Gazeta Învățământului, 1954 (Anul 6, nr. 249-299)
1954-11-20 / nr. 293
Pag. 4-a ♦ I înalta prețuire . Acordarea Premiului de Stat al R.P.R. pentru lucrările deosebit de valoroase realizate îm anul 1953 constituie un eveniment remarcabil pe tărîmul științei și tehnicii, literaturii și artei din țara noastră. Noile Premii de Stat acordate de Consiliul de Miniștri al Republicii noastre Populare au o înaltă semnificație. Ele sunt nouă mărturie grăitoare a avîntului pe care o l-au luat știința și cultura in anii regimului democrat-popular. Pe lista laureaților Premiului de Stat se află savanți și tehnicieni a căror activitate devotată poporului avut ca rezultat o serie de descoperiri menite să ușureze munca și viața omului, contribuie la îndeplinirea mai grabnică să sarcinilor trasate de partidul nostru în lupta a pentru ridicarea nivelului de trai material și cultural al celor ce muncesc. Printre laureații de astăzi se numără scriitori, poeți, dramaturgi, compozitori ale căror romane, poezii, piese de teatru, lucrări muzicale, însuflețesc poporul nostru în lupta pentru clădirea unei vieți noi și fericite. Prin munca lor neprecupețită, oamenii științei și tehnicii, ai artei și literaturii, contribuie la înflorirea economică și culturală a patriei, închinându-și toate realizările lor cauzei construirii socialismului și luptei pentru apărarea păcii. Toate rezultatele obținute de oamenii de știință și cultură din patria noastră se datoresc condițiilor create de regimul crat-popular pentru dezvoltarea științei democulturii, grijii părintești pe care partidul și manifestă față de slujitorii științei, tehnicii, a literaturii și artei. Creîndu-le condiții optime de trai și de muncă, partidul nostru a arătat oamenilor de știință și artă calea pe care trebuie să meargă spre realizarea țelului suprem: satisfacerea nevoilor materiale și spirituale ale omului. Pășind pe acest drum, tot mai mulți sunt oamenii de știință și de artă din țara noastră care îmbrățișează în munca lor sectoare tot mai variate, rezolvînd cu succes probleme legate de activitatea practică a milioanelor de oameni ai muncii. La temelia activității creatoare a oamenilor noștri de știință, a inginerilor, tehnicienilor și muncitorilor cu o înaltă calificare stau ideile nemuritoare ale marxism-leninismului, principiul legăturii indisolubile dintre teorie și practică. Lin îndreptar prețios pentru toți oamenii de știință îl constituie programul de măsuri elaborat de partid și guvern pentru dezvoltarea industriei și agriculturii, pentru asigurarea creșterii nivelului de trai al celor ce muncesc. Drept pildă a acestor fapte este, de exemplu, contribuția adusă de acad. Raluca Ripan, profesor universitar, rectorul Universității „V. Babeș“ din Cluj, la cercetările in domeniul chimiei analitice și la studiul soluțiilor apoase din heteropoîiacizi. Printre cei care au primit Premii de Stat pentru lucrările lor în domeniul științelor tehnice, în domeniul lucrărilor tehnice excepționale și al perfecționărilor radicale ale metodelor de producție, se numără academicieni ca prof. dr. muncii creatoare Gheorghe Spacu, ingineri ca Fîlaret V. Ropceanu, Teodor Niculescu etc., tehnicieni și muncitori ca maistrul Vasile Eremia, maistrul Constantin Vasile, lăcătușul Ion Mulaci, strungarul Alexandru Hosu. Un mare număr de premii a fost acordat unor cercetători din domeniul științelor biologice și agricole care au acordat o deosebită atenție și însemnătate dezvoltării agriculturii noastre. Printre altele au fost premiate contribuțiile aduse la extinderea culturilor de plante textile, la elaborarea metodelor diferențiate de agrotehnică și crearea de soiuri noi, pentru lucrările de combatere a buruienilor cu ajutorul ierbicidelor în cultura mare etc. Statul nostru creează condiții bune de muncă oamenilor de știință care lucrează pe tărîmul ocrotirii sănătății, dîndu-le acestora posibilitatea să realizeze o astfel serie de lucrări valoroase. Printre acestea sînt lucrări în domeniul cardiologiei, realizarea preparatelor „Substituent de plasmă“, „Serul hiper-globulinic“, „Trombina“ etc. Alături de întregul nostru popor muncitor, oamenii muncii din școli sunt mîndri că din rîndurile noilor laureați ai Premiului de Stat fac parte oameni de știință care, pe lingă activitatea lor științifică, lucrează și pe tărîm pedagogic, aducînd o prețioasă contribuție la pregătirea de noi cadre cu o înaltă calificare necesare construirii socialismului. Printre laureați se numără astfel acad. prof. dr. Ștefan G. Nicolau, care a fost premiat pentru îndelungata sa activitate științifică și de pregătire a cadrelor, prof. dr. Grigore Benetato, prof. univ. Ion Enescu, prof. univ. Vera Myller,lebedev, prof. univ. Nicolae Teodorescu, prof. univ. Dimitrie Macrea și alții. Lista numeroaselor premii acordate creatorilor de artă și literatură ilustrează avîntul și înflorirea pe care au luat-o în anul 1953 aceste importante sectoare de activitate. Călăuziți de partid, oamenii de artă și litere ai poporului nostru muncitor și ai minorităților naționale au dat la iveală opere de o valoare remarcabilă. Au devenit cunoscute și iubite de oamenii muncii din patria noastră lucrări ca „Meridiane sovietice“ de Geo Bogza, ,,Un om între oameni“ de Camil Petrescu, „Inimă tînără" de Asztalos István, „Pornesc oamenii” de Sütő András etc. Au fost distinși cu Premiul de Stat numeroși creatori din domeniile dramaturgiei, poeziei, plasticii și muzicii, printre care Aurel Baranga, Cicerone Theodorescu, Ștefan Iureș, Corneliu Baba, Iosif Iser, Mihail Jora, Leon Klepper și alții. Acordarea Premiilor de Stat pe anul 1953 constituie un puternic îndemn pentru oamenii de știință și artă din patria noastră de a-și intensifica eforturile pentru realizarea de noi succese, de noi și valoroase creații. Continua îmbunătățire a nivelului de trai material și cultural al celor ce muncesc, înflorirea economiei și culturii — acestea sunt țelurile mărețe spre care se îndreaptă slujitorii științei și culturii din Republica Populară Romînă. Institutul agronomic în cadrele didactice și studenții Institutului agronomic din Timișoara luptă cu stăruință pentru îndeplinirea sarcinilor care le revin din proiectul Directivelor partidului cu privire la dezvoltarea agriculturii noastre. Pe terenurile experimentale ale institutului se acordă o atenție deosebită pregătită științifice a ogoarelor, executării însămînțărilor în rînduri încrucișate, folosirii exclusive a semințelor selecționate etc. Institutul agronomic din Timișoara sprijină introducerea metodei lui T. S. Malțev în trei sprijinul agriculturii regiuni. De asemenea, institutul și-a propus să sprijine permanent munca tuturor gospodăriilor agricole de stat și colective din regiunea Timișoara, dîndu-le ajutor in întocmirea planurilor lor de muncă, inființînd parcele experimentale cu caracter practic demonstrativ, organizînd conferințe agrotehnice, publicind în presă articole de specialitate, întocmind o hartă a regiunii pe care vor fi însemnate toate terenurile neutilizate care, prin folosirea diferitelor metode științifice, pot deveni cultivabile etc. Locuințe noi pentru Primele locuințe individuale construite cu ajutorul creditelor acordate de stat încep să fie date în folosința cadrelor didactice. Astfel, de curînd a fost inaugurată, într-o atmosferă sărbătorească, locuința învățătorului Gh. Zisu din comuna Dofteana, raionul Tigu Ocna. Peste puțină vreme va fi terminată și locuința învățătorului Gh. Cristian, din același raion. Realizările acestea constituie o nouă și vie dovadă a grijii partidului și guvernului nostru pentru continua îmbunătățire a condițiilor de trai și de muncă ale cadrelor didactice. P. CRISNEANU corespondent cadrele didactice OAZETA INVATAMENTULUI In fiecare dimineață, străzile care dur spre cele două universități ale Clujului răsună sub pașii grăbiți ai studenților. Unii se îndreaptă spre Universitatea „V. Babeș“, alții spre cealaltă parte a orașului, spre Universitatea „Bolyai“. Adesea însă ei se întîlnesc fie într-o sală de curs, fie în cadrul unei reuniuni tovărășești sau într-o excursie. Deși învață în limbi diferite, studenții romîni și maghiari din Cluj au găsit numeroase forme de muncă comună. Fruntașii celor două facultăți de științe juridice, de exemplu, s-au constituit intr-un cerc științific comun și, sub îndrumarea profesorilor de specialitate, desfășoară o activitate bogată. La mulți dintre studenții maghiari se vădește dorința de a-și însuși temeinic cunoștințele de limba romînă. Iată, de pildă: studenți de la Facultatea de filologie a Universității „Bolyai“, care au ca specialitate limba romînă, au cerut să fie repartizați în căminele Universității „V. Babeș* tocmai pentru a-și însuși mai bine limba romînă. Studenții celor două universități audiază împreună și unele cursuri. La sfîrșitul anului trecut, ei au audiat lecții referitoare la istoria Clujului și au vizitat împreună cu profesorii lor monumentele istorice din localitate. Aceste forme de activitate comună ale studenților celor două universități au cimentat și mai mult prietenia între aceia care se pregătesc pentru a deveni cetățeni folositori țării lor. In timpul vacanței de vară, studenții facultăților de geologie, geografie și de științe naturale ale celor două universități au organizat împreună excursii la Piatra Craiului și Vadul Crișului, iar în timpul anului școlar au vizitat împrejurimile Clujului. Tot in timpul vacanței de vară profesori și studenți ai facultăților de istorie din Cluj au luat parte la săpăturile arheologice de la Grădiște și Morești, însuflețit de dorința de a da patriei tineri specialiști înarmați cu cunoștințe temeinice, personalul didactic de la Universitatea „V. Babeș“ și de la Universitatea „Bolyai" a pus bazele unei strânse colaborări în ceea ce privește munca didactică și științifică. Au loc ședințe comune de catedră, lecții deschise, discuții pe marginea unor cursuri etc. La ședințele comune ale catedrelor de fizică-matematică, de geografie, de științe naturale și chimie ale celor două universități se discută probleme privitoare la conținutul și metodica predării prelegerilor și a desfășurării seminariilor, la organizarea activității științifice etc. De exemplu, colectivele catedrelor de marxism-leninism și de materialism dialectic de la cele două universități țin ședințe comune de catedră, își întocmesc împreună planul de muncă, discută prelegerile. La discutarea cursului de Istoria R.P.R. ținut de profesorul Kovács Iosif de la Universitatea „Bolyai“ au participat și cadrele didactice de la Facultatea de istorie a Universității „V. Babeș“. Este foarte răspindită în rîndurile personalului didactic universitar din Cluj metoda schimbului de experiență in muncă. O serie de profesori de la Universitatea „V. Babeș“ țin cursuri la Universitatea „Bolyai“, iar unii profesori de la Universitatea „Bolyai“ țin cursuri la Universitatea „V. Babeș“. Astfel, tov. Ladislau Bányai, profesor de Istoria R.P.R. la Universitatea „Bolyai“ și rector al acestei Universități, a ținut în fața studenților anului IV de la Facultatea de istorie a Universității „V. Babeș“ o prelegere în limba romînă despre problema națională, iar profesorul Daicoviciu de la Facultatea de istorie a Universității „V. Babeș“ a ținut la Facultatea de istorie de la Uniiversitatea „Bolyai“ o lecție intitulată „Lupta dacilor împotriva cotropirii romane". De asemenea, profesorul Ștefan Péterfi de la catedra de fiziologia plantelor a Facultății de științe naturale de la Universitatea „Bolyai“ a ținut o serie de lecții la Universitatea „V. Babeș“, iar profesorul Emil Pop, care predă aceeași specialitate la Universitatea „V. Balje”, a ținut aceleași lecții la Universitatea „Bolyai“. Profesorul Ștefan Péterfi predă de asemenea in limba romînă cursul de specializare (algologie) la anul IV al Facultății de științe naturale de la Universitatea „V. Babeș“. Formele muncii comune a celor două universități sunt felurite. La unele facultăți se organizează cu regularitate lecții deschise urmate de discuții care contribuie la îmbunătățirea muncii cadrelor didactice. Lectoratele de limba română și cele de limba rusă, de exemplu, organizează ședințe comune în cadrul cărora se discută probleme de metodică a predării acestor discipline. Cadrele didactice de la Universitățile „V. Babeș“ și „Bolyai" își desfășoară împreună și munca științifică. Profesorul Andrei Bodor de la Universitatea „Bolyai“ și profesorul Daicoviciu de la Universitatea „V. Babeș“, de exemplu, pregătesc împreună lucrarea cu caracter „Lupta poporului dac împotriva științific cotropirii romane“, iar cadrele didactice de la facultățile de științe juridico-administrative ale celor două universități lucrează la temele „Apărarea penală a avutului obștesc“ și „împărțirea teritorial-administrativă a R.P.R.“. Colaborarea pe tărîm didactic și ștințific între cadrele didactice de la cele două universități a dat rezultate din cele mai rodnice și a consolidat și mai mult prietenia între profesorii de naționalitate [ romînă și maghiară. In curînd, la Cluj va apare o nouă revistă a universităților, în paginile căreia se va publica un bogat material științific. Pe această cale, precum și prin activitatea culturală din cadrul Casei universitarilor, prin reuniunile tovărășești, prin întreaga activitate dusă in universitate , se întăresc continuu legăturile de prietenie și colaborare intre studenții și profesorii celor două universități din orașul Cluj. V. POPOVICI Scrisori către redacție O atitudine Problema școlarizării în comuna Baciu, raionul Vida, este foarte acută. La două luni după începerea cursurilor, unii copii din această comună au rămas în afara școlii. Acțiunile întreprinse de secția de învățămînt raională și de cadrele didactice din comună nu reușesc să aducă rezultatele necesare. O vină serioasă în această privință revine comitetului executiv al sfatului popular comunal (președinte tovarășul Năstase Păunescu). La ședințele în care sunt convocați părinții copiilor neșcolarizați, tovarășul președinte lasă munca de lămurire numai în seama Învățătorilor. Cîmd i se propune să sprijine organizarea muncii de lămurire din dăunătoare casă în casă, pentru aducerea copiilor la școală, tovarășul Păunescu susține că aceasta ar Însemna să se substituie muncii cadrelor didactice și că școlarizarea e o problemă care nu intră în competența sfatului. O asemenea atitudine are urmări negative asupra desfășurării întregii munci de învățămînt din comună. Sfatul popular al raionului Vida are datoria să ia măsuri serioase pentru intensificarea sprijinului pe care sfaturile populare comunale trebuie să-l dea școlilor in vederea cuprinderii la cursuri a tuturor copiilor de vîrstă școlară. ȘT. MADUTA corespondent Se lărgește și se îmbunătățește activitatea de educație fizică în școli Educația fizică și sportul constituie un mijloc însemnat de pregătire a tineretului pentru munca creatoare și pentru apărarea patriei. Educația fizică dezvoltă voința și curajul, încrederea în forțele proprii și spiritul de inițiativă și formează o serie de deprinderi folositoare în orice împrejurări din viață. In școlile noastre crește mereu preocuparea profesorilor de educație fizică pentru îmbunătățirea conținutului și metodelor de predare a lecțiilor lor. Muncind astfel, profesori de educație fizică cum sunt tov. Vasile Altimescu, Lelia Ocneanu și Elena Rugină din Iași, Ad. Barta din Cluj, Angela Filip și Dan Popescu din București etc. obțin rezultate deosebit de bune în activitatea lor. Astfel de profesori știu să stimuleze pe elevii lor, nu numai la sport, ci și la învățătură. La finalele campionatelor republicane de gimnastică, dintre cele 80 de concurente, 47 aveau note de 5 și 4 ; din cei 108 concurenți la fotbal, 22 aveau note anuale 5 și 4. Toți participanții la campionatele republicane școlare au fost promovați la toate obiectele. Prin educație fizică și sport tineretul studios a devenit mai rezistent, și-a mărit capacitatea de muncă, ceea ce a făcut ca un număr tot mai mare de elevi să poată trece normele G.M.A. și F.G.M.A. Astfel: In anul 1953 cifrele de pian la G.M.A. și F. G.M.A. au fost depășite la toate categoriile de școli. In școlle medii cifra de plan G. M.A. a fost depășită cu 459%. O contribuție mare au adus regiunile București, Cluj și Baia Mare care au depășit cifra de plan cu circa 600%. De asemenea, sunt de remarcat rezultatele obținute de elevi și studenți în campionatele republicane. Din rîndurile lor s-au ridicat vîrfuri sportive care alimentează loturile naționale: Lia Manoie, Iolanda Balaș, Elena Leuștean, Sudrigean, Traian, Liana Jung și alții. Mase largi de tineri din școli și facultăți sînt antrenate în fiecare an la activitatea sportivă. De pildă, în campionatele republicane ale elevilor școlilor medi 1954, au fost antrenați în etapa pe din anul școală circa 100 000 elevi, iar în etapa pe regiune 7995 elevi. In etapa pe școală a campionatelor școlilor profesionale au fost antrenați 61.000 elevi, iar în etapa pe regiune 4.162 elevi. Aceste rezultate se datoresc muncii conștiincioase și devotate a cadrelor didactice, precum și sprijinului acordat acestora de către secțiile de învățămînt și de către metodiștii regionali și raionali de educație fizică. Metodiști ca Lorenczi Francisc de la regiunea Cluj, Georgeta Sîrbulescu din București și alții au dat rezultate bune în muncă. Organele învățămîntului iau mereu măsuri menite să ducă la îmbunătățirea activității de educație fizică și sport în școli. Astfel, secția de învățămînt a regiunii Cluj a prelucrat la începutul anului școlar problemele de educație fizică cu directorii de școli, iar secția de învățămînt a regiunii Galați a organizat o ședință de instructaj cu toți responsabilii cercurilor pedagogice ale profesorilor de educație fizică. In regiunle Cluj, Hunedoara și București s-au creat brigăzi locale de control și îndrumare a muncii profesorilor de educație fizcă. Pe lingă cabinetul pedagogic al orașului București s-a organizat un colectiv voluntar de specialitate, care sprijină în muncă atît cabinetul metodic cit și cercul pedagogic în problemele organizatorice și didactice. O serie de profesori de educație fizică din școlile medii tehnice au urmat cursuri pentru împrospătarea cunoștințelor de specialitate și pentru ridicarea nivelului lor ideologic și profesional. Trebuie subliniată contribuția pe care o aduc la intensificarea activității sportive a elevilor și studenților asociațiile „Știința“ și „Rezervele de Muncă“, care au antrenat în competiții mii de tineri și au creat baze sportive ca stadionul „Știința“ de la Timișoara sau baza asociației „Rezervele de Muncă“ de la lacul Tei din București. Cu toate aceste realizări, în munca de educație fizică din școli există încă o sere de lipsuri. Multe cadre didactice nu-și pregătesc cu conștiinciozitate lecțiile, din care cauză dau rezultate slabe în muncă. Așa lucrează, de exemplu, tovarășele Eleonora Popescu de la școala medie de textile din Timișoara, Maria Roșioară de la școala de 7 ani nr. 29 băieți din București, Otilia Paraschivescu de la școala medie sanitară din Cluj și alții. De asemenea, unii directori de școli nu se preocupă de situația predării educației fizice și nu sprijină activitatea profesorilor, nu controlează îndeaproape felul cum muncesc aceștia și nu le creează condițiile necesare ca să poată da randamentul așteptat. Organele de control din Ministerul Invățămîntului și de la secțiile de învățămînt nu au controlat și îndrumat suficient munca de educație fizică în școli. Cu toate că in ultimii ani Ministerul Invâțămîntului a luat o serie de măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor materiale necesare desfășurării activității de educație fizica în școli, sălile de gimnastică, terenurile de sport, materialul sportiv, aparatele și lusta, laițiile care hotărăsc în mare măsură buna desfășurare a activității de educație fizică și sport sunt încă insuficiente față de marele număr de elevi și studenți care practică această activitate atît în cadrul orelor de curs ci și în cadrul colectivelor sportive școlare. Pentru îmbunătățirea activității de educație fizică și sport in învățămînt este necesar să se ia o serie de măsuri care să lichideze lipsurile arătate. Trebuie să se intensifice, în primul rînd, acțiunea de control și îndrumare a activității de educație fizică în toate unitățile de învățămînt. Este necesar să se organzeze cursuri pentru ridicarea nivelului ideologic și profesional al cadrelor. De asemenea, trebuie să crească preocuparea directorilor de școli pentru buna desfășurarea a educației fizice și a sportului în școală. Directorii au datoria să controleze participarea profesorilor de educație fizică la cercurile pedagogce, sa le creeze condiții bune de muncă, să controleze și să asigure aplicarea programei, să simtă că răspund de pregătirea fizcă a elevilor în aceeași măsură ca și de pregătirea lor la învățătură. „Gazeta Invățămîntului1’ trebuie să publice materiale pentru lămurirea cadrelor didactice asupra problemelor de educație fizică. Un rol hotărîtor pentru dezvoltarea și justa practicare a educației fizice și a sportului de către elevi și studenți îl au cadrele de specialitate, profesorii de educație fizică. Ei au datoria să studieze materialul bibliografic și revistele de specialitate, să lupte necontenit pentru ridicarea nivelului pregătirii lor ideologice și profesionale, pentru îmbunătățirea conținutului lecțiilor și a metodelor de predare. Depunînd toate eforturile pentru ridicarea permanentă a nivelului muncii lor, profesorii de educație fizică vor aduce o contribuție însemnată la pregătirea unor tineri viguroși, cu capacitate sporită de muncă, cu încredere în forțele proprii, dîrzi și curajoși. MIHAIL IONESCU șeful serviciului pentru educație fizică și sport din Ministerul Invățămîntului 4 Volumul , Literatura pentru copii. Culegere de texte“ pentru școlile pedagogice, apărut în anul acesta în Editura de statt didactică și pedagogică, pune la îndemba cadrelor didactice și a viitorilor învățători un material valoros pentru predarea limbii și a literaturii române, pentru educarea elevilor în spiritul comunismului. Volumul cuprinde texte din creația populară, din operele pentru copii ale clasicilor literaturii noastre, din creațile pentru copii ale scriitorilor noștri de după 23 August 1944, din literatura rusă și sovietică, precum și din literatura universală pentru copii. Astfel, se găsesc in volum povestiri basme populare ca :,Sarea în bucate", „Cișitoarea“, „Novak și corburi“, povești și versuri pentru copii de A. Panu, Gr. Alexandrescu, V. Alecsandri, M. Eminescu, I. Creangă, I. L. Caragiale, M. Sadoveanu, A Toma, M. Beniuc, M. Breslașu, M. Banuș, etc. lucrări pentru copii de Pușkin, Nekrasov, L. N. Tolstoi, Cehov, Gorki, Maiakovski, Gaidar, S. Scipaciov, N. Nosov, Oseeva, povești de Andersen, Dikems, J. Verne etc. ★ In Editura de stat didactică și pedagogică a apărut un număr de cinci volume cuprinzînd culegeri de texte din literatura maghiară. Aceste volume constituie un însemnat material ajutător pentru predarea istoriei literaturii maghiare în clasele VIII-X ale școlilor cu limba de predare maghiară. Materialul cuprins în cele 5 volume, selecționat din Întreaga literatură maghiară, este sistematizat pe baza indicațiilor programei de învățămînt. Primul volum cuprinde lteratura de la primul document scris în limba maghiară — „Halotti Beszéd“ — pînă la epoca reformelor premergătoare revoluției din 1848. Textele care se studiază în clasa a IX-a sunt cuprinse in două volume : primul cuprinde operele lui Vörösmarty Mihály, Eötvös, Petőfi etc; al doilea, opere ale scriitorilor din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, începînd cu Arany János. De asemenea, sunt cuprinse în două volume operele scriitorilor maghiari din secolul al XX-lea, opere care se studiază in clasa a X-a. Primul volum, care înfățișează literatura maghiară dinainte de eliberare, cuprinde operele lui Ady Endre, Móricz Zsigmond, József Attila etc,i iar volumul si operele cele mai de seamă scrise după eliberare, cum ar fi, de exemplu, poeziile lui Illyés Gyula, Horváth Imre, Horváth István, fragmente din romanele lui Asztalos L. Nagy I. etc . Printre agitatorii satelor Un nou sfîrșit de toamnă... Ca niște insule mici, ce se pierd pe întinderile nesfîrșite ale Bărăganului, licăresc căsuțele albe ale satelor comunei Salcia din raionul Turnu- Măgurele. Oriunde îți arunci privirea, numai cîmpii nemărginite, cînd straturi mînt negru, cînd mlădițele verzi ale de păculturilor de toamnă, cînd frunze purtate de vînturile toamnei înaintate pînă hăt departe. Aici, pe cîmpiile întinse ale Bărăganului, țăranii muncitori seamănă grîu, orz, porumb, cartofi, floarea-soarelui și bumbac. Brazde groase și negre se răstoarnă în urma tractorului sau a plugului tras de animale. Un șir de care, încărcate cu saci de cereale, se îndreaptă spre centrul de colectare. Huruitul lor tulbură liniștea dimineții... Printre agitatorii satelor comunei Salcia, care duc muncă de lămurire in rîndurile țăranilor muncitori pentru îndeplinirea integrală și la timp a planului de colectări, se află și muncitorii din învățămînt. Prin munca lor politică și culturală,învățătorii și profesorii agitatori din comuna Salcia arată țăranilor muncitori că in acțiunile partidului și guvernului nostru, menite să ducă intr-un timp scurt la ridicarea nivelului de trai material și cultural al oamenilor muncii, se integrează ca o parte importantă și munca pentru îndeplinirea în Întregime a planului de colectări ; că aprovizionarea populației orașelor cu produse alimentare, a industriei cu materii prime sunt condiții de bază în lupta pentru întărirea statului nostru democratpopular. — „Pentru ca munca de agitație să fie cât mai rodnică, mai eficace — spune tov. Marin Enache, directorul școlii de 7 ani din satul Tudor Vladimirescu — în discuțiile pe care le purtăm cu țăranii muncitori alegem exemplele cele mai convingătoare legate de munca și viața acestora. La prelucrarea proiectului de Directive ale Congresului al II-lea al P.M.R. cu privire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2—3 ani, de exemplu, agitatorii noștri au ținut seama de perspectivele de dezvoltare pe care le are întovărășirea din satul nostru, de posibilitățile de dezvoltare ale agriculturii din comuna noastră". Pe lângă activitatea sa ca deputat și agitator, tovarășul Marin Enache desfășoară o intensă muncă de îndrumare și în rîndurile celorlalți agitatori de la școala pe care oe conduce. Cadrele didactice din satul Tudor Vladiimirescu, sub conducerea organizației de partid, au intensificat In ultimul timp munca politică de masă pentru îndeplinirea in întregime a planului de colectări. Învățătoriiagitatori Își duc activitatea pe sectoare. In toate cele zece sectoare din sat, ei au antrenat în această muncă și numeroși țărani muncitori fruntași în predarea cotelor la colectare. De fiecare sector răspunde un număr de trei agitatori, printre care se află și un învățător sau profesor din sat. Ca rezultat al muncii de lămurire de la om la om dusă de agitatorii satului Tudor Vladimirescu, peste 95% din numărul țăranilor muncitori și-au predat în întregime cotele către stat. Prin convorbirile și discuțiile purtate cu țăranii muncitori, prin conținutul articolelor scrise la gazetele de stradă, prin conferințele ținute la căminele culturale, învățătorii-agitatori din comuna Salcia arată oamenilor muncii de pe ogoare importanța Îndeplinirii planului de colectări. Explicînd, de pildă, legătura economică și politică ce trebuie să existe Intre oraș și sat, între muncitori și țărani, ei arată oamenilor muncii de la sate cîți fii din comuna lor se găsesc la orașe ca elevi, studenți, ostași, ofițerii sau muncitori la fabrici, cărora statul nostru democrat-popular trebuie să le asigure hrana necesară. Ei explică țăranilor muncitori că bolnavilor internați in spitale, femeilor care nasc in maternități le trebuie hrană, iar industriei îi sunt, de asemenea, necesare materii prime agricole. Cum să nu-și dea cu drag, și printre primii cota la colectare țăranul Ilie Dobre din satul Salcia, de pildă, cînd i se explică că aceasta este pe măsura posibilităților lui și că dînd statului dă de fapt familei lui, celor doi feciori studenți la I.S.E.P. și la Facultatea de exploatare a minelor din București? Cum să nu-și dea seama că predarea cotelor este o datorie patriotică și de la care nimeni n-are dreptul să se sustragă ? In felul acesta agitatorii-invățători din comuna Salcia au lămurit mulți țărani muncitori să-și achite unele restanțe de graiu și totodată să predea la timp cotele de gridiu și de carne. M. ZAHARIA Școala — factor activ in lupta pentru dezvoltarea agriculturii Lucrările de toamnă în livadă Lucrările care se execută toamna în livadă au o influență favorabilă asupra creșterii și dezvoltării pomilor și contribuie in mare măsură la lichidarea periodicității de rodire a acestora. De aceea, este în interesul pomiculturilor să acorde o atenție deosebită acestor lucrări, pe care trebuie să le efectueze la timp și în bune condiții. Cadrele didactice de la sate au datoria să lămurească țărănimea muncitoare asupra foloaselor care se pot obține de pe urma Îngrijirii raționale a pomilor și să o mobilizeze la acțiunea de punere în valoare a plantațiilor existente. O bună parte din livezile noastre, mai ales în regiunile deluroase ale țării, sunt înțelenite in mod natural. Ierburile din țelină înrăutățesc condițiile de nutriție ale pomilor și scad în mod simțitor producția de fructe. Din această cauză, este necesar ca țelina din plantațiile de pomi să fie spartă (arată). Spargerea țelinei se face toamna, putîndu-se prelungi pînă la venirea primelor geruri. Arătura de desțelenire — în condițiile din țara noastră — se face cu plugul obișnuit. Intrucît, din cauza roților, acest plug nu permite o apropiere prea mare de rîndurile de pomi, se mai trag încă 2-3 braizde de o parte și de alta a fiecărui rînd, cu plugul de vie tras de un cai. Fișiile înguste din dreptul pomilor, care nu se pot ara, se sapă cu casmaua. In pămîntul înțelepit, rădăcinile pomilor se întind aproape de suprafața solului, unde găsesc mai mult aer. Pentru a nu rupe sau răni prea multe din aceste rădăcini, arătura de desțelenire se face prima dată mai în față, la 10-12 cm în plantațiile de sîmburoase (pruni, caiși, piersici, cireși, vișini) și la 15-16 cm în cele de semințoase (meri, peri și gutui). In toamna următoare, arătura din livadă se va adunei cu 3-5 cm, iar în toamna a treia se ajunge la adîncimea normală de 18-20 cm pentru speciile sîmburoase și 20-22 cm pentru speciile semințoase. In livezile situate pe coaste, unde există pericolul ca pămîntul să fie spălat de și transportat spre poalele dealului, nu ape se desțelenește dintr-odată toată livada, ci numai o parte din intervalele dintre pomi. Numărul intervalelor care rămîn înțelenite și al celor care se ară este în funcție de gradul de înclinare al pantei. In livezile cu pantă ușoară, la fiecare trei intervale desțelenite se lasă unul înierbat, cu scopul de a fixa solul și a îngreuia scurgerea apei la suprafață. Cu cît înclinația terenului este mai mare, cu atît numărul intervalelor care rămîn înțelepite crește. In terenurile cu pante de 18-25% (la 100 m lungime, terenul urcă cu 18-25 m), un interval se desțelenește, altul rămîine înierbat și așa mai departe. Pe terenurile cu panta de 25-30%, unde pericolul eroziunii este foarte mare, se lucrează cu casmaua numai cercurile din jurul pomilor. In anii următori, se ară treptat o parte din intervalele care au fost înțelenite mai înainte, înierbîndu-se în schimb un număr egal din intervalele care au fost arate și lucrate în anii precedenți. Arătura se face de-a curmezișul pantei. In livezile în care pămîntul a fost arat sau cultivat cu diferite plante, se face toamna o arătură adîncă de 18-20 cm pentru speciile sîmburoase și de 20-22 cm pentru se*) Periodicitate de rodire — rodire neregulată de la un an la altul, mintoase. Pentru a nu se produce denivelarea terenului, într-un an arătura se începe de lîngă rîndurile de pomi, în anul următor de la mijlocul intervalelor și așa mai departe. Se va avea grijă ca să nu se rănească trunchiurile pomilor și rădăcinile groase. La 2-4 ani odată, înainte de arătura de toamnă, se face împrășarea pomilor cu bălegar de grajd pe jumătate putrezit, dîndu-se 30-40 căruțe la hectar. Cel mai bun este bălegarul pregătit în platformă. Bălegarul se transportă și se împrăștie în ziua cînd face arătura sau cu 1-2 zile înainte. Arătura adîncă de toamnă, ca și arătura de desțelenire, rămîn în brazdă crudă. Brazdele se mărunțesc în cursul iernii, prin acțiunea înghețului și desghețului. La pomii răsleți și la cei situați în grădinile de lîngă casă se sapă cu casmaua numai cercurile din jurul pomilor. Diametrul cercului lucrat va fi odată și jumătate mai mare decît diametrul coroanei pomului, deoarece rădăcinile pomilor ocupă o suprafață mai mare decît coroana acestora. Pomii tineri, în primii 7-8 ani de la plantare, sunt expuși atacului iepurilor, îndeosebi în iernile fără zăpadă. De aceea trunchiurile pomilor tineri trebuie învelite cu tulpini de floarea soarelui, cînepă, trestie, pelin, vreji de dovleci, bețe etc. Nu se recomandă invelirea cu tulpini de porumb sau cu paie, intrucît în acestea se pot încuiba șoareci care rod coaja pomilor. Invelirea trunchiurilor contra iepurilor trebuie să aibă loc înainte de căderea zăpezii. O lucrare ușoară, care contribuie la o mai bună iernare a pomilor, este spoirea trunchiurilor cu lapte de var. Trunchiurile pomilor trebuie spoite în zi^n^ lele însorite de toamnă. Operația va fi repe-t^’1tată în cursul iernii, tot în zile cu soare, de îndată ce varul începe să cadă. Se văruiește nu numai trunchiul pomului, ci și baza ramurilor groase din coroană; înainte de văruire, coaja crăpată (moartă) de pe trunchiul pomilor va fi îndepărtată cu ajutorul unor râzători de metal puțin ascuțite, deoarece ea este nu numai nefolositoare, ci și păgubitoare, prin faptul că sub ea se adăpostesc în cursul iernii o serie de insecte și larve. Coaja îmbătrînită trebuie curățată la sfirșitul toamnei, pe timp cețos, cînd este jilavă și se desprinde ușor. Coaja uscată de pe trunchiul pomilor trebuie curățită cu grijă, ca să nu se rănească țesuturile vii ale scoarței. Tot toamna trebuie să se înceapă strîngerea frunzelor uscate și răsucite care atîrnă pe ramurile pomilor. Odată cu strîngerea cuiburilor de omizi trebuie să fie adunate și fructele uscate și putrezite care atîrnă pe ramuri. Acestea conțin germenii unor boli, fiind astfel un focar de infecție pentru anul următor. Fructele adunate trebuie arse sau îngropate adînc în pămînt, acoperite cu var nestins și apoi cu pămînt. Elevii pot și trebuie să dea un ajutor însemnat la strîngerea cuiburilor de orinizi și a fructelor putrezite in pomi. Cadrele didactice au datoria să mobilizeze elevii la efectuarea acestor lucrări, de buna lor Îndeplinire depinzând sănătatea și mărimea recoltei de fructe din anul următor. ing. GRIGORE MIHAESCU asistent Facultatea de horticultura, București Realități ale învățămîntului din Italia „Vreau să învăț. Dar mă întreb : ce voi face după ce voi termina școala ?“ întrebarea aceasta lapidară a tinărului italian Franco De Bellis rezumă tragica situație a invățămintului din Italia : pe de o pare, numărul cu totul insuficient al școlilor, pe de altă parte, lipsa de perspectivă a celor puțini care reușesc să-și termine studiile. In Italia, votarea bugetului Ministerului Invățămintului pe exercițiul financiar 1954—1955 a prilejuit mari dezbateri însuși ministrul învățămîntului a fost silit să recunoască cnelor ridicate justețea probleme senatorii din opoziție: insuficiența alocărilor pentru învățămînt, situația economică grea profesorilor și, în special, a a învățătorilor din școlile elementare. Pină și ministrul Martino a fost nevoit să admită că fondurile bugetare alocate pentru ministerul lui nu sunt suficiente pentru rezolvarea celor mai acute probleme. In ciuda tuturor acestor discuții, bugetul a fost aprobat de majoritatea senatului. In aceste condiții, situația dezastruoasă in care se află învățămintul italian își găsește explicația. Intr-un problemelor număr consacrat învățămîntului, revista guardia" progresistă „Avancizează cifre și fapte grăitoare. Astfel, anul acesta au rămas în afara școlii peste 1000.000 de copii de virstă școlară: in acest fel, numărul analfabeților se ridică la 2.800 000. Cauza principală a acestei situații constă în faptul că, potrivit chiar datelor oficiale, numărul claselor elementare este cu 63.848 sub necesități. In ceea ce privește mediul rural, mii de sate sunt complet lipite de școli. Adăugind acestor cifre și pe cea care reprezintă numărul învățătorilor șomeri (peste 100.000) se obține un aspect dureros dar foarte sugestiv al „atenției" de care se bucură învățământul italian din partea guvernului. Copii bolnavi de tuberculoză ca urmare a condițiilor în care învață și a mizeriei familiei, mai mult de jumătate din absolvenții școlilor medii și ai universităților siliți să facă de cele mai multe ori o muncă necalificată sau să rămînă șomeri — iată rezultatele sumbre ale politicii guvernului italian, rezultate care se înrăutățesc pe zi ce rece< G. CRAIOVEANU Redacția și administrația : București, atr. A. 8. Popor nr. 28—30, tel 4.39.00 Abonamente!« a« tac la OticUla poștala, prin factorii poștali și difuzorii voluntari din întreprinderi și Instituții A