Gazeta Învățământului, 1958 (Anul 10, nr. 452-499)

1958-12-19 / nr. 497

Cunoștințe legate de realitățile locale , redarea cunoștințelor agri­cole în școlile de 1 ani tre­buie să asigure nu numai înarmarea elevilor cu cunoștințe despre problemele generale ale a­­griculturii, ci în primul rînd cu­noașterea de către aceștia a modu­lui cum se pot obține producții a­­gricole cît mai ridicate în condi­țiile regiunii din care face parte școala, prin folosirea metodelor științifice înaintate și a mecani­zării muncilor agricole. Respectarea acestei cerințe de bază impune cadrelor didactice de specialitate o informare cît mai temeinică asupra condițiilor men­ționate. O asem­ea informare se poate obține prin stabilirea unei legături permanente a școlii cu or­ganele sau instituțiile agricole lo­cale , secția agricolă a sfatului popular raional sau regional, sta­țiunile experimentale ale institute­lor de cercetări agricole sau zoo­tehnice, școlile agricole de dife­rite grade și specialități, gospodării agricole de stat, stațiuni de mașini și tractoare etc. Ținînd seama de faptul că prin secția agricolă statul popular ra­ional conduce și coordonează acti­vitatea agricolă a raionului pe li­nia directivelor date de forurile conducătoare ale statului, că spe­cialiștii agronomi și zootehnicieni de la secția agricolă cunosc bine condițiile locale (climă, sol, vege­tație, condiții etc.), putînd da social - economice indicații valabile asupra agrotehnicii specifice locale, este necesar ca prima legătură a școlii pentru concretizarea proble­melor legate de predarea diferen­țiată a cunoștințelor agricole să fie stabilită cu secția agricolă raio­nală. Iată, de exemplu, o serie de ele­mente documentare care pot fi lua­te de la secția agricolă raională și­­­are servesc direct pentru predarea lecțiilor, conform programei. Pentru clasa a V-a: tipurile zonale de sol din regiunea naturală în care se află școala, însușirile fizico-chi­­mice ale solurilor locale, lucrările solului cele mai indicate în condi­țiile respective, îngrășămintele ne­cesare, asolamentele cele mai indi­cate, epocile de semănat. Pentru clasa a VI-a, plantele agricole și soiurile selecționate raionale pen­tru regiunea asupra culturii respectivă, indicații diferențiate a ce­realelor și celorlalte plante agri­cole în condițiile naturale locale, problemele ameliorării pășunilor din zonă. De asemenea, speciile și rasele de animale raionate, pro­blemele alimentației animalelor, a adăposturilor etc. Pentru clasa a VII-a , speciile și soiurile de pomi indicate a fi cultivate în regiune, metodele specifice de înființare a livezilor de pomi, problemele viti­culturii din regiune etc. Cunoașterea tuturor acestor pro­bleme avînd o însemnătate deose­bită în predarea diferențiată a cu­noștințelor agricole în funcție de condițiile locale, se poate constata ușor importanța unei permanente legături a școlilor cu secțiile agri­cole raionale. Foarte folositoare este și legă­tura cu stațiunile experimentale ale institutelor de cercetări (Institutul de cercetări agronomice, Institutul de cercetări pentru cultura porum­bului, Institutul horti-viticol, Insti­tutul de cercetări zootehnice). Răs­­pîndite în multe regiuni naturale, aceste stațiuni au rostul să cerce­teze și să experimenteze metodele cele mai bune de cultivare a plante­lor agricole sau de creștere a anima­lelor. Tot în aceste stațiuni se creea­­ză soiurile și se produce selecționate de plante sămința respectivă, se urmărește ameliorarea raselor de animale. Aici profesorii care predau cunoștințele agricole pot găsi indicații prețioase asupra pro­blemelor agricole și zootehnice specifice condițiilor locale. De ase­menea, tot de aici se pot procura mostre de semințe și îngrășăminte pentru lucrările de laborator și di­ferite semințe selecționate pentru a fi cultivate pe parcelele demon­strative de pe lotul școlar. Stațiu­nile fiind încadrate cu specialiști de calificare înaltă și înzestrate cu biblioteci documentare complete, pot da cadrelor didactice orice lă­muriri sau instrucțiuni de speciali­tate. O altă categorie de instituții a­­gricole la care școlile sătești pot găsi un sprijin real și eficient o constituie școlile Ministerului A­­griculturii, organizate pe grade de învățămînt și pe specialități (școli de agricultură, viticultură, pomi­cultură, zootehnie etc.). Intr-adevăr, la aceste școli se predau aceleași capitole ale științelor agricole (a­­grotehnica, fitotehnica, legumicul­tura, pomicultura, viticultura, ma­șini și unelte agricole etc.), care se predau și în clasele V—VII ale școlilor de cultură generală. Se vede, deci, cît de utilă este o cola­borare între aceste școli, colabo­rare care se poate realiza prin schimb de experiență, prin schimb sau împrumut de materiale didac­tice, de semințe pentru lotul expe­rimental, de material documentar, de unelte sau mașini agricole etc. Este bine ca profesorii care predau cunoștințele agricole la clasele V—VII să păstreze o legătură per­manentă cu colegii lor de la șco­lile agricole, să se ceară sfaturi, să consulte lucrările și revistele de specialitate pe care le au aceștia și care le pot ajuta mult în preda­rea lecțiilor, în efectuarea lucră­rilor practice sau în organizarea lotului școlar. Ceva mai mult, în măsura în care permit timpul și programul zilnic de activitate, ar fi indicat ca prac­tica agricolă a elevilor din clasele V—VII să se efectueze, acolo unde este posibil, chiar pe terenurile școlilor agricole, folosind uneltele și materialele demonstrative agri­cole ale ac­etora și îndrumarea de specialitate a profesorilor respec­tivi. în felul acesta, practica elevi­lor s-ar desfășura în condiții mai bune și cu rezultate didactice mai sigure. Un sprijin larg pot găsi de ase­menea profesorii de cunoștințe a­­gricole la gospodăriile agricole de stat, care au menirea de a fi centre de dezvoltare a agriculturii, de a produce semințe selecționate, ani­male de rasă, material săditor po­micol și viticol, fiind, în același timp, exemple vii pentru țărănimea muncitoare în ceea ce privește me­todele științifice agricole de cultu­ră mecanizată a pămîntului. Posi­bilitățile materiale ale gospodării­lor de stat le permit acestora să ajute școlile cu materiale docu­mentare și demonstrative, cu se­mințe sau material săditor, cu di­verse unelte etc. De asemenea, e­­levii pot efectua pe terenurile sau în crescătoriile de animale ale gospodăriei de stat diferite aplica­ții practice, sub îndrumarea spe­cialiștilor respectivi. Totodată școlile trebuie să țină o legătură strînsă cu stațiunile de mașini și tractoare, în cadrul că­rora se pot preda practic cunoștin­țele privitoare la mașini și la unel­te agricole prevăzute în programa clasei a VII-a. Pentru stabilirea unor legături cât mai utile între școli și instituțiile arătate mai sus este bine să se fo­losească mijloace variate. De exem­plu, pentru a asigura ajutorarea școlilor de către secția agricolă a sfatului popular este indicat ca a­­cesta să convoace pe profesorii care predau cunoștințele agricole și pe specialiștii secției agricole la o consfătuire comună în cadrul că­reia să se discute problemele agri­culturii locale. La stațiunile expe­rimentale agricole se pot organiza excursii sau vizite periodice, la școlile de agricultură schimburi de experiență etc. Problema esențială în predarea lecțiilor de cunoștințe agricole este legarea lor de viața și de lupta oamenilor muncii de pe ogoare pentru a obține producții cit mai ridicate. Aceasta se poate realiza numai prin contactul permanent al școlii cu realitatea înconjurătoare. PETRE STANCULESCU Se acordă atenție învățămîntului de partid Pentru a se asigura un t­ivel ridicat învățămîntului ideologic al cadrelor didactice cu spriji­nul organelor de partid —d­­­in­tr-o serie de raioane din re­giu­­nea Iași expunerile se fini de către comuniștii care fac­­ parte din colectivul catedrei de­­ științe sociale de la Universitate­a din Iași. Răspunzind fiecare de cite un raion, aceste cadre universi­tare ajută ca lecțiile și s­emina­­riile să se desfășoare la un ni­vel politic și științific­­­ satisfă­cător. Propagandiștii cercur­ilor de învățămînt ideologic­ al ca­drelor didactice din Lupeni, re­giunea Hunedoara, au hotărit să organizeze ore de consultații pentru cursanți, in cadrul că­rora dau învățătorilor profe­sorilor lămuriri in problemele cele mai dificile, ajutîmdu-i să le înțeleagă pe deplin.. Pedagogii pot studia materia­lul bibliografic în bibliotecile școlare, la clubul minier din lo­calitate sau la cabinetul de par­tid. In cuprinsul raionului Snagov din regiunea București au fost fixate în total cinci centre (Fier­­binți, Periș, Tîncăbești etc.) în care cadrele didactice din toa­te comunele și satele raionului audiază expunerile pe teme ideo­logice și aprofundează in semi­­narii problemele esențiale des­prinse din aceste expuneri. Zilele trecute, la centrul Fierbinți, tov. lector Pavel Voi­au a vorbit cadrelor didactice pe tema : „Filozofia — concep­ție despre lume. Materialismul și idealismul, două linii funda­mentale în filozofie“. După ex­punere a urmat seminarizarea lecției precedente, pedagogii do­vedind interes pentru studierea problemelor ideologice. CONSTRUCȚII ȘCOLARE mai multe, mai (Urmare din pag. 1) In ceea ce privește construcțiile efectuate prin posibilități locale, deși s-a arătat necesitatea îmbină­rii fondurilor centrale cu fondurile locale, acest lucru nu s-a realizat in­tr-o măsură satisfăcătoare, din care cauză unele construcții începute pe plan local au stagnat din lipsa de materiale-cheie. De aceea, pe lângă măsura luată de partid și guvern ca o parte a fondurilor destinate cons­trucțiilor școlare să fie repartizate în materiale de bază, este nevoie ca organele locale să îmbine mai just fondurile centrale cu cele locale și să sprijine cu astfel de materiale construcțiile începute prin contribu­ție voluntară. Paralel cu folosirea mai largă a posibilităților locale și ieftinirea construcțiilor școlare se impune necesitatea unei mai judicioase folo­si­riri a fondurilor acordate de stat, în special o mai judicioasă amplasare a construcțiilor. Trebuie să se con­struiască localuri noi de școală acolo unde este neapărată nevoie și unde există populație școlară în creș­tere și nu așa cum s-a făcut in sa­tul Coroana, raionul Rupea, unde s-a construit o școală cu șapte săli de clasă cu mari cheltuieli, fără ca în localitate să existe un număr mare de elevi și unde localul este folosit numai o jumătate de zi.Este nevoie totodată ca organele de învățămînt să propună construi­rea de localuri de școli concomitent cu blocurile de locuințe ce se ridică în cartierele noi. Dar extinderea spațiului de școla­rizare se poate realiza nu numai prin construcții noi, ci și printr-o mai justă distribuire a localurilor exis­tente și prin preluarea fostelor lo­caluri de școli care au primit altă destinație, așa cum prevede Hotărî­­rea Consiliului de Miniștri în a­­ceastă problemă, îmbunătățirea bazei materiale a invățămintului trebuie să corespundă dezvoltării acestuia și orientării ac­­tuale a școlii noastre, să asigure generalizarea invățămintului de 7 ani. Sarcina de a da tineretului o pregătire multilaterală, de a se rea­liza o mai strânsă legătură între școală și viață cere noilor construc­ții școlare să răspundă și altor ce­rințe. Acolo unde se construiesc lo­caluri mai mari pentru școlile de 7 ani și medii, pe­­ngă sălile de cla­­să necesare trebuie să se prevadă în­căperi corespunzătoare pentru labo­ratoare, pentru biblioteci, școlare și săli de gimnastică, ateliere Fără îndoială că și la construirea aces­tora se pot găsi soluții economicoa­se. De exemplu, se pot construi săli de gimnastică și ateliere indepen­dente de localurile existente și care să deservească mai multe școli a­­propiate. Așa a fost rezolvată aceas­tă problemă la școala medie „I. L. Caragiale“ din București, a cărei sală de gimnastică este folosită și de școlile apropiate, sau în atelierelor școlare din raionul cazul­uh- Gheorghiu-Dej, care deservesc mai multe școli. Bineînțeles că în aceste condiții se poate realiza și o mai bună înzestrare a acestor anexe, și o mai judicioasă folosire a lor-Eforturile statului nostru pentru intensificarea ritmului de construcții școlare trebuie să fie însoțite de o largă campanie de construcții prin posibilități locale și contribuția vo­luntară a cetățenilor. Un sprijin în­semnat în această direcție pot aduce organele de îndrumare și control, care au datoria să considere drept sarcină importantă a lor urmărirea felului cum se execută construcțiile școlare și cum sînt folosite fondurile alocate. La rîndul lor, cadrele didac­tice trebuie să mobilizeze pe părinți și pe elevi de a participa voluntar la executarea construcțiilor, de a spri­jini transportul și procurarea ma­­terialelor prin posibilități locale, de a recupera materiale de construcție prin demolări de localuri degradate. De asemenea, ele trebuie să manifes­te o grijă deosebită la transformă­rile ce se execută la localurile exis­­tente, pentru ca acestea să nu se facă în dauna spațiului de școlari­zare. Realizarea unor construcții școlare mai bune și mai ieftine este legată și de buna păstrare și gospodărire a acestora. Elevii no­ștri trebuie să fie convinși că localurile în care ei învață sunt un bun al poporului, fă­cute cu multe strădanii, de aceea trebuie să le prețuiască și să se păs­treze cu grijă. Prin construirea mai multor loca­luri de școli, prin ieftinirea construc­țiilor și prin găsirea unor soluții cit mai potrivite vom putea asigura în­­vățămîntului nostru o bază materia­lă corespunzătoare pentru pregătirea multilaterală a omului societății so­cialiste, bune și mai ieftine Instantanee d­intr-o școală PRIMUL SOSIT ora 7 dimineața, la școala medie din Mără­­șești. Elevii nu au început a veni încă. Pe cu­loarele lungi, ecoul pașilor sună strident. Ma conduce portarul. Deschidem o ușă, apoi alta. In cancelarie, în clasă, sobele sunt încălzite, totul strălucește de curățenie. Deodată, aud pași coborînd pe scară dinspre clasele care se află la etaj. Mă întorc. — Pe cine căutați ? sunt întrebat. — Aș vrea să vorbesc cu tovarășul director.­. La ce oră îl pot găsi ? Omul din fața mea zimbește. E chiar direc­­torul — primul pedagog sosit în școală. DE CE? Oră de citire la clasa a IV-a „B". In afară de faptul că elevii citesc și povestesc frumos, ei răspund bine atunci cind li se pun întrebări referitoare la conținutul lecției. Cum se expli­că acest lucru ? Răspunsul l-am aflat atunci cind s-a trecut, în continuare, la lecția nouă. In cursul predă­rii, învățătoarea nu lasă nimic neexplicat, ne­­justificat: „De ce mama lui Ștefan cel Mare îi spunea lui Ștefan să se întoarcă la luptă ? Oare nu-și iubea fiul ?“ „De ce moldovenii, care erau puțini la număr, au reușit să infrîngă oastea turcească, mult mai numeroasă ?“ etc. Tovarășa învățătoare a comis totuși o gre­șeală în predare. In dorința de a arăta celor care asistau la lecție că elevii pot citi bine un text chiar și la prima lectură, ea a omis citi­­rea model și a trecut direct la citirea pe frag­­mente de către elevi. Intrucît tovarășa învățătoare știe prea bine că orice lecție este destinată elevilor și nu ce­lor care asistă la ea, o întrebăm la rîndul nos­­tru : de ce nu a ținut seama de acest lucru ? „CU MUZICA“ Profesorii și elevii sint la cursuri. Peste tot domnește liniștea. Doar dintr-o singură clasă răzbat pînă la cancelarie glasuri in octavă : — Și eu, tovarășe profesor ! *— Ascultați-mă și pe mine ! — Tăceți, mă! Liniștee! (protestul este al unui elev). In recreație am aflat că „muzica" aceasta ve­nea dintr-o clasă la care se făcea verificarea cunoștințelor la muzică. Ce vreți! Intr-o asemenea împrejurare profe­sorul a socotit că-i poate lăsa pe elevi să-și pună în valoare „calitățile vocale". CUM A FOST POSIBIL In referatul prezentat la ora educativă de o elevă din clasa a VI-a „A" s-au strecurat o serie de greșeli de conținut. Cum a fost posibil acest lucru ? Tovarășa Maria Dosoftei, diriginta clasei, nu a văzut referatul înainte de a fi prezentat în fața elevilor. Și mai grav este că ea nu a șezi­ sat greșelile și nu a făcut îndreptările cuvenite nici în timpul orei­ OGLINDĂ FIDELĂ Cercetînd catalogul clasei a IX-a constați că la științele naturale nu este nici un elev că­­zut. „O fi indulgentă profesoara", te gîndești. In clasă, însă, văzînd cît de frumos răspund elevii și cum predă profesoara, iți dai seama că situația din catalog se explică nu prin in­­dulgență, ci prin calitatea lecțiilor ținute, prin exigența manifestată de profesoară față de sine și față de elevi. Catalogul este, în acest caz, o oglindă fidelă. ..PUNCTUALITATE“ Cu o precizie de cronometru, tovarășa profe­­soară Strugaru iese de la oră exact la 8 și 30 de minute — adică tocmai când clopoțelul sună... de intrare. DACA... Deși părinții ei locuiesc la Adjud (unde exis­tă școală medie), eleva I. C. din clasa a X-a urmează cursurile la școala din Mărășești. Iată explicația pe scurt: In anul trecut, fiind la școala din Adjud, această elevă a rămas cori­­gentă la matematică. Ce și-a zis ea ? „Să mă mut la altă școală, poate că acolo voi avea mai mult noroc". Așa și-a zis eleva. Dar părinții — ei nu au avut nimic de zis ? Nu. „Dacă așa vrea fata..." La rîndul ei, conducerea școlii din Mărășești a acceptat Înscrierea: „Dacă asta este dorința părinților.­" Acum eleva I. C. face naveta. Pleacă dimi­neața de acasă și, pentru că nu are tren la o oră potrivită, se întoarce doar către seară. Abia dacă-i rămîne timp să se mai uite puțin peste lecțiile pentru a doua zi. Rezultatul: pe primul trimestru ea este căzută nu la o sin­­gură materie, ci la trei. POSIBILITĂȚI EXISTA: DAR... La școoala medie din Mărășești urmează cursurile un număr apreciabil de elevi care, fiind din satele apropiate, fac naveta sau lo­cuiesc la gazde. In aceste condiții, înființarea unui internat sau cel puțin a unei cantine este absolut necesară. Conducerea școlii nu s-a preocupat insă îndeajuns de acest lucru. In clădirea școlii se află, printre altele, o ca­­meră cu instalație pentru bucătărie și o sală de mese. La rîndul său, secția de învățămînt și cultură a raionului Panciu dispune de vesela necesară. Dar nimeni nu s-a gîndit să înființeze o cantină școlară la Mărășești. De asemenea, dacă s-ar depune toate diligentele, în localita­te s-ar putea găsi o clădire care să fie afecta­­tă școlii pentru internat. Posibilități există, dar..­. CALENDARUL E DE VINA In biroul său, directorul cercetează corespon­­dența sosită cu ultima poștă. Printre hîrtii se află și o adresă a secției de învățămînt și cul­­tură a raionului Panciu, prin care i se comu­nică școlii cum se va desfășura comemorarea zilei de 13 Decembrie. Calendarul de pe birou arată însă că ne aflăm în 15 decembrie-Cine e vinovat că adresa a sosit cu în­tir­zie­re ? Bineînțeles că vinovatul nu poate fi decit... calendarul. E seară. La școala medie din Mărășești lumi­­nile se sting una cite una. Ziua de muncă s-a încheiat: în fața ușii, la ieșire, directorul se opri pe gînduri. — îmi dau seama — mai avem încă multe lipsuri, îmi spuse el. Din tonul lui am înțeles că nu era o conso­­lare, ci un angajament. N. ALEXE PROGRAMA DE ISTORIA R. P. R. pentru clasa a­ VII-a (continuare) EPOCA MOT­ fePNA (de la revoluțiile burgheze din anul 1848 4. romînia in timpul­ RAZBO- pînă la victoria Marii Revoluții Socialiste din Octombrie) — 12 ore 1. REVOLUȚ­IILE DIN ANUL 1848 IN TARIf­E ROMINE - 3 ore A. Mișc­a­re­a revoluționară din Moldova —ț­­­ară a. Situația internațională a țărilor ro­­mine la mijlocul sec. XIX ; izbucnirea re­voluțiilor d­in anul 1848 în Europa. b. Situ­ația social-economică și politică din țările române în preajma revoluției din anul 184­8 ; dezvoltarea manufacturilor și comerțul­uii ; situația claselor sociale ; ac­­centuar­ea luptei maselor și a burgheziei împotr­iva regimului feudal și a asupririi naționi­i e. c. /Mișcarea revoluționară din Moldova : cauzale ei ; forțele sociale participante ; pro­gramul adunării de la Iași ; frămîntă­­ril­or țărănești ; înăbușirea mișcării ; carac­terul ei limitat. d. ..Dorințele partidei naționale din Mol­dova" — programul revoluționar al bur­­­­gheziei moldovene. B. Revoluția din Țara Romînească — 1 oră a. Cauzele revoluției ; pregătirea ei­­ forțele sociale participante. b. Desfășurarea revoluției : programul ei ; adunarea de la Islaz ; acțiunile revo­luționare de la București și Craiova ; gu­vernul revoluționar principalii conducă­tori ai revoluției (poziția lor de clasă ; rolul lui Nicolae Bălcescu) ; comploturile contrarevoluționare și înăbușirea lor ca urmare a acțiunii hotărîte a maselor popu­lare ; problema agrară — comisia proprie­tății ; trădarea revoluției de către majori­tatea burgheziei ; intervenția turcilor și în­­frîngerea revoluției. c. Caracterul burghezo-democratic al re­voluției de la 1848 din Țara Romînească ; însemnătatea revoluției. C. Revoluția din Transilvania — 1 oră a. Cauzele revoluției : asuprirea socială și națională în Transilvania ; frămintările moților ; accentuarea luptei țărănimii și burgheziei române pentru drepturi social­­politice. b. Desfășurarea revoluției : curentele din sinul revoluției ; însemnătatea adunării de la Blaj ; programul revoluției ; luptele mo­ților ; rolul lui Avram Iancu ; lupta lui Nicolae Bălcescu și a lui Eftimie Murgu pentru unirea forțelor revoluționare române și maghiare ; înfrângerea revoluției; c. însemnătatea, urmările și învățămin­tele revoluției din anul 1848 în țările ro­mâne. 2. UNIREA MOLDOVEI CU ȚARA ROMÎNEASCĂ —FORMAREA STA­TULUI NAȚIONAL ROMÂN - 1 oră a. Necesitatea formării statului național român ; forțele sociale unioniste (intensifi­carea luptei patriotice a poporului pentru unire și independență) ; atitudinea marilor puteri (hotăririle Congresului de la Paris); b. Unirea Moldovei cu Țara Romînească ; divanurile ad-hoc (caracterul și însemnă­tatea hotărîrilor adoptate) ; Convenția de la Paris. înfăptuirea Unirii — dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ; rolul activ al maselor populare. c. însemnătatea unirii principatelor ; for­marea statului național român ; lărgirea pieții interne ; întărirea luptei poporului pentru reforme și independență. 3 DEZVOLTAREA ROMINIEI IN­TRE ANII 1859—1866. DOMNIA LUI AL I. CUZA - 1 oră a. Lupta pentru consolidarea Unirii (1862) ; întărirea situației internaționale a Romîniei. b. Principalele reforme : accentuarea luptei maselor pentru reforme ; seculariza­rea averilor mînăstirești ; statutul lui Cuza ; legea agrară din anul 1864 (caracterul ei limitat ; însemnătatea ei pentru dezvolta­rea capitalismului) legea instrucțiunii din 1864 ; caracterul burghez și importanța re­formelor înfăptuite de Cuza—Kogălniceanu. c. Politica externă : slăbirea dependenței Romîniei față de imperiul otoman ; legătu­rile cu Transilvania ; sprijinirea luptei po­poarelor vecine pentru libertate ; relațiile cu Franța, Rusia și Austria. d. Detronarea lui Cuza de către mon­struoasa coaliție și întronarea dinastiei re­acționare prusace ; însemnătatea domniei lui Alexandru Ioan Cuza. 4. RĂZBOIUL PENTRU INDEPEN­DENȚA — 1 oră a. Necesitatea cuceririi independenței na­ționale | atitudinea claselor sociale } si­tuația internațională (lupta popoarelor bal­canice pentru libertate j izbucnirea răz­boiului ruso-turc) ; înțelegerea cu Rusia : proclamarea independenței de stat a Ro­mîniei — 9 mai 1877. b. Desfășurarea războiului ruso-romîno­­turc : principalele lupte ; contribuția im­portantă a armatei române la înfrîngerea Turciei ; frăția de arme romîno-rusă ; spri­jinul frățesc acordat de poporul romín po­porului bulgar In lupta pentru cucerirea libertății sale naționale. c. încheierea păcii (hotăririle păcii de la San Stefano și ale Congresului de la Berlin) , importanța cuceririi independenței pentru dezvoltarea țării noastre. 5. DEZVOLTAREA ROMÂNIEI DE LA RĂZBOIUL PENTRU INDE­PENDENȚA PINA LA PRIMUL RĂZBOI MONDIAL (1878—1914) — 3 ore. A. Dezvoltarea social-economică: începutul mișcării muncitorești — 1 oră a. Viața economică. Dezvoltarea indu­striei, căilor de comunicație, agriculturii, comerțului și băncilor ; pătrunderea capi­talului străin ; legăturile economice cu Transilvania. b. Viața socială. Clasele sociale : accen­tuarea exploatării capitaliste; începutul miș­cării muncitorești : formarea și dezvoltarea 1. România de la Marea Revoluție Socialistă din Octombrie pînă la 23 August 1944 — 5 ore 1. ROMINIA IN PERIOADA A­­VINTULUI REVOLUȚIONAR (1917 — 1922) . FORMAREA P­C.R. — 1 oră a. însemnătatea istorico-mondială a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie (începu­tul unei noi ere în istoria omenirii — era victoriei orinduirii socialiste și a pieirii inevitabile a capitalismului). b. Situația internațională a Romîniei la sfîrșitul războiului mondial. c. Situația social-economică și politică din Romînia după război ; lupta maselor populare împotriva regimului burghezo-mo­­șieresc (reforma agrară , caracterul de clasă și urmările ei). d. Avintul revoluționar în Romînia : dezvoltarea mișcării muncitorești , lupta muncitorilor tipografi și masacrul din Piața Teatrului Național ; greva generală din anul 1920 (însemnătatea ei). e. Formarea Partidului Comunist din Ro­mînia — conducătorul luptei revoluționare a clasei muncitoare și a întregului popor muncitor din țara noastră } importanța isto­rică a formării P.C.R. ; crearea Uniunii Tineretului Comunist. 2 ROMÎNIA INTRE ANII 1923- 1933. MARILE LUPTE MUNCITO­REȘTI DIN ANUL 1933 — 2 ore A. Situația social-economică și politică a Romîniei între anii 1923 — 1933 — 1 oră. a. Redresarea temporară a economiei în­tre anii 1923—1929 ; situația maselor popu­lare ; Constituția burghezo-moșierească din 1923 ; ilegalizarea P.C.R. b. Criza economică dintre anii 1929— 1933 ; urmările ei (accentuarea caracterului reacționar al politicii regimului burghezo­­moșieresc ; mizeria clasei muncitoare, țărănimii și a micilor funcționari ; înfev­­a­darea economică și politică a Romîniei față de capitalul străin de către burghezie și moșierime ; accentuarea politicii anti­­sovietice a regimului burghezo-moșieresc). B. Lupta clasei muncitoare, sub conducerea P.C.R., împotriva reacțiu­­nii burghezo-moșierești între anii 1929—1933 — 1 oră a proletariatului industrial in țara noastră ; formarea conștiinței lui de clasă primele organizații muncitorești ; cercurile socia­liste ; pătrunderea marxismului în mișcarea muncitorească din țara noastră­­,"Contem­poranul") ; primele greve muncitorești (1888). Răscoala țărănească din anul 1888. B. Situația politică din România între anii 1878—1914 ; dezvoltarea miș­cării muncitorești —­­l oră a. Viața politică : partidele politice bur­­ghezo-moșierești ; întărirea regimului bur­­ghezo-moșieresc ; dinastia de Hohenzollern — instrument al regimului reacționar bur­ghezo-moșieresc. b. Dezvoltarea mișcării muncitorești la sfîrșitul sec. XIX și începutul sec. XX : influența Internaționalei a­fl­a­tă crearea Partidului Social-Democrat al­­ Muncitorilor din România ; importanța lui­­, trădarea ,,ge­neroșilor" ; înființarea sindicatelor — I. C. Frimu­­ influența revoluției populare din Rusia ; refacerea­­ partidului social-democrat. c. Politica externă : alianța cu Germania și Austro-Ungaria ; poziția Romîniei față de războaiele balcanice ; pacea de la Bucu­rești ; atitudinea justă a mișcării muncito­rești­­ față de războaiele balcanice ; activi­tatea lui Ștefan Gheorghiu. C. Răscoala țăranilor din anul 1907 — 1 oră. a. Cauzele răscoalei : lipsa de pămint și de drepturi a țărănimii ; exploatarea ne­miloasă ; influența revoluției populare din Rusia. b. Desfășurarea răscoalei : izbucnirea și desfășurarea răscoalei In Moldova luptele de la Botoșani și Iași ; fraternizarea mun­citorilor cu­­ țăranii la Pașcani și Galați ; desfășurarea răscoalei in Muntenia și Ol­tenia ; înăbușirea sîngeroasă a răscoalei de către regimul burghezo-moșieresc. c. Atitudinea mișcării muncitorești față de răscoala țăranilor. d. Răsunetul, însemnătatea și învățămin­tele răscoalei țărănești din anul 1907. 6. DEZVOLTAREA TRANSILVA­NIEI INTRE ANII 1849—1914 — 1 oră a. Dezvoltarea social-economică : dezvol­tarea industriei, căilor de comunicație, co­merțului și băncilor­­ întărirea capitalismu­lui în agricultură : dezvoltarea legăturilor cu România j clasele sociale : întărirea burgheziei române, săsești și maghiare ; ascuțirea luptei de clasă ; începutul miș­cării muncitorești (primele asociații mun­citorești ; apariția sindicatelor). b. Situația social-politică : absolutismul habsburgic după revoluția din anii 1848— 1849 ; dualismul austro-ungar (caracterul lui reacționar și de clasă ; accentuarea a­­supririi sociale și naționale în statul bur­­ghezo-moșieresc austro-ungar ; legea națio­nalităților­ ; ascuțirea luptei sociale și na­ționale ; întărirea mișcării muncitorești (partidul social-democrat) ; ecoul războiu­lui­­ de independență în Transilvania ; lupta maselor populare și burgheziei romînești pentru drepturi social-politice și pentru unirea cu România (partidul național român, Memorandum-ul) ; poziția de clasă a bur­gheziei în problemele sociale și naționale. 7. ROMINIA ÎN TIMPUL PRIMU­LUI RĂZBOI MONDIAL — 1 oră a. Caracterul imperialist al primului război mondial. b. Neutralitatea Romîniei (cauzele și ca­racterul ei) ; intrarea Romîniei în războiul mondial (cauzele și caracterul imperialist al participării la război) ; lupta clasei mun­citoare împotriva războiului imperialist. c. Desfășurarea războiului : ofensiva ar­matei române în Transilvania și în Do­­brogea ; contraofensiva trupelor germane, austro-ungare, bulgare și turcești ; retra­gerea în Moldova ; situația grea a popu­lației in teritoriul ocupat de germani și în Moldova refacerea armatei române ; victoriile de la Oituz, Mărăști și Mără­șești ; eroismul armatei române ; ajutorul armatei ruse ; importanța bătăliei de la Mărășești. d. Victoria Marii Revoluții Socialiste din Octombrie ; influența ei asupra mișcării revoluționare internaționale și asupra des­fășurării războiului mondial imperialist. e. Sfîrșitul războiului : încheierea păcii separate (caracterul ei înrobitor) — unirea Transilvaniei cu Romînia — încheierea pro­cesului de formare a statului național ro­mân, în condițiile dezmembrării imperiului austro-ungar ca urmare a creșterii puter­nice a luptei revoluționare și a înfrînge­­rilor militare , tratatele de pace. 8. DEZVOLTAREA CULTURII IN­TRE ANII 1848—1918 — 1 oră a. Dezvoltarea învățămîntului : lărgirea învățămintului primar și secundar în Ro­mînia veche și în Transilvania : dezvolta­rea invățămintului superior ; caracterul de clasă al invățămintului ; analfabetismul. b. Dezvoltarea științei și tehnicii : știin­țele naturale (Gr. Cobîlcescu, Gr. Antipa, Gh. Munteanu-Murgoci) ; medicina (C. Da­­villa, V. Babeș, I. Cantacuzino) ; chimia (P. Poni, C. I. Istrati) ; fizica și mecanica (Tr. Vuia, A. Vlaicu) ; matematica (I. Bolyai , S. Haret, Tr. Lalescu) ; istoria (B. P. Hașdeu, A. D. Xenopol, I. Bogdan) ; agrobiologia (Ion Ionescu de la Brad). c. Dezvoltarea literaturii : M. Eminescu, V. Alecsandri, I. Creangă, I. L. Caragiale G. Coșbuc, I. Slavici, Al. Vlahuță, D. Th Neculuță, C. Hogaș, B. Delavrancea, M Sadoveanu, C. Dobrogeanu-Gherea, G Ibrăileanu, rolul ,,Astrei" în Transilvania d. Dezvoltarea artelor : pictura (Th. A­man, N. Grigorescu, I. Andreescu, St. Lu­chian, O. Băncilă) ; sculptura (Ion Geor­gescu, Ionescu Valbudea)­­, arhitectura (I Mincu, Petre Antonescu) , muzica (C. Po­­rumbescu, G. Enescu). e. Dezvoltarea presei ; apariția presei muncitorești în țara noastră. f. Influența mișcării muncitorești asupra culturii. însemnătatea dezvoltării culturii pentru progresul social-politic al poporului nostru. a. Greva minerilor de la Lupeni ț apa­riția :.Scînteii" j Congresul al V-lea al P.C.R. — însemnătatea lui pentru dezvol­tarea luptei revoluționare în țara noastră. b. Marile lupte muncitorești din anul 1933 ; conducerea luptelor muncitorești de către P.C.R. ; Comitetul central de acțiune pe țară, în frunte cu tov. Gheorghe Gheor­ghiu-Dej ; greva din 2 februarie ; luptele muncitorilor petroliști ; eroicele lupte ale ceferiștilor din 15—1­. februarie 1933­­, pro­­­cesul conducătorilor luptelor muncitorești, din 1933 ; însemnătatea istorică a marilor lupte muncitorești din anul 1933. 3. ROMINIA IN PERIOADA FAS­CIZĂRII ȘI A DICTATURII FAS­CISTE (1934-1941) — 1 oră. ză . a. Situația economică după anii de ori­întărirea monopolurilor, îmbogățirea burgheziei, moșierimii și chiaburimii pe­ seama maselor populare. b. Pregătirea și instaurarea regimului fascist în Romînia : politica de fascizare a țării și de pregătire a războiului antiso­­vietic ; mișcarea legionară — expresia cea mai reacționară a regimului burghezo-mo­șieresc și instrument al imperialismului fas­cist german , dictatura regală (caracterul ei de clasă)­­, dominația Germaniei hitle­­riste asupra țării noastre­­, dictatul fascist de la Viena , dictatura legionaro-antones­­ciană (intensificarea terorii anticomuniste și a pregătirilor pentru războiul antiso­­vietic). c. Lupta maselor populare, conduse de P.C.R., împotriva fascizării țării, a dictatu­rilor fasciste și a politicii antisovietice , mobilizarea tuturor forțelor progresiste în lupta antifascistă asociațiile și ziarele democratice. d. Dezvoltarea culturii între cele două războaie mondiale : lupta P.C.R. pentru de­mascarea și combaterea culturii decadente burgheze și pentru promovarea culturii pro­gresiste, legată de interesele și lupta ma­selor populare f știința (matematica — G. Țițeica, D. Pompei­u, științele naturale — L. Mrazec, E. Racoviță ; geografia — G. Vilsan ; istoria — V. Pírvan, N. Iorga medicina — Gh. Marinescu, C. I. Parhon) ; literatura (M. Sadoveanu, T. Arghezi, L. Rebreanu, Cezar Petrescu, Al. Sahia, A. Tom­a)­­, artele (pictura — Ressu, Tonitza, Steriade, Iser ; sculptura — Paciurea, Stork, Brâncuși , Ruzi­ca — G. Enescu). IULUI CRIMINAL A­NIT SOVIETIC — 1 ora a. Dictatura militaro-fascistă — dictatura teroristă fățișă a celor mai reacționare vîr­­furi ale burgheziei și moșierimii ; spriji­nirea dictaturii mon­aro-fasciste de către Partidul Național Țărănesc și Partidul Na­țional Liberal înfeudarea completă a Ro­­chimiei de către Germania hitlerista (trans­formarea țării noastre în bază de atac­­ îm­potriva Uniunii Sovietice) participarea Romîniei la războiul criminal antisovietic. b. Lupta forțelor populare patriotice­­ conduse de P.C.R. împotriva dictaturii mi­­litaro-fasciste și a războiului antisovietic. II. Dezvoltarea României în pe­rioada revoluției populare de la 23 Aug­u­st 1­944 pina azi — 7 ore 1. INSTAURAREA ȘI DEZVOLTA­REA PUTERII POPULARE IN ROMINIA (1944—1947) — 2 ore A. Insurecția armată și participarea Romîniei la războiul antihitlerist (1944—1945) - 1 oră. a. Pregătirea și înfăptuirea insurecției armate de la 23 August 1944, inițiată, or­ganizata și condusă de P.C.R. în condițiile favorabile create de inain­tarea victorioasă a armatei sovietice eliberatoare : obiecti­vele, desfășurarea și victoria insurecției ; rolul forțelor patriotice ; participarea ac­tivă a armatei române alături de celelalte forțe patriotice la înfăptuirea insurecției armate ( caracterul popular al insurecției armate ) însemnătatea istorică a zilei de 23 August 1944 —­ doborîrea dictaturii mi­­litaro-fasciste și eliberarea națională a Ro­mîniei, începutul revoluției populare în țara noastră. d. Conducerea luptei antifasciste a ma­selor populare de către P.C.R. ; participa­rea Romîniei la războiul just antifascist , eliberarea nordului Transilvaniei ; contri­buția Romîniei la eliberarea Ungariei și Cehoslovaciei eroismul armatei române , frăția de arme romîno-sovietică. B. Instaurarea puterii populare în Romînia; reforma agrar-ă din 1945— 1 oră a. Lupta maselor populare, conduse de P.C.R., împotriva guvernelor cu majoritate reacționară ; caracterul antifascist, antifeu­dal și antiimperialist al luptei maselor populare între 23 August 1944 și 6 martie 1945 ; instaurarea primului guvern demo­cratic — 6 martie 1945 ; însemnătatea in­staurării p­uterii populare în Romînia. b. Reforma agrară democratică din 1945 j ascuțirea luptei revoluționare la sate­­, le­giferarea reformei agrare (martie 1945) ; rezultatele și însemnătatea reformei agrare ; caracterul ei democrat-revoluționar ; des­­ființarea clasei moșierilor ; făurirea alian­ței revoluționare dintre clasa muncitoare și țărănimea muncitoare, sub conducerea clasei muncitoare. c. Realipirea nordului Transilvaniei (mar­tie 1945) — restabilirea unității naționale a poporului nostru. C. Consolidarea regimului demo­crat-popular în Romînia (1945-1947) — 1 oră. a. Conferința națională a Partidului Co­­munist Român (octombrie 1945)­­, însemnă­tatea ei pentru dezvoltarea economică și politică a Romîniei. b. Lupta pentru democratizarea țării (pedepsirea criminalilor de război , înfrîn­gerea partidelor reacționare in alegerile democratice din anul 1946 ( statutul demo­cratic al naționalităților — politica leninis­tă a P.M.R. în problema națională) ; zădăr­nicirea încercărilor imperialiștilor americani și englezi de a răsturna regimul democra­tic ; refacerea economiei naționale și în­tărirea puterii democrat-populare j ajutorul economic al U.R.S.S. c. încheierea Tratatului de pace , aju­torul diplomatic al U.R.S.S. d. DOBORÎREA monarhiei și pro­clamarea REPUBLICII POPULARE RO­­MÎNE — instaurarea dictaturii proletaria­tului, începutul etapei revoluției socialiste în țara noastră: înfăptuirea unității poli­tice, ideologice și organizatorice a clasei muncitoare. Congresul I al P.M.R. P. R.P.R. PE DRUMUL CONSTRUI­RII SOCIALISMULUI — 4 ore A. Construirea economiei socialiste în R.P.R. — 2 ore (1) . începutul construcției socia­liste IN ȚARA NOASTRA (JMB—1955) — 1 oră a. Hotăririle primului Congres al P.M.R.­­, necesitatea industrializării socialiste a țării noastre ,• 11 iunie 1948 — importanța actu­lui revoluționar al naționalizării principa­lelor mijloace de producție : dezvoltarea planificată a economiei naționale (planurile anuale și primul plan cincinal­­, planul de electrificare — octombrie 1950). b. Plenara C.C. al P.M.R. din martie 1949 și importanța ei — începutul transfor­mării socialiste a agriculturii , întărirea alianței revoluționare dintre clasa munci­toare și țărănimea muncitoare. c. Principalele rezultate obținute în con­strucția socialistă pină la sfirșitul primu­lui plan cincinal. (2) DEZVOLTAREA CONSTRUCȚIEI SO­CIALISTE DUPĂ CONGRESUL AL II-LEA AL P.M.R. — 1 ora a. Al doilea Congres al P.M.R. (decem­brie 1955) și importanța lui pentru dezvol­tarea construcției socialiste în economia și­­cultura țării noastre. b. Dezvoltarea industriei socialiste — marile realizări în industria metalurgică, petroliferă și în domeniul electrificării ; dezvoltarea construcțiilor civile și a trans­porturilor. c. Victoria treptată a socialismului la fete , însemnătatea consfătuirii de la Con­stanța (1958) pentru creșterea generală a producției agricole și pentru dezvoltarea sectorului socialist în agricultură , moder­nizarea satelor noastre, ridicarea niv­elului de trai al țărănimii muncitoare. d. Dezvoltarea comerțului socialist ; lăr­girea comerțului exterior ; creșterea rolu­lui economic internațional al R.P.R. e. Ajutorul primit de țare noastră din partea U.R.S.S. și a țărilor de democrație populară . C.A.E.R. — expresia relațiilor economice frățești dintre țările socialiste. f. Creșterea neîncetată a nivelului de trai material și cultural al poporului no­stru muncitor — țelul politicii partidului și a statului nostru democrat-popular. B. Revoluția culturală în patria noastră — 1 oră a. înflorirea culturii socialiste — parte integrantă a revoluției socialiste ; prelua­rea moștenirii și­ tradițiilor progresiste alte culturii noastre ; conducerea revoluției Cul­turale de­­ către partid. b. Dezvoltarea învățămîntului : lichida­rea neștiinței de carte ; reforma învăță­­­mîntului (august 1948) caracterul științific și democratic al invățămintului din țara noastră : legătura dintre școală și viață » dezvoltarea neîncetată a învățămîntului de toate gradele și tipurile. a Dezvoltarea științei : importanța dez­voltării științei in statul socialist j Acade­mia R.P.R. și institutele științifice •, legă­tura științei cu practica construirii socia­lismului. d. înflorirea literaturii : dezvoltarea li­teraturii în limbile naționalităților conlo­cuitoare. e. Dezvoltarea artelor : pictura , sculp­tura , muzica. f. Răspîndirea culturii în rîndul maselor populare : bibliotecile, teatrele, expozițiile, societățile științifice, căminele culturale, presa și editurile. C. Politica externă a R.P.R. Concluzii — 1 oră a. Politica externă a Republicii Popu­lare Romîne a R.P.R. — țară a lagărului so­cialist în frunte cu U.R.S.S. Tratatul de la Varșovia (1955) ; politica de coexistență pașnică și prietenie cu toate popoarele lumii ; primirea țării noastre în O.N.U. (1955) ; activitatea rodnică a R.P.R. în ca­drul Organizației Națiunilor Unite. b. Concluzi : perspectivele dezvoltării țării noastre pe drumul construirii socia­lismului ; rolul mobilizator al politicii par­tidului ; rolul hotărîtor al maselor popu­lare conduse de P.M.R. în construirea so­cialismului ; importanța colaborării și aju­torului reciproc dintre țările socialiste în lupta pentru construirea socialismului și comunismului și pentru apărarea păcii. RECAPITULARE PARȚIALA: 3 ore. RECAPITULARE FINALA: 3 ore LUCRĂRILE SCRISE TRIMES­­TRIALE: 3 ore. EPOCA CONTEMPORANA (de la victoria Marii Revoluții Socialiste din Octombrie pînă astăzi) — 12 ore M

Next