăm la ei simțul colectivității, o atitudine critică față de actele de indisciplină ale prietenilor și colegilor lor. In această privință au o mare importanță ședințele de clasă și de comsomol, care se organizează la noi în mod regulat. La discutarea problemelor referitoare la viata și învățătura clasei iau parte un mare număr de eleve. Ele critică lipsurile în purtarea și învățătura diferitelor colege, vorbesc despre sarcinile lor proprii. E adevărat că, la început, observațiile critice produceau asupra unora dintre eleve o impresie dureroasă: cum se poate, ce fel de prietenă îmi este cutare, dacă mă critică? A trebuit să le explicăm că o asemenea părere nu este îndreptățită. Acum, toate fetițele primesc just criticile tovărășești, le socotesc ca un ajutor in lupta pentru înlăturarea lipsurilor. Dirigintele clasei trebue să lucreze în strânsă legătură cu organizația de comsomol a clasei, să pătrundă în activitatea ei, s-o ajute în lupta pentru ridicarea calității ,învățăturii și întărirea disciplinei. In clasă, împreună cu mine, desfășoară o însemnată muncă și activul de eleve. Noi acordăm o mare atenție activității extrașcolare, care joacă un rol important în viața școlii. Dirigintele clasei nu poate fi indiferent față părțile pe care le au elevii lui în de über. Eu mă interesez întotdeauna țese elevele mele acasă, mă strădu le cultiv dragostea pentru lecturi Majoritatea elevelor din clasă pa la cercul literar. Aici ele își împăr idele și impresiile asupra cărților țin referate. In afară de cercul lite no, mai funcționează un cerc al ti, naturaliști, un cerc al tinerilor fizic altele. Noi organizăm de asemenea vrea în colectiv a filmelor și a piese teatru. Toate acestea contribue la votare multilaterală a elevelor, firea orizontului și cunoștințelor 1 trebue să uităm, totuși, că nu trebi încărcăm peste măsură pe elevi cu încercuri și cu alte munci extras deoarece aceasta poate avea o vii negativă asupra învățăturii lor. În următorul caz, Eleva S. s’a pasiona într’atât de muncă în cercul dra-m Casei pionierilor, încât nu mai avea să-și pregătească lecțiile și a înce rămână în urmă la matematică. A să am o discuție serioasă cu fetiț, ajut să-și repartizeze just timpul și vingă rămânerea în urmă la învăța dirigintă eu întrețin o perm legătură cu părinții, caut să-i au participe la viața școlii. La noi se crează ședințe generale pe întreaga și ședințe pe clase cu părinții, în cărora se discută probleme ce privi gimul zilei elevilor, crearea unora mai bune pentru pregătirea lecțiilor educația voinței și a muncă, relațiile dintre dragostei părinți și Luând cuvântul la discuții, părințiiresc despre metodele lor de educație, lipsurile din activitatea școlii. Pe unii dintre părinții elevelor îi la școală pentru discuții, iar când îi zitez elevele la HorniVin i *■"stea îi : ma Copiii din Plota Roșie din Moscova arăta cu totul neobișnuit la 1 ianuarie 1954. Sute de elevi moscoviți se scurgeau în șuvoi vesel mergând spre Cremlin, pentru a lua parte la festivitatea Pomului de Iarnă. Multe lucruri interesante au văzut copiii la Cremlin. Incântați de priveliștile vechiului Cremlin ei au admirat minunatele sale palate și catedrale, clopotul lui Ivan cel Mare și alte minunate monumente ale arhitecturii ruse. Palatul Cremlinului, la a cărui intrare erau scrise cu litere de aur cuvintele „La Mulți Ani !“ a fost pus cu totul la dispoziția copiilor. Urcând măreața scară de marmoră tinerii moscoviți au ocupat binecunoscuta sală Gheorghi și au admirat uriașul Pom de Iarnă care era minunat împodobit. La amiază, fanfarele au anunțat începerea festivaluilui. Tânăra artistă Vera Vol Moscova în Palatul C sbaia, care a apărut pe chip de Albă ca Zăprada, a felicitat pe copii cu ocazia Anului Nou. M. Nezvanov artist emerit al R.S.F.S.R., înfățișându-l pe Moș Gorilă, întovărășit de cele mai iubite figuri din poveștile rusești, a intrat în sală. El a salutat cu căldură pe copii și le-a dorit noi succese în noul an. Albă ca Zăpada a aprins minunatul Pom de Iarnă în care străluceau miile de becuri de diferite culori. Moș Gerilă, Albă ca Zăpada, bufonii, urșii, iepurii, vulpile și veverițele au dansat cu veselie în jurul pomului. In continuarea programului, artiștii Teatrului Mare au dansat un vals din baletul „Frumoasa din pădurea adormită“. Ei au fost urmați de artiști din dansuri populare al U.R.S.S. Ansamblul de la pauzele dintre reprezentații, copiii au dansat și au jucat în jurul Pomului de Iarnă. 1 € Ți , de 1 ... numit?iuasese palat Kremlinului. Fericiți, cu impresii de neuitat, au părăsit Cremlinul, fiecare ducânsine un dar. Peste 2.000 de copii au luat parte festivitatea Pomului de Iarnă care a loc în marele palat ,al Cremlinului. fost de asemenea de față N. M. Șvb președintele Consiliului Central al Statelor din U.R.S. ; N. A. Mihailov, seciul Comitetuțji (din Moscova al P.C.l A. N. Șelapte H.r^t^t Comitetului tras al Comsomoliului; < _ y locțiitor al ministrului învățământului R.S.F.S.R. La festivitatea Pomului de Iarnă marele palat al Cremlinului care va până la 10 ianuarie vor lua parte zi mii de elevi și eleve din Moscova. Elemente de politehnism in școala elementară In Hotărîrile Congresului al XlX-lea al P.C.U.S. este arătată uriașa importanță a învățământului politehnic, care trebue să asigure absolvenților școlii medii alegerea liberă a profesiunii. ■ In timpul celor zece ani cât învață la școală, elevii trebue să-și însușească treptat principiile fundamentale ale proceselor de producție, atât în domeniul industriei cât și în cel al agriculturii. Aceste sarcini extrem de importante, puse de Congresul al XIX-lea al partidului în fața școlii, impun noi cerințe și învățătorilor care predau în școlile elementare. Fiecare învățător, indiferent de clasa la care predă este dator să lege mai strâns munca sa de viata, de practică. Noile cerințe provoacă necesitatea aplicării unor noi forme de muncă. Trebue să remarcăm în mod special că problema unei predări intuitive capătă o importanță primordială. Predarea obiectelor pe o bază concretă — folosind tablouri, tabele, excursii în întreprinderile locale, lucrări practice cu elevii — este absolut necesară la realizarea învățământului politehnic. In articolul de față este descrisă experiența muncii învățătorilor de la școlile din raioanele Leningrad și Sovietschi din Moscova în anul școlar 1952/53. Pentru elevii claselor a III-a de la școlile nr. 596, 157, 643, 689, 128, 149, ș.a., a fost organizată o excursie la șantierele de construcție a caselor de locuit din apropiere. Această excursie s’a programat în legătură cu studierea bucăților „Strada Cincinalului“ și „Nașterea unei case“ din cartea „Rodniaia Reci“. Mulțumită excursiei, elevii au căpătat o reprezentare intuitivă a succesiunii lucrărilor de construcție și a materialului necesar pentru construcția casei. De asemenea, ei au putut să cunoască diferitele profesiuni ale muncitorilor constructori. Elevii claselor a IV-a de la școlile nr. 689, 596 și 163 au vizitat școlile profesionale din apropiere. Scopul acestei excursii era de a afla cum se pregătesc în țara Sovietelor cadrele de muncitori de diferite specialități si de a compara aceasta pregătire cu „ucenicia“ dinainte de revoluție. Elevii clasei a IV-a de la școala nr. 122 au făcut o excursie la o tipografie, pentru a cunoaște cum se tipăresc cărțile. Ei au căpătat o idee concretă despre procesul de confecționare a cărților, lucru pe care au oglindit în compozițiile lor, înainte a-i duce pe copii în excursie, învațate Din experiența de muncă a învățătorilor claselor a III-a și a IV-a de la școlile din raioanele Leningrad și Sovietschi din Moscova). Ei au discutat cu administrația întreprinderii, i-au făcut cunoscute scopul excursiei și temele pe care vor trebui să le îndeplinească elevii după excursie. Conducătorul excursiei, desemnat de administrația întreprinderii, a arătat și a explicat elevilor numai ceea ce era necesar, conform scopului și planului excursiei. Materialele excursiei au fost apoi prelucrate la școală, sub formă de notițe, colecții, machete, modele etc. înainte de fiecare excursie li se spunea elevilor cărui lucru trebue să-i dea o atenție deosebită, ce lucrare vor trebui să execute pe urmă. De pildă, înainte de excursia 1-a școala de meserii, elevii din clasa a IV a au primit următoarele teme: 1. Să afle pentru care specialități îi pregătește pe elevii săi școala respectivă; 2. Cum se desfășoară munca practică în ateliere; 3. Cine și cum îi asigură pe elevi cu îmbrăcăminte, încălțăminte și hrană; 4. Cum își petrec elevii timpul lor liber. Elevii clasei a IV-a au scris după acest plan o compunere despre cele văzute de ei la școala de meserii (în timpul excursiei elevii și-au luat scurte însemnări și note în cad tele lor). Dăm mai jos câteva din aceste compoziții: Compoziția elevei S. (clasa a IlI-a, școa-la nr. 149): „EXCURSIE LA ȘANTIERUL DE CONSTRUCȚIE A UNEI CASE“ (lucrare făcută acasă) „Am fost împreună cu toată clasa la șantierul de construcție a unei case noi. Acolo ni s’a povestit și ni s’a arătat cum se construește o casă. La început se fac lucrări pregătitoare. Terenul de construcție se nivelează, se împrejmuește. Apoi se aduce materialul de construcție. Se sapă șanțurile pentru fundații. Zidarii fac fundamentul și toarnă peste el ciment. După aceasta se zidesc pereții casei. In timpul zidirii pereților se lasă locuri pentru ferestre și uși. La fiecare etaj se așează grinzi de fier, iar pe grinzi se pun placi de beton, care servesc drept tavan pentru etajul de jos și drept pardoseală pentru etajul de sus. Acoperișul casei se face din tablă. Casele se construesc din cărămidă roșie și albă. Cărămida roșie este mai rezistentă, dar cea albă se fabrică mai repede. La locul de construcție am văzut diferite mașini: macarale, mașini de excavație, buldozere etc. Pe șantier lucrează ingineri, zidari, dulgheri, tâmplari, zugravi, lăcătuși, instalatori de apă”. Compoziția elevului N. (clasa a IV-a, școala nr. 679): „IN EXCURSIE LA O ȘCOALA PROFESIONALA“ „Clasele a IV-a de la școala noastră au făcut o excursie la școala profesională nr. 5. Ne-am strâns la școală la ora 11 dimineața. Când am sosit la școala profesională, am fost duși în atelierul de lăcătușerie. Aici ni s’a arătat cum se mânuiesc sculele. Am văzut cum lucrează ucenicii-meseriași. Din atelierul de lăcătușerie am trecut în atelierul de tinichigerie. Acolo, ucenicii făceau din tablă cazane, bidoane, cutii. Intr’un alt atelier ucenicii făceau aparate de radio. La depozit nu s’au arătat diferite obiecte făcute de ucenici. Toate încăperile școlii profesionale sunt curate și luminoase. Elevii sunt bine îmbrăcați, toți au îmbrăcămintea și încălțămintea la fel. Elevii școlii profesionale lucrează bine și se odihnesc bine. Ei au un club, o sală de lectură, o bibliotecă. In școala lor sunt organizate cercuri de șah, de muzică și de sport. Viata elevilor școlii profesionale nu seamănă de loc cu viața lui Vanea Jucov, care a fost dat ca „ucenic” la un cismar". Compoziția elevului M. (clasa a IV-a, școala nr. 122) : „O EXCURSIE LA O TIPOGRAFIE“ „Am vrut să știm cum se fac cărțile. Pentru aceasta am făcut o excursie la o tipografie. Inginerul tipografiei ne-a condus prin ateliere. In primul atelier — cel de cules — muncitorii culegeau paginile unei cărți. Ei luau litere și le puneau în formele pregătite. Intr’o formă încăpeau opt pagini. Caracterele culese se vopsesc și se imprimă pe o foaie de hârtie. Această foaie se verfică și, după corectarea greșelilor, se întoarce la zețar, care îndreaptă greșelile. Bormele verificate sunt scufundate in tuș și trimise ' " ' Ji~xrit. Acolo, cu ajutorul unor mașini mari, se tipăresc paginile culese ale cărții. Foile gata trec în atelierul de montaj, unde sunt tăiate pe pagini, care se așează în ordinea numerelor. In atelierul de legătorie se fac scoarțele care trec apoi in secția de imprimat titlurile. Aici scoarțele sunt puse la presă și li se imprimă titlul. Apoi, paginile cărților sunt prinse in scoarțe și puse la presă. Cărțile gata trec la secția de control. Acolo fiecare carte este verificată. Dacă ceva nu este făcut bine, cartea se trimite la secția de reparații, unde defectul este îndreptat. Cărțile tipărite trec la secția de ambalat, unde sunt așezate in teancuri, învelite cu hârtie. Pachetele de cârti au pe deasupra o etichetă. Pe etichetă este scris titlul cărții, numele autorului și numărul cărților din pachet. Cărțile merg la vânzare. Excursia la tipografie ne-a plăcut foarte mult. Am văzut cu ochii noștri cum se tipăresc cărțile și câtă muncă necesită fiecare din ele. Acum vom avea și mai multă grijă de cărți”. Pe lângă compoziții, după excursii se făceam și alte lucrări scrise. Astfel, elevii primeau propoziții disparate, care trebuiau așezate în ordine succesivă. De pildă : „CUM SE CONSTRUEȘTE O CASA’ .,Zidarii zidesc fundamentul și pereți:. Tencuitorii, zugravii, tâmplarii execută lucrări de finisaj interior. Săpătorii sapă șanțurile, pentru, fundație. Terenul pe care se construește casa se împrejmuește și se nivelează. Se aduce materialul de construcție”. Elevii mută locul propozițiilor, amintindu-și succesiunea lucrărilor de construcție și scriu textul sub forma următoare : „CUM SE CONSTRUESTE O CASA“ ..Terenul pe care se construește casa se împrejmuește și se nivelează. Se aduce materialul de construcție. Săpătorii sapă șantile pentru fundație. Zidarii zidesc fundamentul si pereții, Tencuitorii, zugravii, tâmplarii, execută lucrări de finisaj interior”. După excursie se poate folosi o copiere la alegere sau o dictare la alegere. De exemplu, învățătorul le dă elevilor ca temă să aleagă dintr’un grup de cuvinte (scrise pe tablă sau citite de învățător) cuvintele care se potrivesc cu titlul „Cine construește Casa?“ Astfel, se dau cuvintele : ingineri, aviatori, zidari, tâmplari, artiști, dulgheri, croitori, tencuitori, zugravi, factori poștali, instalatori de apă și canal, lăcătuși etc. Elevii scriu răspunsul complect. Casa o construesc inginerii, zidarii etc. Cuvintele sunt despărțite prin virgule. Pe lângă excursii, multe școli din raioanele Leningrad și Sovietschi din orașul Moscova au organizat lucrări practice legate de observații asupra naturii, care îi ajută pe copii să cunoască ramurile principale ale agriculturii: cultura câmpului, legumicultura, pomicultura. Elevii țin calendare în legătură cu starea timpului (precipitații, vânt etc.), fac colecții de semințe, de culturi leguminoase și cerealiere. O parte din semințe au fost semănate în cutii, pentru ca elevii să poată cunoaște încolțirea plantelor. Elevii trebue să știe să deosebească plantele leguminoase răsărite. Luând parte la lucrări pe totul școlar de experiență, lucrând în colhoz sau în tabăra de pionier, privind și rărind plantele, copiii trebue să știe ce să smulgă și ce să lase. Datorită observațiilor asupra înmuguririi ramurilor puse în sticle cu apă pe ferestrele clasei, elevii au căpătat priceperea de a deosebi după ramuri și frunze diferiți pomi și arbuști fructiferi Școlile au organizat excursii la câmp, în grădină, în livadă. Toate lucrările practice, observațiile, excursiile sunt urmate de diferite lucrări scrise, care fixează cunoștințele dobândite de elevi. De pildă. Se poate face o dictare la alegere sub formă de răspunsuri scrise la întrebări. Învățătorul scrie pe tablă titlul și trei întrebări : Câmpul, grădina, livada Ce se seamănă pe câmp ? Ce se sădește în grădină ? Ce pomi și arbuști fructiferi cresc in livadă ? . . După ce elevii au scris în cauze titlul „Câmpul, grădina, livada“, învățătorul le cere să citească prima întrebare și să răspundă la ea în scris. Ei vor scrie astfel: „Pe câmp se seamănă...“ Apoi trebue sa aleagă dintr’un grup de cuvinte citite de învățător numai denumirii plantelor de câmp și să le scrie învățătorul citește: secară, ovăz, grâu, hrișcă, mere, in, mei, trifoi. Elevii Scriu. Apoi, învățătorul le cere să citească întrebarea a doua și sa răspundă în scris. Elevii scriu :„In grav nă se sădesc...“ și complecteaza apoi răpunsul cu cuvintele corespunzătoare din grupul de cuvinte citit de învățător: varză, morcovi, castraveți, pătlăgele păpădie, mazăre, portocale, salată, b lămâi. In același mod ei scriu răspre întrebarea: „Ce pomi și arbuști fferi cresc în livadă ?“ (Se dă urm, grup de cuvinte : meri, pruni, vișini perei, peri, roșcovi, arbuști de almeură,acoacaze). învățătorul nu are totdeauna potatea de a-i duce pe elevi în excursie a le arăta ceea ce se cere în legătit studierea materiei de învățămât chiar dacă se organizează excursii, ori trebue să se examineze amănuncă odată unele lucruri văzute cu acelej. De aceea alte o mare important sosirea materialului didactic. Un m. didactic valoros îl constitue filmele filmele și diapozitivele. Cu prilejul citirii în clasa a IlI-a căzilor din capitolul „Plantele cerea am folosit diafilmul „In colhozul «Z Scopul lecției era de a da elevilor o justă despre măsurile folosite în artură, de a le arăta folosirea utii tehnic perfecționat în condițiile golirilor colhoznice și de a le cultiva mentui unei permanente tendințe sisușirea cunoștințelor Cu ajutorul mului, care era însoțit de poveste teresantă a învățătorului, elevii au cunoștință cu diferite mașini agricoltefimul didactic „O călătorie nată“ l-am folosit în clasa a 111-a gătură cu citirea bucății „Cum am unt mecanic“ de A. Avgustaniuc (citirea „Rodnaia Reci“. Acest diafilm pe folosit și în clasa a IV-a, la lecții științele naturii (de pildă, la tema sosirea forței aburului“), cu scopul da elevilor o idee concretă despresul de fabricare a pieselor principa locomotivei. a SC D tyP'•i Cf viVi +