Gazeta Învățământului, 1955 (Anul 7, nr. 300-351)

1955-07-22 / nr. 328

Proletari din toate țările, uniți-vă ! Organ al Ministerului Invățâm­­întului și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din învățămînt ANUL VII Nr. 328­4 PAGINI, 25 BANI Vineri 22 iulie 1955 Conferința de la Geneva a șefilor guvernelor celor patru puteri La 18 iulie s-a deschis la Geneva con­ferința șefilor guvernelor celor patru pu­teri — U.R.S.S., S.U.A., Anglia și Franța Spre­ această întîlnire de însemnătate is­torie mondială este ațintită astăzi aten­ți­a tuturor oamenilor cinstiți. Lumea în­treagă își îndreaptă speranțele spre șefii guvernelor celor patru puteri și­­ așteaptă ca ei să găsească soluțiile necesare pen­tru micșorarea încordării internaționale și întărirea încrederii reciproce în rela­țiile între state, pentru asigurarea păcii și securității popoarelor. La Geneva s-­au întîlnit, pentru prima oară în decursul celor zece ani de după război, șefii guvernelor celor patru puteri cărora le revine principala răspundere în rezolvarea celor mai importante probleme internaționale. Conferința de la Geneva constituie un succes însemnat al forțelor iubitoare de pace, un rezultat al eforturi­lor opiniei publice mondiale, al luptei po­­poarelor pentru rezolvarea pe cale pașnică a problemelor internationale. In declara­țiile lor șefii guvernelor celor patru puteri au arătat î­n mod clar că se află reuniți la masa conferinței tocmai datorită dorin­ței de pace și colaborare internațională a popoarelor. Conferința șefilor guvernelor celor pa­tru puteri, convocată potrivit dorinței tu­turor părților interesate, are loc într-o pe­rioadă cînd în lume s-a conturat o oare­care slăbire a încordării în relațiile inter­naționale și s-au ivit condiții mai favora­bile pentru reglementarea problemelor in­ternaționale nerezolvate. Cu toate succesele obținute, cu toa­te că în situația internațională s-­a realizat o anumită îmbunătățire, în ansamblul ei această situație continuă să­­ fie încordată. In lume nu s-a creat încă acea încredere nictre state ca­re să asigure popoarelor li­­niștea zilelor de mîine, care să asigure pondiiiiile unei munci pașnice, constructi­ve. Asa numitul ..război rece“ mai conti­nuă. Mai există încă probleme internațio­nale care își așteaptă rezolvarea. Marea însemnătate a conferinței de la Geneva constă tocmai în faptul că ea trebuie să găsească căile și mijloacele pentru­­ rezol­varea acestor probleme, pentru slăbirea încordării internaționale. Opinia publică mondială este convinsă că acest lucru este pe deplin posibil. Pri­mele ședințe ale conferinței, primele de­clarații ale șefilor delegațiilor, multe din propunerile care s-au făcut deja în aceste zile sunt promițătoare. Declarațiile făcute de președintele S.U.A., Eisenhower, pri­mul ministru al Franței, Faure, primul mi­­nistru al Angliei. Eden și președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., N. A. Bulganin, se caracterizează prin tonul lor conciliant și moderat. Chiar din prima zi a conferinței s-a remarcat atmosfera prie­tenească în care se desfășoară lucrările ei și dorința comună a participanților de a contribui la slăbirea încordării interna­­ionale. Este semnificativ că pînă și agenț­iile de știri și presa americană, care pînă nu de mult se arătau foarte pesimiste în legătură cu șansele de succes ale confe­rinței, comentează, în general, favorabil lucrările conferinței șefilor guvernelor ce­lor patru puteri. „Prima conferință «pen­tru coexistența pașnică» din istorie — scrie agenția United Press — a început luni la Geneva într-o atmosferă de bună­voință și cordialitate nemaiîntâlnită după destrămarea marii coaliții an­t­inaziste din timpul războiului. Ea va permite celor pa­tru mari foști aliați să discute la nivelul cel mai înalt pentru a stabili căile și mij­­loacele pentru a pune capăt războiului rece și pentru a deschide o perioadă de colaborare între est și vest. Se pare că această conferință va înregistra un suc­ces... Eforturile diplomatice sînt sprijinite de presiunile exercitate de evenimente și de dorința de pace a popoarelor, astf­el în­cît pînă și cei mai pesimiști­­ observatori de la Geneva afirmă : «Această conferință nu poate eșua !».“ Faptul că șefii guvernelor celor patru puteri au căzut de acord să discute ase­menea probleme cum sânt: problema ger­mană, securitatea eu­ropeană, dezarmarea, dezvoltarea contactului dintre Apus și Ră­sărit, precum și alte chestiuni importante legate de asigurarea păcii are o mare în­semnătate. A devenit limpede că există probleme în care schimbul de păreri poa­te duce la găsirea bazelor înțelegerii ne­cesare. Există desigur și probleme care necesită un studiu suplimentar, după­ cum există și unele probleme asupra punctele de vedere sunt diferite, cărora După cum a subliniat N. A. Bulganin, aceasta nu trebuie să împiedice însă activitatea rodnică a conferinței, „in ceea ce-l pri­vește, guvernul sovietic — a spus N. A. Bulganin — va face tot ceea ce­­ depinde de el pentru ca actuala conferință să în­dreptățească speranțele popoarelor înse­tate de o viață pașnică și liniștită“. Me­rită atenție și cuvintele președintelui Ei­senhower care a arătat că delegațiile nu pot și nu trebuie să părăsească conferin­ța fără a arăta lumii voința lor fermă de pace. S-au impus atenției tuturor participanți­lor la conferință, ca și atenției tuturor comentatorilor și opiniei publice mondia­le propunerile constructive, concrete și realiste ale șefului guvernului sovietic N. A. Bulganin. Ele au dovedit încă odată politica fermă a U.R.S.S. de pace și co­existență pașnică între toate țările, indi­ferent de orînduirea lor socială și de stat. Șeful guvernului sovietic a propus discu­tarea la conferință a problemei încetării cursei înarmărilor, interzicerii armei ato­mice, folosirii energiei­­ atomice ex­clusiv în scopuri pașnice. Guvernul sovietic și-a însușit după cum se știe propunerile făcute de puterile occidentale în ceea ce privește armamentele clasice. Este rîndul acestor puteri ca ele să facă acum un pas care să constituie un acord în problema interzicerii armei atomice, ceea ce ar permite situarea problemei de­zarmării pe un teren real. Dovedind încă­odată dorința sa de colaborare interna­țională ,în domeniul folosirii pașnice a e­­ne­rgiei atomice, guvernul sovietic a hotă­­rît să aloce pentru fondul internațional de materiale atomice de pe lîngă Agenția internațională pentru energia atomică o cantitate corespunzătoare de materiale dezagregat­­le, de îndată ce se va ajunge la un acord cu privire la crearea unei a­­semenea agenții. Proiectul delegației U.R.S.S. cu privire la hotărî­rea conferinței șefilor guvernelor celor patru puteri asupra problemelor re­ducerii armamentelor și interzicerii ar­mei atomice constituie o dovadă în plus a eforturilor sincere constructive ale gu­­vernului sovietic în vederea asigurării păcii. O mare însemnătate are discutarea la conferință a problemei securității europe­ne. In centrul atenției stă proiectul trata­tului general de securitate colectivă în Europa, prezentat de delegația sovietică. Uniunea Sovietică considera că, ținîn­d seama de situația existentă, crearea unui sistem de securitate colectivă în Europa ar putea fi împărțită în două perioade. In prima perioadă statele participante la tra­tat nu se eliberează de obligațiile asuma­te anterior, dar își iau obligația de a se abține de la folosirea forțelor armate și de a rezolva toate litigiile ce se pot ivi între ele prin mijloace pașnice. In­­ a doua perioadă statele respective își asumă prin tratat în întregime obligațiile ilegale de creare a sistemului de securitate colectivă din Europa, încetînd cu totul valabilita­tea tratatului Atlanticului de Nord, acor­durilor de la Paris și tratatului de la Varșovia și lichidîndu-se grupările de state create pe baza lor. In dorința de a înlesni o apropiere între punctele de ve­dere exprimate î­n problema securității eu­ropene, delegația sovietică a prezentat în ședința de joi, 21 iulie, propunerea cu privire la principiile fundamentale­ ale tratatului între grupările de state existen­te în Europa. Delegația sovietică a dec­larat că este gata să studieze și alte propuneri cu privire la securitatea colec­tivă deoarece un sistem de securitate co­lectivă în Europa ar crea o situație de în­credere între statele europene și nu numai între cele europene și ar face ca Europa, dintr-un teatru de război, să devină o citadelă a păcii și securității. Strâns legată de problema securității europene este problema germană. Acest lucru a fost recunoscut de către șefii tu­turor delegațiilor participante la conferin­ță. Unificarea Germaniei ca stat demo­crat și iubitor de pace ar avea o uriașă însemnătate atît pentru destinele păc­i în Europa cît și pentru națiunea germană însăși. Uniunea Sovietică a fost întotdea­una și este pentru unificarea Germaniei în conformitate cu interesele naționale ale poporului german și cu interesele secu­rității Europei. N. A. Bulganin a declarat din nou la conferința de la Geneva că gu­vernul sovietic este gata să facă tot ce depinde de ei în această direcție. Șefii tu­turor delegațiilor și-au prezentat punctele lor de vedere în legătură cu problema germană. Opinia publică mondială speră că la Geneva se va găsi terenul care să permită cuprinderea și coordonarea aces­tor puncte de vedere. Toate popoarele speră că șefii guverne­lor celor patru puteri vor depune efortu­rile necesare pentru întărirea legăturilor economice și îndeosebi a celor comercia­le, pentru întărirea legăturilor științifice, culturale, ca mijloace importante în vede­rea micșorării, încordării internaționale. Lucrările conferinței inspiră încredere și bunăvoință. Popoarele urmăresc cu un viu interes și cu vigilență această istorică întîlnire. Nu se poate să nu se remarce că în timp ce majoritatea comentatorilor aflați la Geneva în aceste­ z­ile privesc cu optimism și speranță lucrările conferinței șefilor guvernelor celor patru puteri, exis­tă și comentatori care vor cu orice preț, în interesul cercurilor agresive, să men­țină­­ atmosfera „războiului rece“. Popoarele din toate țările sunt convin­se că marea întîlnire de la Geneva poate avea un rol pozitiv și doresc din toată inima ca ea să constituie un pas în­semnat pe calea micșorării încordării în relațiile internaționale, pe calea păcii și securității. PENTRU NOUL AN ȘCOLAR­ De curînd, la Ministerul Invățămân­­­tului a avut loc o consfătuire organizată în scopul analizării stadiului pregătirilor pentru deschiderea noului an școlar. Cu acest prilej s-au stabil­it sarcinile pentru cuprinderea în învățămînt, în anul școlar 1955-1956, a tuturor copii­lor între 7 și 14 ani din întreaga țară, precum și pentru alfabetizarea ultimelor serii de neștiutori de carte. In scopul cunoașterii elevilor care urmează să fie înscriși în clasele I-IV, în ziua de 4 septembrie a.c. va avea loc în întrea­ga țară o acțiune de verificare a copiilor de vîrstă școlară. Anul acesta se va continua acțiunea de sistematizare a materialului predat în școli, programele școlare urmîmd să fie mult îmbunătățite. De asemenea, s-au luat măsuri pentru asigurarea școlilor cu manuale, la timp și în cantități sporite față de anii trecuți. Consfătuirea a sta­bilit de asemenea sarcinile legate de urmărirea pe teren a aplicării tuturor prevederilor Hotărîrii C.C. al P.M.R. și a Consiliului de Miniștri al R.P.R. cu pri­vire la îmbunătățirea condițiilor de mun­că și trai ale cadrelor didactice. In acest număr : Să perfecționăm metodele de educație comunistă a tineretului. (pag- 2) • Prof. G. Nikolaiev: Aniversarea a 125 de ani de la înființarea Institutului tehnic „Bauman“. (pag- 2) • LE. Moskvina: Intr-o tabără orășenească de pionieri. (pag- 2) • Conf. univ. Otto Schechter: Despre căile de luptă împotriva rămășițelor bur­gheze din conștiința elevilor. (pag­ 3) • DISCUȚII. — O. Safran: Să ridicăm probleme și să le dezbatem donoret. (pag. 3) • M. Popescu: învățăminte bogate. (pag. 3) • Prof. I. Pîrvulescu: Deputații în ajutorul școlii. (pag­ 4) • Recoltarea și păstrarea nutrețurilor. v Pa­g. 4) ® Sărbătoarea poporului polonez. vPag­ 4) Să sprijinim activ campania agricolă de vară Roadele muncii harnice Fiecare lucru trecut prin mîinile har­nice ale omului dobîndește o nouă fru­musețe, strălucește cu o nouă putere. Fiecare lucru răsplătește astfel truda cu care a fost muncit, dind omului, fără greș, neasemuita bucurie a culege­rii roadelor muncii sale. Pămintul, muncit cu dragoste, dă mai mult, el se acoperă cu aur. Minunat este în acest an rodul pămîntului, pe care oamenii din Cerătu, satul așezat pe întinsele plaiuri craio­­vene, îl aduc pe aria bătută de soare. E vreme de sărbătoare aici. Rodul ogoarelor e îmbelșugat și vremea priel­nică strîngerii lui. Veselia răsună pe arie în glumele oamenilor, în buduitul batozei, în zumzetul spornic al dina­mului. In lumea aceasta veselă de pe arie, dacă pe învățătorul Ion Florea, direc­torul școlii din sat, nu-l cunoști dinain­te, nu-l poți deosebi de ceilalți oameni. Aceeași pălărie arsă de soare, aceeași cămașă cu mînecile suflecate. Dar cînd vocea lui puțină cheamă oamenii, în clipele de răgaz, sub umbrărul de la marginea ariei, ochii acestora, sub sprincenele încărcate de pleavă, se întorc cu atîta atenție spre el. nicit se vede îndată că locul lui aici e deosebit. Oamenii s-au obișnuit de mult să afle, de la acela care le învață copiii, vești din țară și de peste graniță, să asculte îndrumări pentru viata lor, pentru vii­torul lor. Zi de zi, în tot timpul secerișului și al treierișului, ca și în întreg anul, to­varășul Florea și ceilalți învățători ai școlii, tovarășul Florică Iordache, to­varășa instructoare Berceanu și cei­lalți, își duc munca în rîndurile țărani­lor muncitori. Citindu-le ziare la ane, aranjînd vitrine și fotomontaje, discutînd, seara, din casă în casă, cu fiecare, învățătorii si cheamă la luptă pentru înflorirea satului și a ță­rii. Dacă recolta din acest an e deo­sebit de bogată, aceasta se datorește în bună parte și muncii lor de lămu­rire migăloasă a metodelor noi de lu­crare a pămintului, pe care le folosesc tot mai mulți dintre țăranii muncitori. Și de aceea, acum, învățătorii iau parte și ei, din toată inima, la sărbă­toarea recoltei. Bucuria culegerii roadelor pămintu­lui a cuprins din plin și pe copii. Snop peste snop se adună spicele cu­lese de mimnile lor harnice, înșiruiți, cu cravatele lor roșii, de-a curmezișul ogoarelor aurii, pionierii iau zilnic in răspăr­miriștile, culegind spicele ră­mase în urma combinelor și a secerăto­­rilor. Iar cînd termină cu strinsul spi­celor, se adună în jurul batozei, îm­preună cu învățătorii și instructoare­le de pionieri, urmărind cu ochi mari de admirație munca iute a oamenilor. Munca învățătorilor în mijlocul țăra­nilor muncitori, sîr­­guința copiilor pe miriști, munca tână­rului mecanic și a celorlalți oameni de la batoză, la fel de tineri ca și el — ceea ce, de altfel, a făcut ca această arie să fie numită „Aria tinere­tului" — toate se contopesc, se îndreap­tă spre același țel, mereu înnoit, spre bi­ruința luptei între­gului nostru popor pentru pline, pentru bunăstare și pentru belșug. V. SAPUNA snopul de grîu adunat niște, la școală. Tov. Ion Florea citește oamenilor zia­rul. Pe ogoarele satului Lanurile cîm­piei din sudul Moldovei, holdele bogate de grîu unduiesc în bă­­ta­ia lină a vîntului Oamenii sîn­t tot mai grăbiți să strîngă la timp griul care a dat în pîrg. In comuna Independenta din raionul Galati lucrează pe ogoare, alături de ță­­rănii muncitori, și numeroși­­ pionieri și școlari, conduși de învățătorii lor, prin­tre care se numără tovarășii Petelea Ba­­diu, Ana Eliza și Niculina Roșea. Aceștia muncesc cu mult spor, arătîn­du-le în ace­lași­­ timp elevilor cum să­­ procedeze pentru ca să nu se­­ piardă nici un spic. Pioniera fruntașă la învățătură Anto­nina Stanciu, cea mai bună elevă a școlii, șefa echipei nr. 1,­­îndreaptă pe fiecare pionier din echipa sa spre­­ lanurile unde crede că se poate culege mai mult. Prin mu­nca însuflețită a învățătorilor și a copiilor, în numai citeva ore au fost str­înși doi saci plini cu spice. Ce n-a mai încăput în sacii aduși a fost cărat cu bra­țele de către pionieri. Campania recoltării păioaselor în co­muna Independența este abia la început. Cadrele didactice și pionierii au hotărît să iasă regulat la cîmp pentru a da un aju­tor susținut țăranilor muncitori. H. EUGEN Contribuția școlarilor . Și pe școlari îi­­ preocupă strîn­gerea la timp și în bune condiții a recoltei. Ei au făcut socoteala că a pierde un bo­b dintr-un spic înseamnă o pierdere de cereale de a­­­proxi­mativ 120 kg. la hectar. De aceea, zo­rii cîtorva dimineți i-au găsit pe cei pes­te 100 de pionieri din comunele Pophidia, Cîrlo­mânești și Ghidigen­i pe tarlalele gospodăriei agricole de stat din comuna Ghi­digeni, raionul Bârlad. Intr-o singură zis pionierii din aceste comune au strins spi­ce d­i­n care la treierat se vor obține 200 kg. bo­abe.­­ Aproape 800 de elevi din Iași au aju­­­tat du­m­inică la munca de recoltare în gos­­podăriilie agricole de stat­­ ale regiunii. Lu­­crind­­ alături de muncitorii și funcționarii din 17 întreprinderi ale orașului Iași, ei au adus o contribuție­­ însemnată la strîn­­gerea recoltei. ®. Pionierii din satul Traian, raionul Brăila, au hotărît să ajute pe părinții și frații lor mai mari­­ la strânsul recoltei. După ce a participat la seceriș, detașa­mentul clasei a VI-a s-a organizat pentru a ajuta la treierat. Astfel, pionierii con­tribuie la strânsul­­ pieței, la ducerea paielor cu tîrîsul, dau­­ paie­­ la batoză cu furca, iar o echipă aduce apă muncitorilor de la batoză. Pionierii mai mici string spice de­­ pe miriști. • Pionierii și școlarii din Vadul Săpat, Raionul Mizil, s-au adunat și au pornit la strinsul spicelor. Ei au reușit să adune 300 Jcg.^ -boabe de gr­îu de pe tarlalele gos­podăriei agricole colective Fîntînele. In întîmpinarea tinerilor pedagogi Școlile­­ din regiunea Pitești, ca și toa­te școlile di­n țara­­ noastră, au primit­­ pentru viitorul an școlar o nouă­­ promoție de­­ pedagogi —­­proaspeți absolvenți ai instituțiilor de î­nvățămiî­nt superior și ai școlilor­­ pedagogice de învățători și edu­catoare. A­rm­ata spadagogilor­­ noștri se comp­lectează cu un nou­­ detașament, men­­it să aducă o contribuție însemnată la­­ ridicarea nivelului muncii instinctiv-edu­­cative, la înflorirea culturală a satelor. Majoritatea tinerilor­­ pedagogi vor lu­cra î­n școlile sătești. M--am aflat în mij­locul lor în zilele cînd își alegeau, î­n fața comisiei de reparti­zare, locurile de m­u­ncă, și am putut să-mi dau seama­­ ne­mijlocit de însuflețirea cu care s-au­­ pre­gătit cei m­ai mulți dintre ei să-și în­ceapă activitatea nobilă și frumoasă de instruire și educare a fiilor țărănimii muncitoare, de răspândire a culturii în rîndurile oamenilor muncii de la sate. Mi-am dat în același timp seama cît de mare este răspunderea noastră, a­­ ace­lora ca­re reprezentăm organele­­ învăță­­­miîntu­iri­i și care trebuie să-i ajutăm pe tinerii pedagogi să pornească de la înce­put pe un drum ju­st, să le înlesnim în cea mai m­a­re măsură mu­nca, să-i facem să se­­ simtă cît mai­­ bine în școlile u­n­de vor păși acum pentru prima dată ca dascăli. " Experiența­­ anilor­­ trecuți ne-a arătat că, acolo unde organele locale ale puterii de stat și aparatul secțiilor de învăță­mânt au aplicat cu consecvență prevede­rile Hotărî­rii partidului și guvernului cu privire l­a cadrele didactice, creînd con­diții­­ bu­ne de muncă și de trai tinerilor absolvenți, rezultatele acestora în mu­nca instructiv-educativă și cultu­ra­l-politică au fost valoroase. In tradiția de muncă a multor sfaturi populare,­­primirea și In­stalarea­­ absolvenților a că­pătat o­­ sem­nificație deosebită. De exemplu tov. La­­dislau Suciu, președintele comitetului exe­cutiv al sfatului popular al Costești, sau tov. Constantin raionului Tundrea, președintele comitetului executiv al sfa­tului popular d­in raionul Horezu, au stat de vo­rbă personal cu absolvenții, s-­au­­ in­teresat de nevoile lor, le-au asigurat mij­loace de train­s­port pînă la școlile trebuiau să lucreze și au controlat unde în tim­pul anului școlar­­ dacă noii n­u­m­iți­ î­n învățămînt își primesc toate drepturile. Va trebui să obținem ca în noul­­ an școlar lucrurile să se desfășoare la fel în toate raioanele. Toți șefii secțiilor de învățămînt raio­nale din regiunea noastră vor trebui să urmeze pilda tovarășilor, Nicolae Costea, G. Arsene șeful secției de învățămînt a regiunii Pitești din raionul Pitești, Nicolae Apostolache, din raionul Gostești și Ștefan Neferu, din raionul Băbeni, care au crescut cu multă grijă ,pe tinerii pedagogi și i-au ajutat să devină buni organizatori ai activității in­­structiv-educative, fruntași între cadrele didactice din raioanele lor. De asemenea, va trebui ca în toate colectivele didactice unde-și vor începe munca tinerii profe­sori și învățători să se creeze o stare de spirit prielnică unei munci rodnice, așa cum s-­a creat, de exemplu, în anul șco­lar trecut în școlile din Mogoșani (direc­tor tov. Ion Marrinescu) sau din Horezu (director tov. Ion Mihut). In mod deosebit a contribuit la rezul­ta­tele bune pe care le-au obtinut în mun­ca lor cei mai multi dintre tinerii profe­sori și învățători grija pe care le-au a­­rătat-o organizațiile de partid și U.T.M. Acestea i-au cuprins în învățămîntul poli­tic, le-au dat un ajutor concret în ceea ce privește îmbunătățirea conținutului ideologico-științific ,al activității în școală și pe tăriîim obștesc. Ca urmare, mulți pedagogi tineri au dob­îndit o experiență valoroasă în orga­nizarea muncii instructiv-educative și cul­turale. Printre ei se numără, de exemplu, tovarășii Constantin Iliescu, de la școala de 7 ani din comuna Brezoi, raionul Lo­­viștea, Ion Mătușoiu, de la școala de 7 ani din comuna Zăvideni, raionul Drăgă­­șani, Florica Dumitrescu, de la școala de 7 ani din comuna Deagurile, raionul Costești etc. Trebuie să spunem în­să că, din păcate, mai sunt unii învățători și­­ profesori — e drept, puțini la număr — care nu răspund prin fapte grijii ce li se arată, care ar dori să primească totul de-a gata, care fug de eforturi. Astfel, unii absolvenți din ipiromoții­e anilor precedenți nu s-au pre­zentat la posturile lor sau le-au părăsit în primele zile de școală. Pe baza experienței acumulate în anii trecuți în munca de primire, de instalare și de ajutorare pedagogică a tinerilor în­vățători și profesori, comitetul executiv al sfatului popular regional Pitești a luat, în cadrul pregătirilor pentru deschiderea noului an școlar, o serie de măsuri care să ducă la asigurarea unor condiții cât mai bune de muncă și de viată pentru tinerii absolvenți numiți acum în școli. Ca urmare, cele mai multe sfaturi popu­lare raionale și comunale din au asigurat de pe acum locuințe, regiune com­bustibil, hrană și loturi individuale pentru noii învățători și profesori. In acest an școlar vor trebui înlăturate toate lipsurile care au existat în anul tre­cut în ceea ce privește primirea și ajuto­rarea tinerilor pedagogi. Astfel, unele sfaturi populare comunale și unii șefi ai secțiilor de învăță­mînt au privit cu indi­ferentă primirea absolvenților, lăsîndu-i să se descurce cum ar­­ putea. De exemplu, în raionul Drăgășa­ni, în zilele cînd ab­solvenții s-au prezentat pentru a fi îndru­mați către posturi, n-au găsit pe nimeni la­ secția de învățămînt, astfel că nu știau încotro s-o­­ apuce și ce să facă. Au existat și directori de școli ca: Ion Năstase de la școala din comuna Ștefă­­nești, raionul Pitești, care au primit cu răceală pe tinerii absolvenți. Pentru ca­ astfel de lipsuri să nu se mai repete în noul an școlar, comitetul executiv regional a inițiat o consfătuire cu organele de învățămînt, cu comitetul sindical al muncitorilor din învățămiînt și reprezentanți ai U.T.M. în care s-au dez­bătut și s-au stabilit căile cele mai potri­vite pentru ca absolvenții care vor înce­pe să muncească în școlile din regiunea noastră să poată desfășura o activitate rodnică. Astfel, s-a hotărît ca intrarea în producție a tinerilor pedagogi să fie­ săr­bătorită în cadrul consfătuirii din au­gust. La consfătuiri se va acorda o mare atenție lămuririi noilor învățători și pro­fesori asupra felului cum trebuie să-și desfășoare munca în prima jumătate a anului școlar. Momentul primului contact cu școala, cu satul și oamenii al tinerilor pedagogi va trebui să aibă de asemenea un carac­ter sărbătoresc. De aceea, directorii șco­lilor au fost îndrumați să organizeze în­­tîlniri prietenești la care să participe­­ mem­brii comitetului executiv comunal, deputa­ții și cetățenii satului respectiv, delegați ai elevilor și pionierilor, pentru ca tinerii pedagogi să se simtă încurajați, să vadă că sînt înconjurați cu dragoste și grijă. Ajutând zi de zi pe tinerii pedagogi în munca lor didactică și culturală, noi sîn­­tem­ sigur că aceștia se vo­r strădui să-și pună toată capacitatea și tot devotamen­tul lor în slujba educării tinerei gene­rații, în slujba construirii socialismului în patria noastră. învățători și profesori delegați la Festivalul de la Varșovia r ( ~ In cele mai multe din sediile U.T.M., j (un calendar special numără zilele care i­­ au mai rămas pînă la Festival [UNK] Foto- ] | grafii, broșuri, afișe colorate și o ] j activitate din ce in ce mai susținută )­­ arată că acum gândurile tuturor tine­­­­­­rilor noștri se îndreaptă către Var­­­rșovia, orașul-erou, locul celui de al­­­­ V-lea Festival Mondial al Tine­ret­­ ] I­lui și Studenților pentru pace și prie­­­­­­tenie. )­­ Delegația ce va reprezenta țara­­­­ noastră la Varșovia a pregătit nu­­­­­­meroase manifestări culturale, sporti­­­­­ve și artistice. Mîndria ei este însă ] fansamblul U.T.M., formație de cin­te­ce­­ își dansuri care și-a cîștigat o bine-­ \ meritată faimă la festivalurile de pînăy­e acum. )­­ \ Deși are o bogată experiență și unui [ repertoriu impresionant, ansamblul­­ U.T.M. repetă acum mai intens ca un ] (ciodata. „Trebuie să arătăm tot ce) . [ știm­ să facem dovada măiestriei noast]­ lire și să ridicăm cu o treaptă maii~­­­­­­ sus reputația de care ne bucurăm. Nu­­­­ uitați că la Varșovia ne va privi tinsre­­­s­tul lumii întregi" — spunea zilele tre­ ] [ cute la repetiție tov. profesor Ma­ ]­­rin, directorul ansamblului și dirijorul) l lui principal. ] | In cor. ■ ca și în echipele de dansuri, j (Intîlnim elevi, muncitori, studenți și) | tineri profesori, unii „veterani" ai an­ ]­­ [ samblului, alții debutanți. Tovarășa profesoară Í cu are numai doi ani de Elena Filipes-) învățăm­\.înt. ] \ dar este una din cele mai vechi membre­­ l aie ansamblului. Cu vădită bucurie­ [deapănă ea, în fața tovarășilor ’mai] \ noi, amintirile neșterse pe care i Le-au­­­ lăsat Congresul studențesc de la Pra­­­­ga, Festivalul de la Berlin, Congresul ]­­ Uniunii internationale a studenților j (din 1952, turneul în Polonia si Fes­­­­­­tivului de la București. Avînd o expe­­­­riență bogată și o înaltă măestrie ar­­­­tistică, tov. Elena Filipescu este și o­­ pildă de conștiinciozitate. Munca ar­­­­tistică în ansamblu i-a fost de marej (folos și in activitatea din școală.)­­ Elevele ei învață cu plăcere dansurile­­ ( nationale si la serbări au totdeauna ] ( succes. „Sper să realizeze mai mult) [ — spune tov. Elena Filipescu — și J - aș avea o mare satisfacție dacă eleve­­­­­le mele vor ajunge peste cițiva ani să j­e facă și ele parte din ansamblu. Atunci s­e vom dansa împreună, vom călători si s ( vom cunoaște mai mult din viata și ] I (munca tineretului lumii". Ansamblul U. T. M. mai numără­­­ multi tineri învățători și profesori, ba­­­­ chiar un director de școală, ca tov. ] 'f Stefan Dont, de la școala de 7 ani din­­­­ comuna Ciocănești, raionul Răcari.­­ (Printre membrii ansamblului se num­ă­ \ \ ră și tov.­ Miclea Aurel, profesor,) ( sau mai bine zis viitor profesor, pen­­­­­tru că a absolvit facultatea de curînd \ \ și a fost repartizat la școala din co-­­ imuna Drăgănești, raionul Cricov. Estei (firesc ca pe viitorul profesor să-l preo­ ]­­cupe deopotrivă Festivalul și noua s­a muncă ce l așteaptă cu elevii. >­­ „Plec la Varșovia — mărturisește j I­ tov. Miclea — cu conștiința datoriei­­­ împinite. Mi-am terminat facultatea­­ (deși n-am întrerupt repetițiile la an­] \­samblu nici in timpul examenelor, iar­­­ la întoarcere mă așteaptă munca mi­­­­nunată cu copiii. Am conceput ,chiar] \ planul pentru lecția, de deschidere, la) (voi povesti despre Festival, despre Var­­­­șovia, despre Nowa Husta — crasul ti­­­­­­neretului — despre tinerii întregii­­­ lumi. Activitatea mea de profesor va f­i începe sub semnul lozincii Festivalu­­­­­l­lui: „Pace și prietenie !“ j ț f Profesoara Elena Filipescu, membră a­­ Ansamblului U.T.M. fi­e Profesorul Marin Constantin, dirijorul­­ Ansamblului U.T.M.

Next