Gazeta Învățământului, 1958 (Anul 10, nr. 452-499)
1958-12-19 / nr. 497
Cunoștințe legate de realitățile locale , redarea cunoștințelor agricole în școlile de 1 ani trebuie să asigure nu numai înarmarea elevilor cu cunoștințe despre problemele generale ale agriculturii, ci în primul rînd cunoașterea de către aceștia a modului cum se pot obține producții agricole cît mai ridicate în condițiile regiunii din care face parte școala, prin folosirea metodelor științifice înaintate și a mecanizării muncilor agricole. Respectarea acestei cerințe de bază impune cadrelor didactice de specialitate o informare cît mai temeinică asupra condițiilor menționate. O asemea informare se poate obține prin stabilirea unei legături permanente a școlii cu organele sau instituțiile agricole locale , secția agricolă a sfatului popular raional sau regional, stațiunile experimentale ale institutelor de cercetări agricole sau zootehnice, școlile agricole de diferite grade și specialități, gospodării agricole de stat, stațiuni de mașini și tractoare etc. Ținînd seama de faptul că prin secția agricolă statul popular raional conduce și coordonează activitatea agricolă a raionului pe linia directivelor date de forurile conducătoare ale statului, că specialiștii agronomi și zootehnicieni de la secția agricolă cunosc bine condițiile locale (climă, sol, vegetație, condiții etc.), putînd da social - economice indicații valabile asupra agrotehnicii specifice locale, este necesar ca prima legătură a școlii pentru concretizarea problemelor legate de predarea diferențiată a cunoștințelor agricole să fie stabilită cu secția agricolă raională. Iată, de exemplu, o serie de elemente documentare care pot fi luate de la secția agricolă raională șiare servesc direct pentru predarea lecțiilor, conform programei. Pentru clasa a V-a: tipurile zonale de sol din regiunea naturală în care se află școala, însușirile fizico-chimice ale solurilor locale, lucrările solului cele mai indicate în condițiile respective, îngrășămintele necesare, asolamentele cele mai indicate, epocile de semănat. Pentru clasa a VI-a, plantele agricole și soiurile selecționate raionale pentru regiunea asupra culturii respectivă, indicații diferențiate a cerealelor și celorlalte plante agricole în condițiile naturale locale, problemele ameliorării pășunilor din zonă. De asemenea, speciile și rasele de animale raionate, problemele alimentației animalelor, a adăposturilor etc. Pentru clasa a VII-a , speciile și soiurile de pomi indicate a fi cultivate în regiune, metodele specifice de înființare a livezilor de pomi, problemele viticulturii din regiune etc. Cunoașterea tuturor acestor probleme avînd o însemnătate deosebită în predarea diferențiată a cunoștințelor agricole în funcție de condițiile locale, se poate constata ușor importanța unei permanente legături a școlilor cu secțiile agricole raionale. Foarte folositoare este și legătura cu stațiunile experimentale ale institutelor de cercetări (Institutul de cercetări agronomice, Institutul de cercetări pentru cultura porumbului, Institutul horti-viticol, Institutul de cercetări zootehnice). Răspîndite în multe regiuni naturale, aceste stațiuni au rostul să cerceteze și să experimenteze metodele cele mai bune de cultivare a plantelor agricole sau de creștere a animalelor. Tot în aceste stațiuni se creează soiurile și se produce selecționate de plante sămința respectivă, se urmărește ameliorarea raselor de animale. Aici profesorii care predau cunoștințele agricole pot găsi indicații prețioase asupra problemelor agricole și zootehnice specifice condițiilor locale. De asemenea, tot de aici se pot procura mostre de semințe și îngrășăminte pentru lucrările de laborator și diferite semințe selecționate pentru a fi cultivate pe parcelele demonstrative de pe lotul școlar. Stațiunile fiind încadrate cu specialiști de calificare înaltă și înzestrate cu biblioteci documentare complete, pot da cadrelor didactice orice lămuriri sau instrucțiuni de specialitate. O altă categorie de instituții agricole la care școlile sătești pot găsi un sprijin real și eficient o constituie școlile Ministerului Agriculturii, organizate pe grade de învățămînt și pe specialități (școli de agricultură, viticultură, pomicultură, zootehnie etc.). Intr-adevăr, la aceste școli se predau aceleași capitole ale științelor agricole (agrotehnica, fitotehnica, legumicultura, pomicultura, viticultura, mașini și unelte agricole etc.), care se predau și în clasele V—VII ale școlilor de cultură generală. Se vede, deci, cît de utilă este o colaborare între aceste școli, colaborare care se poate realiza prin schimb de experiență, prin schimb sau împrumut de materiale didactice, de semințe pentru lotul experimental, de material documentar, de unelte sau mașini agricole etc. Este bine ca profesorii care predau cunoștințele agricole la clasele V—VII să păstreze o legătură permanentă cu colegii lor de la școlile agricole, să se ceară sfaturi, să consulte lucrările și revistele de specialitate pe care le au aceștia și care le pot ajuta mult în predarea lecțiilor, în efectuarea lucrărilor practice sau în organizarea lotului școlar. Ceva mai mult, în măsura în care permit timpul și programul zilnic de activitate, ar fi indicat ca practica agricolă a elevilor din clasele V—VII să se efectueze, acolo unde este posibil, chiar pe terenurile școlilor agricole, folosind uneltele și materialele demonstrative agricole ale acetora și îndrumarea de specialitate a profesorilor respectivi. în felul acesta, practica elevilor s-ar desfășura în condiții mai bune și cu rezultate didactice mai sigure. Un sprijin larg pot găsi de asemenea profesorii de cunoștințe agricole la gospodăriile agricole de stat, care au menirea de a fi centre de dezvoltare a agriculturii, de a produce semințe selecționate, animale de rasă, material săditor pomicol și viticol, fiind, în același timp, exemple vii pentru țărănimea muncitoare în ceea ce privește metodele științifice agricole de cultură mecanizată a pămîntului. Posibilitățile materiale ale gospodăriilor de stat le permit acestora să ajute școlile cu materiale documentare și demonstrative, cu semințe sau material săditor, cu diverse unelte etc. De asemenea, elevii pot efectua pe terenurile sau în crescătoriile de animale ale gospodăriei de stat diferite aplicații practice, sub îndrumarea specialiștilor respectivi. Totodată școlile trebuie să țină o legătură strînsă cu stațiunile de mașini și tractoare, în cadrul cărora se pot preda practic cunoștințele privitoare la mașini și la unelte agricole prevăzute în programa clasei a VII-a. Pentru stabilirea unor legături cât mai utile între școli și instituțiile arătate mai sus este bine să se folosească mijloace variate. De exemplu, pentru a asigura ajutorarea școlilor de către secția agricolă a sfatului popular este indicat ca acesta să convoace pe profesorii care predau cunoștințele agricole și pe specialiștii secției agricole la o consfătuire comună în cadrul căreia să se discute problemele agriculturii locale. La stațiunile experimentale agricole se pot organiza excursii sau vizite periodice, la școlile de agricultură schimburi de experiență etc. Problema esențială în predarea lecțiilor de cunoștințe agricole este legarea lor de viața și de lupta oamenilor muncii de pe ogoare pentru a obține producții cit mai ridicate. Aceasta se poate realiza numai prin contactul permanent al școlii cu realitatea înconjurătoare. PETRE STANCULESCU Se acordă atenție învățămîntului de partid Pentru a se asigura un tivel ridicat învățămîntului ideologic al cadrelor didactice cu sprijinul organelor de partid —dintr-o serie de raioane din regiunea Iași expunerile se fini de către comuniștii care fac parte din colectivul catedrei de științe sociale de la Universitatea din Iași. Răspunzind fiecare de cite un raion, aceste cadre universitare ajută ca lecțiile și seminariile să se desfășoare la un nivel politic și științific satisfăcător. Propagandiștii cercurilor de învățămînt ideologic al cadrelor didactice din Lupeni, regiunea Hunedoara, au hotărit să organizeze ore de consultații pentru cursanți, in cadrul cărora dau învățătorilor profesorilor lămuriri in problemele cele mai dificile, ajutîmdu-i să le înțeleagă pe deplin.. Pedagogii pot studia materialul bibliografic în bibliotecile școlare, la clubul minier din localitate sau la cabinetul de partid. In cuprinsul raionului Snagov din regiunea București au fost fixate în total cinci centre (Fierbinți, Periș, Tîncăbești etc.) în care cadrele didactice din toate comunele și satele raionului audiază expunerile pe teme ideologice și aprofundează in seminarii problemele esențiale desprinse din aceste expuneri. Zilele trecute, la centrul Fierbinți, tov. lector Pavel Voiau a vorbit cadrelor didactice pe tema : „Filozofia — concepție despre lume. Materialismul și idealismul, două linii fundamentale în filozofie“. După expunere a urmat seminarizarea lecției precedente, pedagogii dovedind interes pentru studierea problemelor ideologice. CONSTRUCȚII ȘCOLARE mai multe, mai (Urmare din pag. 1) In ceea ce privește construcțiile efectuate prin posibilități locale, deși s-a arătat necesitatea îmbinării fondurilor centrale cu fondurile locale, acest lucru nu s-a realizat intr-o măsură satisfăcătoare, din care cauză unele construcții începute pe plan local au stagnat din lipsa de materiale-cheie. De aceea, pe lângă măsura luată de partid și guvern ca o parte a fondurilor destinate construcțiilor școlare să fie repartizate în materiale de bază, este nevoie ca organele locale să îmbine mai just fondurile centrale cu cele locale și să sprijine cu astfel de materiale construcțiile începute prin contribuție voluntară. Paralel cu folosirea mai largă a posibilităților locale și ieftinirea construcțiilor școlare se impune necesitatea unei mai judicioase folosiriri a fondurilor acordate de stat, în special o mai judicioasă amplasare a construcțiilor. Trebuie să se construiască localuri noi de școală acolo unde este neapărată nevoie și unde există populație școlară în creștere și nu așa cum s-a făcut in satul Coroana, raionul Rupea, unde s-a construit o școală cu șapte săli de clasă cu mari cheltuieli, fără ca în localitate să existe un număr mare de elevi și unde localul este folosit numai o jumătate de zi.Este nevoie totodată ca organele de învățămînt să propună construirea de localuri de școli concomitent cu blocurile de locuințe ce se ridică în cartierele noi. Dar extinderea spațiului de școlarizare se poate realiza nu numai prin construcții noi, ci și printr-o mai justă distribuire a localurilor existente și prin preluarea fostelor localuri de școli care au primit altă destinație, așa cum prevede Hotărîrea Consiliului de Miniștri în această problemă, îmbunătățirea bazei materiale a invățămintului trebuie să corespundă dezvoltării acestuia și orientării actuale a școlii noastre, să asigure generalizarea invățămintului de 7 ani. Sarcina de a da tineretului o pregătire multilaterală, de a se realiza o mai strânsă legătură între școală și viață cere noilor construcții școlare să răspundă și altor cerințe. Acolo unde se construiesc localuri mai mari pentru școlile de 7 ani și medii, pengă sălile de clasă necesare trebuie să se prevadă încăperi corespunzătoare pentru laboratoare, pentru biblioteci, școlare și săli de gimnastică, ateliere Fără îndoială că și la construirea acestora se pot găsi soluții economicoase. De exemplu, se pot construi săli de gimnastică și ateliere independente de localurile existente și care să deservească mai multe școli apropiate. Așa a fost rezolvată această problemă la școala medie „I. L. Caragiale“ din București, a cărei sală de gimnastică este folosită și de școlile apropiate, sau în atelierelor școlare din raionul cazuluh- Gheorghiu-Dej, care deservesc mai multe școli. Bineînțeles că în aceste condiții se poate realiza și o mai bună înzestrare a acestor anexe, și o mai judicioasă folosire a lor-Eforturile statului nostru pentru intensificarea ritmului de construcții școlare trebuie să fie însoțite de o largă campanie de construcții prin posibilități locale și contribuția voluntară a cetățenilor. Un sprijin însemnat în această direcție pot aduce organele de îndrumare și control, care au datoria să considere drept sarcină importantă a lor urmărirea felului cum se execută construcțiile școlare și cum sînt folosite fondurile alocate. La rîndul lor, cadrele didactice trebuie să mobilizeze pe părinți și pe elevi de a participa voluntar la executarea construcțiilor, de a sprijini transportul și procurarea materialelor prin posibilități locale, de a recupera materiale de construcție prin demolări de localuri degradate. De asemenea, ele trebuie să manifeste o grijă deosebită la transformările ce se execută la localurile existente, pentru ca acestea să nu se facă în dauna spațiului de școlarizare. Realizarea unor construcții școlare mai bune și mai ieftine este legată și de buna păstrare și gospodărire a acestora. Elevii noștri trebuie să fie convinși că localurile în care ei învață sunt un bun al poporului, făcute cu multe strădanii, de aceea trebuie să le prețuiască și să se păstreze cu grijă. Prin construirea mai multor localuri de școli, prin ieftinirea construcțiilor și prin găsirea unor soluții cit mai potrivite vom putea asigura învățămîntului nostru o bază materială corespunzătoare pentru pregătirea multilaterală a omului societății socialiste, bune și mai ieftine Instantanee dintr-o școală PRIMUL SOSIT ora 7 dimineața, la școala medie din Mărășești. Elevii nu au început a veni încă. Pe culoarele lungi, ecoul pașilor sună strident. Ma conduce portarul. Deschidem o ușă, apoi alta. In cancelarie, în clasă, sobele sunt încălzite, totul strălucește de curățenie. Deodată, aud pași coborînd pe scară dinspre clasele care se află la etaj. Mă întorc. — Pe cine căutați ? sunt întrebat. — Aș vrea să vorbesc cu tovarășul director.. La ce oră îl pot găsi ? Omul din fața mea zimbește. E chiar directorul — primul pedagog sosit în școală. DE CE? Oră de citire la clasa a IV-a „B". In afară de faptul că elevii citesc și povestesc frumos, ei răspund bine atunci cind li se pun întrebări referitoare la conținutul lecției. Cum se explică acest lucru ? Răspunsul l-am aflat atunci cind s-a trecut, în continuare, la lecția nouă. In cursul predării, învățătoarea nu lasă nimic neexplicat, nejustificat: „De ce mama lui Ștefan cel Mare îi spunea lui Ștefan să se întoarcă la luptă ? Oare nu-și iubea fiul ?“ „De ce moldovenii, care erau puțini la număr, au reușit să infrîngă oastea turcească, mult mai numeroasă ?“ etc. Tovarășa învățătoare a comis totuși o greșeală în predare. In dorința de a arăta celor care asistau la lecție că elevii pot citi bine un text chiar și la prima lectură, ea a omis citirea model și a trecut direct la citirea pe fragmente de către elevi. Intrucît tovarășa învățătoare știe prea bine că orice lecție este destinată elevilor și nu celor care asistă la ea, o întrebăm la rîndul nostru : de ce nu a ținut seama de acest lucru ? „CU MUZICA“ Profesorii și elevii sint la cursuri. Peste tot domnește liniștea. Doar dintr-o singură clasă răzbat pînă la cancelarie glasuri in octavă : — Și eu, tovarășe profesor ! *— Ascultați-mă și pe mine ! — Tăceți, mă! Liniștee! (protestul este al unui elev). In recreație am aflat că „muzica" aceasta venea dintr-o clasă la care se făcea verificarea cunoștințelor la muzică. Ce vreți! Intr-o asemenea împrejurare profesorul a socotit că-i poate lăsa pe elevi să-și pună în valoare „calitățile vocale". CUM A FOST POSIBIL In referatul prezentat la ora educativă de o elevă din clasa a VI-a „A" s-au strecurat o serie de greșeli de conținut. Cum a fost posibil acest lucru ? Tovarășa Maria Dosoftei, diriginta clasei, nu a văzut referatul înainte de a fi prezentat în fața elevilor. Și mai grav este că ea nu a șezi sat greșelile și nu a făcut îndreptările cuvenite nici în timpul orei OGLINDĂ FIDELĂ Cercetînd catalogul clasei a IX-a constați că la științele naturale nu este nici un elev căzut. „O fi indulgentă profesoara", te gîndești. In clasă, însă, văzînd cît de frumos răspund elevii și cum predă profesoara, iți dai seama că situația din catalog se explică nu prin indulgență, ci prin calitatea lecțiilor ținute, prin exigența manifestată de profesoară față de sine și față de elevi. Catalogul este, în acest caz, o oglindă fidelă. ..PUNCTUALITATE“ Cu o precizie de cronometru, tovarășa profesoară Strugaru iese de la oră exact la 8 și 30 de minute — adică tocmai când clopoțelul sună... de intrare. DACA... Deși părinții ei locuiesc la Adjud (unde există școală medie), eleva I. C. din clasa a X-a urmează cursurile la școala din Mărășești. Iată explicația pe scurt: In anul trecut, fiind la școala din Adjud, această elevă a rămas corigentă la matematică. Ce și-a zis ea ? „Să mă mut la altă școală, poate că acolo voi avea mai mult noroc". Așa și-a zis eleva. Dar părinții — ei nu au avut nimic de zis ? Nu. „Dacă așa vrea fata..." La rîndul ei, conducerea școlii din Mărășești a acceptat Înscrierea: „Dacă asta este dorința părinților." Acum eleva I. C. face naveta. Pleacă dimineața de acasă și, pentru că nu are tren la o oră potrivită, se întoarce doar către seară. Abia dacă-i rămîne timp să se mai uite puțin peste lecțiile pentru a doua zi. Rezultatul: pe primul trimestru ea este căzută nu la o singură materie, ci la trei. POSIBILITĂȚI EXISTA: DAR... La școoala medie din Mărășești urmează cursurile un număr apreciabil de elevi care, fiind din satele apropiate, fac naveta sau locuiesc la gazde. In aceste condiții, înființarea unui internat sau cel puțin a unei cantine este absolut necesară. Conducerea școlii nu s-a preocupat insă îndeajuns de acest lucru. In clădirea școlii se află, printre altele, o cameră cu instalație pentru bucătărie și o sală de mese. La rîndul său, secția de învățămînt și cultură a raionului Panciu dispune de vesela necesară. Dar nimeni nu s-a gîndit să înființeze o cantină școlară la Mărășești. De asemenea, dacă s-ar depune toate diligentele, în localitate s-ar putea găsi o clădire care să fie afectată școlii pentru internat. Posibilități există, dar... CALENDARUL E DE VINA In biroul său, directorul cercetează corespondența sosită cu ultima poștă. Printre hîrtii se află și o adresă a secției de învățămînt și cultură a raionului Panciu, prin care i se comunică școlii cum se va desfășura comemorarea zilei de 13 Decembrie. Calendarul de pe birou arată însă că ne aflăm în 15 decembrie-Cine e vinovat că adresa a sosit cu întirziere ? Bineînțeles că vinovatul nu poate fi decit... calendarul. E seară. La școala medie din Mărășești luminile se sting una cite una. Ziua de muncă s-a încheiat: în fața ușii, la ieșire, directorul se opri pe gînduri. — îmi dau seama — mai avem încă multe lipsuri, îmi spuse el. Din tonul lui am înțeles că nu era o consolare, ci un angajament. N. ALEXE PROGRAMA DE ISTORIA R. P. R. pentru clasa a VII-a (continuare) EPOCA MOT fePNA (de la revoluțiile burgheze din anul 1848 4. romînia in timpul RAZBO- pînă la victoria Marii Revoluții Socialiste din Octombrie) — 12 ore 1. REVOLUȚIILE DIN ANUL 1848 IN TARIfE ROMINE - 3 ore A. Mișcarea revoluționară din Moldova —țară a. Situația internațională a țărilor romine la mijlocul sec. XIX ; izbucnirea revoluțiilor din anul 1848 în Europa. b. Situația social-economică și politică din țările române în preajma revoluției din anul 1848 ; dezvoltarea manufacturilor și comerțuluii ; situația claselor sociale ; accentuarea luptei maselor și a burgheziei împotriva regimului feudal și a asupririi naționii e. c. /Mișcarea revoluționară din Moldova : cauzale ei ; forțele sociale participante ; programul adunării de la Iași ; frămîntărilor țărănești ; înăbușirea mișcării ; caracterul ei limitat. d. ..Dorințele partidei naționale din Moldova" — programul revoluționar al burgheziei moldovene. B. Revoluția din Țara Romînească — 1 oră a. Cauzele revoluției ; pregătirea ei forțele sociale participante. b. Desfășurarea revoluției : programul ei ; adunarea de la Islaz ; acțiunile revoluționare de la București și Craiova ; guvernul revoluționar principalii conducători ai revoluției (poziția lor de clasă ; rolul lui Nicolae Bălcescu) ; comploturile contrarevoluționare și înăbușirea lor ca urmare a acțiunii hotărîte a maselor populare ; problema agrară — comisia proprietății ; trădarea revoluției de către majoritatea burgheziei ; intervenția turcilor și înfrîngerea revoluției. c. Caracterul burghezo-democratic al revoluției de la 1848 din Țara Romînească ; însemnătatea revoluției. C. Revoluția din Transilvania — 1 oră a. Cauzele revoluției : asuprirea socială și națională în Transilvania ; frămintările moților ; accentuarea luptei țărănimii și burgheziei române pentru drepturi socialpolitice. b. Desfășurarea revoluției : curentele din sinul revoluției ; însemnătatea adunării de la Blaj ; programul revoluției ; luptele moților ; rolul lui Avram Iancu ; lupta lui Nicolae Bălcescu și a lui Eftimie Murgu pentru unirea forțelor revoluționare române și maghiare ; înfrângerea revoluției; c. însemnătatea, urmările și învățămintele revoluției din anul 1848 în țările române. 2. UNIREA MOLDOVEI CU ȚARA ROMÎNEASCĂ —FORMAREA STATULUI NAȚIONAL ROMÂN - 1 oră a. Necesitatea formării statului național român ; forțele sociale unioniste (intensificarea luptei patriotice a poporului pentru unire și independență) ; atitudinea marilor puteri (hotăririle Congresului de la Paris); b. Unirea Moldovei cu Țara Romînească ; divanurile ad-hoc (caracterul și însemnătatea hotărîrilor adoptate) ; Convenția de la Paris. înfăptuirea Unirii — dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ; rolul activ al maselor populare. c. însemnătatea unirii principatelor ; formarea statului național român ; lărgirea pieții interne ; întărirea luptei poporului pentru reforme și independență. 3 DEZVOLTAREA ROMINIEI INTRE ANII 1859—1866. DOMNIA LUI AL I. CUZA - 1 oră a. Lupta pentru consolidarea Unirii (1862) ; întărirea situației internaționale a Romîniei. b. Principalele reforme : accentuarea luptei maselor pentru reforme ; secularizarea averilor mînăstirești ; statutul lui Cuza ; legea agrară din anul 1864 (caracterul ei limitat ; însemnătatea ei pentru dezvoltarea capitalismului) legea instrucțiunii din 1864 ; caracterul burghez și importanța reformelor înfăptuite de Cuza—Kogălniceanu. c. Politica externă : slăbirea dependenței Romîniei față de imperiul otoman ; legăturile cu Transilvania ; sprijinirea luptei popoarelor vecine pentru libertate ; relațiile cu Franța, Rusia și Austria. d. Detronarea lui Cuza de către monstruoasa coaliție și întronarea dinastiei reacționare prusace ; însemnătatea domniei lui Alexandru Ioan Cuza. 4. RĂZBOIUL PENTRU INDEPENDENȚA — 1 oră a. Necesitatea cuceririi independenței naționale | atitudinea claselor sociale } situația internațională (lupta popoarelor balcanice pentru libertate j izbucnirea războiului ruso-turc) ; înțelegerea cu Rusia : proclamarea independenței de stat a Romîniei — 9 mai 1877. b. Desfășurarea războiului ruso-romînoturc : principalele lupte ; contribuția importantă a armatei române la înfrîngerea Turciei ; frăția de arme romîno-rusă ; sprijinul frățesc acordat de poporul romín poporului bulgar In lupta pentru cucerirea libertății sale naționale. c. încheierea păcii (hotăririle păcii de la San Stefano și ale Congresului de la Berlin) , importanța cuceririi independenței pentru dezvoltarea țării noastre. 5. DEZVOLTAREA ROMÂNIEI DE LA RĂZBOIUL PENTRU INDEPENDENȚA PINA LA PRIMUL RĂZBOI MONDIAL (1878—1914) — 3 ore. A. Dezvoltarea social-economică: începutul mișcării muncitorești — 1 oră a. Viața economică. Dezvoltarea industriei, căilor de comunicație, agriculturii, comerțului și băncilor ; pătrunderea capitalului străin ; legăturile economice cu Transilvania. b. Viața socială. Clasele sociale : accentuarea exploatării capitaliste; începutul mișcării muncitorești : formarea și dezvoltarea 1. România de la Marea Revoluție Socialistă din Octombrie pînă la 23 August 1944 — 5 ore 1. ROMINIA IN PERIOADA AVINTULUI REVOLUȚIONAR (1917 — 1922) . FORMAREA PC.R. — 1 oră a. însemnătatea istorico-mondială a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie (începutul unei noi ere în istoria omenirii — era victoriei orinduirii socialiste și a pieirii inevitabile a capitalismului). b. Situația internațională a Romîniei la sfîrșitul războiului mondial. c. Situația social-economică și politică din Romînia după război ; lupta maselor populare împotriva regimului burghezo-moșieresc (reforma agrară , caracterul de clasă și urmările ei). d. Avintul revoluționar în Romînia : dezvoltarea mișcării muncitorești , lupta muncitorilor tipografi și masacrul din Piața Teatrului Național ; greva generală din anul 1920 (însemnătatea ei). e. Formarea Partidului Comunist din Romînia — conducătorul luptei revoluționare a clasei muncitoare și a întregului popor muncitor din țara noastră } importanța istorică a formării P.C.R. ; crearea Uniunii Tineretului Comunist. 2 ROMÎNIA INTRE ANII 1923- 1933. MARILE LUPTE MUNCITOREȘTI DIN ANUL 1933 — 2 ore A. Situația social-economică și politică a Romîniei între anii 1923 — 1933 — 1 oră. a. Redresarea temporară a economiei între anii 1923—1929 ; situația maselor populare ; Constituția burghezo-moșierească din 1923 ; ilegalizarea P.C.R. b. Criza economică dintre anii 1929— 1933 ; urmările ei (accentuarea caracterului reacționar al politicii regimului burghezomoșieresc ; mizeria clasei muncitoare, țărănimii și a micilor funcționari ; înfevadarea economică și politică a Romîniei față de capitalul străin de către burghezie și moșierime ; accentuarea politicii antisovietice a regimului burghezo-moșieresc). B. Lupta clasei muncitoare, sub conducerea P.C.R., împotriva reacțiunii burghezo-moșierești între anii 1929—1933 — 1 oră a proletariatului industrial in țara noastră ; formarea conștiinței lui de clasă primele organizații muncitorești ; cercurile socialiste ; pătrunderea marxismului în mișcarea muncitorească din țara noastră,"Contemporanul") ; primele greve muncitorești (1888). Răscoala țărănească din anul 1888. B. Situația politică din România între anii 1878—1914 ; dezvoltarea mișcării muncitorești —l oră a. Viața politică : partidele politice burghezo-moșierești ; întărirea regimului burghezo-moșieresc ; dinastia de Hohenzollern — instrument al regimului reacționar burghezo-moșieresc. b. Dezvoltarea mișcării muncitorești la sfîrșitul sec. XIX și începutul sec. XX : influența Internaționalei aflată crearea Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România ; importanța lui, trădarea ,,generoșilor" ; înființarea sindicatelor — I. C. Frimu influența revoluției populare din Rusia ; refacerea partidului social-democrat. c. Politica externă : alianța cu Germania și Austro-Ungaria ; poziția Romîniei față de războaiele balcanice ; pacea de la București ; atitudinea justă a mișcării muncitorești față de războaiele balcanice ; activitatea lui Ștefan Gheorghiu. C. Răscoala țăranilor din anul 1907 — 1 oră. a. Cauzele răscoalei : lipsa de pămint și de drepturi a țărănimii ; exploatarea nemiloasă ; influența revoluției populare din Rusia. b. Desfășurarea răscoalei : izbucnirea și desfășurarea răscoalei In Moldova luptele de la Botoșani și Iași ; fraternizarea muncitorilor cu țăranii la Pașcani și Galați ; desfășurarea răscoalei in Muntenia și Oltenia ; înăbușirea sîngeroasă a răscoalei de către regimul burghezo-moșieresc. c. Atitudinea mișcării muncitorești față de răscoala țăranilor. d. Răsunetul, însemnătatea și învățămintele răscoalei țărănești din anul 1907. 6. DEZVOLTAREA TRANSILVANIEI INTRE ANII 1849—1914 — 1 oră a. Dezvoltarea social-economică : dezvoltarea industriei, căilor de comunicație, comerțului și băncilor întărirea capitalismului în agricultură : dezvoltarea legăturilor cu România j clasele sociale : întărirea burgheziei române, săsești și maghiare ; ascuțirea luptei de clasă ; începutul mișcării muncitorești (primele asociații muncitorești ; apariția sindicatelor). b. Situația social-politică : absolutismul habsburgic după revoluția din anii 1848— 1849 ; dualismul austro-ungar (caracterul lui reacționar și de clasă ; accentuarea asupririi sociale și naționale în statul burghezo-moșieresc austro-ungar ; legea naționalităților ; ascuțirea luptei sociale și naționale ; întărirea mișcării muncitorești (partidul social-democrat) ; ecoul războiului de independență în Transilvania ; lupta maselor populare și burgheziei romînești pentru drepturi social-politice și pentru unirea cu România (partidul național român, Memorandum-ul) ; poziția de clasă a burgheziei în problemele sociale și naționale. 7. ROMINIA ÎN TIMPUL PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL — 1 oră a. Caracterul imperialist al primului război mondial. b. Neutralitatea Romîniei (cauzele și caracterul ei) ; intrarea Romîniei în războiul mondial (cauzele și caracterul imperialist al participării la război) ; lupta clasei muncitoare împotriva războiului imperialist. c. Desfășurarea războiului : ofensiva armatei române în Transilvania și în Dobrogea ; contraofensiva trupelor germane, austro-ungare, bulgare și turcești ; retragerea în Moldova ; situația grea a populației in teritoriul ocupat de germani și în Moldova refacerea armatei române ; victoriile de la Oituz, Mărăști și Mărășești ; eroismul armatei române ; ajutorul armatei ruse ; importanța bătăliei de la Mărășești. d. Victoria Marii Revoluții Socialiste din Octombrie ; influența ei asupra mișcării revoluționare internaționale și asupra desfășurării războiului mondial imperialist. e. Sfîrșitul războiului : încheierea păcii separate (caracterul ei înrobitor) — unirea Transilvaniei cu Romînia — încheierea procesului de formare a statului național român, în condițiile dezmembrării imperiului austro-ungar ca urmare a creșterii puternice a luptei revoluționare și a înfrîngerilor militare , tratatele de pace. 8. DEZVOLTAREA CULTURII INTRE ANII 1848—1918 — 1 oră a. Dezvoltarea învățămîntului : lărgirea învățămintului primar și secundar în Romînia veche și în Transilvania : dezvoltarea invățămintului superior ; caracterul de clasă al invățămintului ; analfabetismul. b. Dezvoltarea științei și tehnicii : științele naturale (Gr. Cobîlcescu, Gr. Antipa, Gh. Munteanu-Murgoci) ; medicina (C. Davilla, V. Babeș, I. Cantacuzino) ; chimia (P. Poni, C. I. Istrati) ; fizica și mecanica (Tr. Vuia, A. Vlaicu) ; matematica (I. Bolyai , S. Haret, Tr. Lalescu) ; istoria (B. P. Hașdeu, A. D. Xenopol, I. Bogdan) ; agrobiologia (Ion Ionescu de la Brad). c. Dezvoltarea literaturii : M. Eminescu, V. Alecsandri, I. Creangă, I. L. Caragiale G. Coșbuc, I. Slavici, Al. Vlahuță, D. Th Neculuță, C. Hogaș, B. Delavrancea, M Sadoveanu, C. Dobrogeanu-Gherea, G Ibrăileanu, rolul ,,Astrei" în Transilvania d. Dezvoltarea artelor : pictura (Th. Aman, N. Grigorescu, I. Andreescu, St. Luchian, O. Băncilă) ; sculptura (Ion Georgescu, Ionescu Valbudea), arhitectura (I Mincu, Petre Antonescu) , muzica (C. Porumbescu, G. Enescu). e. Dezvoltarea presei ; apariția presei muncitorești în țara noastră. f. Influența mișcării muncitorești asupra culturii. însemnătatea dezvoltării culturii pentru progresul social-politic al poporului nostru. a. Greva minerilor de la Lupeni ț apariția :.Scînteii" j Congresul al V-lea al P.C.R. — însemnătatea lui pentru dezvoltarea luptei revoluționare în țara noastră. b. Marile lupte muncitorești din anul 1933 ; conducerea luptelor muncitorești de către P.C.R. ; Comitetul central de acțiune pe țară, în frunte cu tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej ; greva din 2 februarie ; luptele muncitorilor petroliști ; eroicele lupte ale ceferiștilor din 15—1. februarie 1933, procesul conducătorilor luptelor muncitorești, din 1933 ; însemnătatea istorică a marilor lupte muncitorești din anul 1933. 3. ROMINIA IN PERIOADA FASCIZĂRII ȘI A DICTATURII FASCISTE (1934-1941) — 1 oră. ză . a. Situația economică după anii de oriîntărirea monopolurilor, îmbogățirea burgheziei, moșierimii și chiaburimii pe seama maselor populare. b. Pregătirea și instaurarea regimului fascist în Romînia : politica de fascizare a țării și de pregătire a războiului antisovietic ; mișcarea legionară — expresia cea mai reacționară a regimului burghezo-moșieresc și instrument al imperialismului fascist german , dictatura regală (caracterul ei de clasă), dominația Germaniei hitleriste asupra țării noastre, dictatul fascist de la Viena , dictatura legionaro-antonesciană (intensificarea terorii anticomuniste și a pregătirilor pentru războiul antisovietic). c. Lupta maselor populare, conduse de P.C.R., împotriva fascizării țării, a dictaturilor fasciste și a politicii antisovietice , mobilizarea tuturor forțelor progresiste în lupta antifascistă asociațiile și ziarele democratice. d. Dezvoltarea culturii între cele două războaie mondiale : lupta P.C.R. pentru demascarea și combaterea culturii decadente burgheze și pentru promovarea culturii progresiste, legată de interesele și lupta maselor populare f știința (matematica — G. Țițeica, D. Pompeiu, științele naturale — L. Mrazec, E. Racoviță ; geografia — G. Vilsan ; istoria — V. Pírvan, N. Iorga medicina — Gh. Marinescu, C. I. Parhon) ; literatura (M. Sadoveanu, T. Arghezi, L. Rebreanu, Cezar Petrescu, Al. Sahia, A. Toma), artele (pictura — Ressu, Tonitza, Steriade, Iser ; sculptura — Paciurea, Stork, Brâncuși , Ruzica — G. Enescu). IULUI CRIMINAL ANIT SOVIETIC — 1 ora a. Dictatura militaro-fascistă — dictatura teroristă fățișă a celor mai reacționare vîrfuri ale burgheziei și moșierimii ; sprijinirea dictaturii monaro-fasciste de către Partidul Național Țărănesc și Partidul Național Liberal înfeudarea completă a Rochimiei de către Germania hitlerista (transformarea țării noastre în bază de atac împotriva Uniunii Sovietice) participarea Romîniei la războiul criminal antisovietic. b. Lupta forțelor populare patriotice conduse de P.C.R. împotriva dictaturii militaro-fasciste și a războiului antisovietic. II. Dezvoltarea României în perioada revoluției populare de la 23 August 1944 pina azi — 7 ore 1. INSTAURAREA ȘI DEZVOLTAREA PUTERII POPULARE IN ROMINIA (1944—1947) — 2 ore A. Insurecția armată și participarea Romîniei la războiul antihitlerist (1944—1945) - 1 oră. a. Pregătirea și înfăptuirea insurecției armate de la 23 August 1944, inițiată, organizata și condusă de P.C.R. în condițiile favorabile create de inaintarea victorioasă a armatei sovietice eliberatoare : obiectivele, desfășurarea și victoria insurecției ; rolul forțelor patriotice ; participarea activă a armatei române alături de celelalte forțe patriotice la înfăptuirea insurecției armate ( caracterul popular al insurecției armate ) însemnătatea istorică a zilei de 23 August 1944 — doborîrea dictaturii militaro-fasciste și eliberarea națională a Romîniei, începutul revoluției populare în țara noastră. d. Conducerea luptei antifasciste a maselor populare de către P.C.R. ; participarea Romîniei la războiul just antifascist , eliberarea nordului Transilvaniei ; contribuția Romîniei la eliberarea Ungariei și Cehoslovaciei eroismul armatei române , frăția de arme romîno-sovietică. B. Instaurarea puterii populare în Romînia; reforma agrar-ă din 1945— 1 oră a. Lupta maselor populare, conduse de P.C.R., împotriva guvernelor cu majoritate reacționară ; caracterul antifascist, antifeudal și antiimperialist al luptei maselor populare între 23 August 1944 și 6 martie 1945 ; instaurarea primului guvern democratic — 6 martie 1945 ; însemnătatea instaurării puterii populare în Romînia. b. Reforma agrară democratică din 1945 j ascuțirea luptei revoluționare la sate, legiferarea reformei agrare (martie 1945) ; rezultatele și însemnătatea reformei agrare ; caracterul ei democrat-revoluționar ; desființarea clasei moșierilor ; făurirea alianței revoluționare dintre clasa muncitoare și țărănimea muncitoare, sub conducerea clasei muncitoare. c. Realipirea nordului Transilvaniei (martie 1945) — restabilirea unității naționale a poporului nostru. C. Consolidarea regimului democrat-popular în Romînia (1945-1947) — 1 oră. a. Conferința națională a Partidului Comunist Român (octombrie 1945), însemnătatea ei pentru dezvoltarea economică și politică a Romîniei. b. Lupta pentru democratizarea țării (pedepsirea criminalilor de război , înfrîngerea partidelor reacționare in alegerile democratice din anul 1946 ( statutul democratic al naționalităților — politica leninistă a P.M.R. în problema națională) ; zădărnicirea încercărilor imperialiștilor americani și englezi de a răsturna regimul democratic ; refacerea economiei naționale și întărirea puterii democrat-populare j ajutorul economic al U.R.S.S. c. încheierea Tratatului de pace , ajutorul diplomatic al U.R.S.S. d. DOBORÎREA monarhiei și proclamarea REPUBLICII POPULARE ROMÎNE — instaurarea dictaturii proletariatului, începutul etapei revoluției socialiste în țara noastră: înfăptuirea unității politice, ideologice și organizatorice a clasei muncitoare. Congresul I al P.M.R. P. R.P.R. PE DRUMUL CONSTRUIRII SOCIALISMULUI — 4 ore A. Construirea economiei socialiste în R.P.R. — 2 ore (1) . începutul construcției socialiste IN ȚARA NOASTRA (JMB—1955) — 1 oră a. Hotăririle primului Congres al P.M.R., necesitatea industrializării socialiste a țării noastre ,• 11 iunie 1948 — importanța actului revoluționar al naționalizării principalelor mijloace de producție : dezvoltarea planificată a economiei naționale (planurile anuale și primul plan cincinal, planul de electrificare — octombrie 1950). b. Plenara C.C. al P.M.R. din martie 1949 și importanța ei — începutul transformării socialiste a agriculturii , întărirea alianței revoluționare dintre clasa muncitoare și țărănimea muncitoare. c. Principalele rezultate obținute în construcția socialistă pină la sfirșitul primului plan cincinal. (2) DEZVOLTAREA CONSTRUCȚIEI SOCIALISTE DUPĂ CONGRESUL AL II-LEA AL P.M.R. — 1 ora a. Al doilea Congres al P.M.R. (decembrie 1955) și importanța lui pentru dezvoltarea construcției socialiste în economia șicultura țării noastre. b. Dezvoltarea industriei socialiste — marile realizări în industria metalurgică, petroliferă și în domeniul electrificării ; dezvoltarea construcțiilor civile și a transporturilor. c. Victoria treptată a socialismului la fete , însemnătatea consfătuirii de la Constanța (1958) pentru creșterea generală a producției agricole și pentru dezvoltarea sectorului socialist în agricultură , modernizarea satelor noastre, ridicarea nivelului de trai al țărănimii muncitoare. d. Dezvoltarea comerțului socialist ; lărgirea comerțului exterior ; creșterea rolului economic internațional al R.P.R. e. Ajutorul primit de țare noastră din partea U.R.S.S. și a țărilor de democrație populară . C.A.E.R. — expresia relațiilor economice frățești dintre țările socialiste. f. Creșterea neîncetată a nivelului de trai material și cultural al poporului nostru muncitor — țelul politicii partidului și a statului nostru democrat-popular. B. Revoluția culturală în patria noastră — 1 oră a. înflorirea culturii socialiste — parte integrantă a revoluției socialiste ; preluarea moștenirii și tradițiilor progresiste alte culturii noastre ; conducerea revoluției Culturale de către partid. b. Dezvoltarea învățămîntului : lichidarea neștiinței de carte ; reforma învățămîntului (august 1948) caracterul științific și democratic al invățămintului din țara noastră : legătura dintre școală și viață » dezvoltarea neîncetată a învățămîntului de toate gradele și tipurile. a Dezvoltarea științei : importanța dezvoltării științei in statul socialist j Academia R.P.R. și institutele științifice •, legătura științei cu practica construirii socialismului. d. înflorirea literaturii : dezvoltarea literaturii în limbile naționalităților conlocuitoare. e. Dezvoltarea artelor : pictura , sculptura , muzica. f. Răspîndirea culturii în rîndul maselor populare : bibliotecile, teatrele, expozițiile, societățile științifice, căminele culturale, presa și editurile. C. Politica externă a R.P.R. Concluzii — 1 oră a. Politica externă a Republicii Populare Romîne a R.P.R. — țară a lagărului socialist în frunte cu U.R.S.S. Tratatul de la Varșovia (1955) ; politica de coexistență pașnică și prietenie cu toate popoarele lumii ; primirea țării noastre în O.N.U. (1955) ; activitatea rodnică a R.P.R. în cadrul Organizației Națiunilor Unite. b. Concluzi : perspectivele dezvoltării țării noastre pe drumul construirii socialismului ; rolul mobilizator al politicii partidului ; rolul hotărîtor al maselor populare conduse de P.M.R. în construirea socialismului ; importanța colaborării și ajutorului reciproc dintre țările socialiste în lupta pentru construirea socialismului și comunismului și pentru apărarea păcii. RECAPITULARE PARȚIALA: 3 ore. RECAPITULARE FINALA: 3 ore LUCRĂRILE SCRISE TRIMESTRIALE: 3 ore. EPOCA CONTEMPORANA (de la victoria Marii Revoluții Socialiste din Octombrie pînă astăzi) — 12 ore M