Gazeta Învățământului, 1963 (Anul 15, nr. 689-735)
1963-01-04 / nr. 689
Consultație înaltul democratism al orînduirii noastre socialiste Fondatorii comunismului științific au demonstrat, iar practica social-istorică de făurire a noii societăți a confirmat pe deplin, că socialismul și democrația sînt inseparabile, întrucît socialismul este creația vie a maselor muncitoare. Tocmai pentru că socialismul nu poate să apară în mod spontan ci este rodul activității creatoare, conștiente a milioanelor de oameni ai muncii conduși de partidul marxist-leninist, el are nevoie de o organizare care să asigure condițiile participării largi a maselor la construirea societății lipsite de exploatare. Creșterea activității maselor populare în făurirea vieții noi este o lege a epocii socialismului. Orînduirea democrat-populară, fiind creația conștientă a maselor și rezultatul firesc și reali al luptei revoluționare a celor ce muncesc, conduși de partid, a organizat și perfecționează continuu formele cele mai eficiente de atragere tot mai largă a acestora la viața politică, la rezolvarea treburilor de stat și obștești, înlăturarea de la putere a claselor exploatatoare și instaurarea dictaturii proletariatului, precum și trecerea principalelor mijloace de producție din mîinile claselor exploatatoare în proprietate socialistă, au creat premisele obiective pentru participarea reală a celor ce muncesc la conducerea vieții politice. Munca intensă de educare politică a maselor, de ridicare necontenită a nivelului lor ideologic și politic, de formare și dezvoltare a conștiinței socialiste, desfășurată, sub conducerea și îndrumarea permanentă a partidului, de organele de stat și organizațiile obștești, a creat premisele subiective pentru antrenarea unor mase tot mai largi la activitatea social-politică. Construirea bazei economice a socialismului, lichidarea definitivă a claselor exploatatoare, victoria socialismului in agricultură, făurirea unității moral-politice poporului nostru, trecerea la etapa desăvîrșirii construcției socialiste au ridicat pe trepte mereu mai înalte rolul maselor populare în viața socială. Congresul al III-lea al P.M.R. a relevat că etapa desăvîrșirii construcției socialiste se caracterizează prin lărgirea continuă a democrației socialiste, dezvoltarea democratismului orînduirii sociale statornicite de însuși poporul muncitor prin revoluția socialistă, prin înmulțirea formelor și metodelor de participare a maselor la viața de stat și obștească, prin creșterea rolului organizațiilor de masă în viața societății noastre, sfera și importanța De asemenea, problemelor la rezolvarea cărora masele sînt chemate să participe în mod nemijlocit sînt tot mai largi. Ținînd seama de amploarea și complexitatea sarcinilor puterii clasei muncitoare, V. I. Lenin a evidențiat necesitatea organizării unui mecanism suplu și larg de exercitare a acesteia, prin care partidul să realizeze o strînsă legătură cu masele populare, să înmănuncheze și să conducă toate păturile muncitoare în opera de construire a socialismului. El a arătat că acest mecanism cuprinde, sub conducerea partidului, aparatul de stat și o serie de organizații obștești, de masă, care au menirea de a asigura legătura partidului și statului cu cei ce muncesc, atragerea lor la realizarea sarcinilor construcției socialiste. Orînduirea noastră socialistă asigură o largă și autentică democrație, care nu este posibilă nici în cel mai democratic stat burghez, față de care statul socialist, după expresia lui Lenin, este de un milion de ori mai democratic. Statul clasei muncitoare înfăptuiește cu adevărat puterea marii majorități, puterea poporului. Sistemul democrației socialiste realizează conducerea statului de către oamenii muncii, pentru oamenii muncii. Fiind cu adevărat populară, orînduirea noastră socialistă își soarbe forțele din activitatea și sprijinul maselor, care sînt antrenate la creația istorică conștientă prin organizațiile de stat și formele de activitate obștești sub conducerea partidului. Trebuie remarcat ca deosebit de semnificativ faptul că în condițiile orînduirii socialiste organele puterii de stat sînt în același timp organizații obștești, de masă. Acest fapt este posibil și necesar totodată, datorită naturii profund democratice a statului socialist. Așa, de pildă, sfaturile populare sunt atît organe ale puterii de stat cit și cele mai largi organizații de masă ale oamenilor muncii de la orașe și sate. într-adevăr, nici o altă organizație a oamenilor muncii nu este atît de cuprinzătoare ca ele. Puterea de stat se realizează pe plan local prin sfaturile populare, care sunt organizații largi de masă și, invers, sfaturile populare, ca organizații de masă, realizează și puterea de stat. Sfaturile populare se dezvoltă în direcția întăririi continue a legăturii cu masele, a lărgirii caracterului lor de organe obștești, ceea ce înseamnă, totodată, și o întărire a puterii de stat. în documentele Congresului al III-lea al P.M.R. se relevă că Marea Adunare Națională și sfaturile populare formează coloana vertebrală a întregului nostru aparat de stat, asigură, în chipul cel mai real, accesul spre exercitarea puterii de stat tuturor categoriilor de oameni ai muncii, reprezentați, potrivit cu numărul și importanța lor, prin deputați aleși de ei în mod pe deplin democratic. Aceasta pune în lumină baza largă de masă a statului nostru socialist, democratismul profund al orînduirii democratpopulare. La alegerea organelor de stat sînt chemați să participe toți cetățenii majori ai patriei. Alegerile constituie evenimente de mare însemnătate politică — școli de educare a conștiinței cetățenești a maselor — în care este ilustrată marea cucerire a poporului nostru: exercitarea puterii de către cei ce muncesc, adevărații stăpîni ai țării. Sub conducerea partidului, masele participă în forme multiple la realizarea activității sfaturilor populare și a Marii Adunări Naționale prin ședințele alegătorilor cu deputații, comisiile permanente, comitetele de cetățeni pe circumscripții electorale, comitetele de cetățeni alese de adunările populare, comitetele de cartier, străzi, blocuri, unități sanitare, cămine culturale, prin comitetele de părinți pe lângă școli etc. O formă eficientă de antrenare directă a maselor la conducerea statului o reprezintă participarea oamenilor muncii din diferitele ramuri de activitate ca invitați la sesiunile organelor puterii de stat. In acest sens, un exemplu grăitor l-a oferit sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naționale din aprilie 1962, consacrată încheierii colectivizării și reorganizării conducerii agriculturii, la care, alături de deputați, au participat 11.000 de invitați. Acest caracter cu adevărat reprezentativ al sesiunii a oglindit cum nu se poate mai convingător profundul democratism al regimului nostru, participarea nemijlocită, la conducerea statului, a poporului muncitor, făuritor al destinelor sale. O mare însemnătate pentru atragerea maselor la conducerea treburilor de stat o are sistemul organizării de consfătuiri de către Comitetul Central al partidului și Consiliul de Miniștri sau, pe plan local, de către organele locale de partid și de stat. La aceste consfătuiri, în care se dezbat cele mai importante probleme dintr-un anumit domeniu de activitate, participă fruntași în producție, specialiști, activiști obștești și de stat. Caracterul profund democratic al orînduirii noastre de stat îl atestă și organizarea de dezbateri publice a proiectelor unor importante documente de partid sau de stat (proiectul de Directive cu privire la planul de dezvoltare a economiei naționale pe anii 1960—1965 și la schița planului economic de perspectivă, proiectul de Constituție etc.). Consiliul Superior al Agriculturii și Consiliile agricole regionale și raionale constituie, de asemenea, o formă de antrenare a unor mase largi de oameni ai muncii la conducerea treburilor statului. Membrii acestor consilii agricole sunt, în marea lor majoritate, oameni ai muncii care lucrează direct producție. La rîndul lor, și Conînsiliile economice create în 1961 pe lingă sfaturile populare regionale reprezintă o formă de atragere a maselor la rezolvarea sarcinilor pe care le pune în fața oamenilor muncii desăvîrșirea construirii socialismului și trecerea treptată la comunism. Merită relevat faptul deosebit de important că participarea maselor la conducerea vieții de stat, a construcției economice și culturale se caracterizează prin aceea că masele contribuie direct, cu munca și eforturile lor, izvorîte din conștiința socialistă și din atașamentul lor față de socialismului, la rezolvarea cauza numeroaselor sarcini puse de construcția socialistă, la înfăptuirea propunerilor pe care ei înșiși le fac. Este deci vorba de o participare efectivă, nu numai cu vorba, ci și cu fapta. Un aspect esențial al dezvoltării democrației noastre socialiste în condițiile actuale, al largului democratism al orînduirii democrat-populare este rolul mereu crescînd al opiniei publice în dezvoltarea conștiinței socialiste, nu încetățenirea normelor moralei comuniste, a atitudinii înaintate față de muncă, de bunurile obștești, în întărirea disciplinei socialiste. Ceea ce caracterizează activitatea opiniei noastre publice este marea sa eficacitate, conținutul larg, de masă, al formelor prin care se manifestă, varietatea acestor forme și sfera lor deosebit de cuprinzătoare. Deosebit de eficace se dovedesc adunările publice ale oamenilor muncii. Desigur, formele de antrenare a maselor la viața de stat și obștească nu sunt limitate, ci se găsesc în permanentă dezvoltare, perfecționare; ele sunt adaptate continuu la necesitățile îndeplinirii sarcinilor mereu mai complexe ale desăvîrșirii construcției socialismului în țara noastră. Largul democratism existent în statul socialist demonstrează superioritatea categorică a democrației socialiste asupra celei burgheze. Realitățile din țările capitaliste oferă tabloul restrîngerii continue a democrației burgheze, și așa ciuntită și falsă. Cu toate acestea, burghezia și ideologii ei, secondați de social-democrații de dreapta perorează despre o „democrație pură“ pentru a camufla caracterul fals, formal, ipocrit al democrației burgheze și a ascunde faptul neîndoielnic că între exploatatori și exploatați nu poate exista egalitate. Scutierii ideologici ai imperialismului încearcă zadarnic să ascundă dictatura capitalului monopolist sub lozinci demagogice despre „libertate și democrație”, proclamînd statele imperialiste țări ale așa-zisei „lumi libere”. In realitate, însă, în lumea capitalistă libertate nu înseamnă decît libertatea de a exploata poporul muncitor. „Libertatea” burgheză înseamnă în fapt libertatea capitaliștilor de a arunca pe drumuri milioane de oameni. Nici un fel de basme ipocrite ale apologeților capitalismului are așa-zisa „lume liberă” desnu pot ascunde adevăratul conținut al „democrației”, al „libertăților” și „egalității” burgheze, ilustrate de legile antimuncitorești și persecuțiile rasiale din S.U.A. și celelalte țări capitaliste. Oamenii muncii din țara noastră, care în trecut au simțit pe propria lor piele „binefacerile” democrației burgheze, se mîndresc astăzi cu faptul că Republica Populară Romînă, care și-a sărbătorit acum cea de-a 15-a aniversare, se numără, alături de celelalte țări socialiste, printre statele cu cea mai înaintată orînduire social-politică, în care democrația are un caracter real, efectiv, în care de drepturile și libertățile cetățenești cele mai largi se bucură întregul popor muncitor, în care destinele țării se află în mîinile celor ce muncesc, făurindu-și o viață nouă, lipsită de exploatare, fericită. ION DUMITRU După alegerile sindicale în toate școlile de cultură generală și profesionale au avut loc de curînd adunări generale pentru prezentarea dărilor de seamă și alegeri sindicale. Cu acest prilej a fost analizată activitatea desfășurată de grupele sindicale, modul în care au contribuit acestea la mobilizarea membrilor de sindicat, în scopul traducerii în viață a sarcinilor trasate de partid slujitorilor școlii, măsurile ce se impun pentru ca anul școlar în curs să însemne încă un succes în domeniul bunei pregătiri a elevilor patriei noastre. Adunările generale pentru alegeri sindicale s-au caracterizat și în acest an printr-o largă participare a cadrelor didactice și celorlalți membri de sindicat din a școli la dezbaterile ce au avut loc, dezbateri în care au fost abordate aspecte multilaterale din munca profesională desfășurată în școli. Aceasta se datorește și faptului că dările de seamă prezentate adunărilor generale au fost întocmite pe baza unei analize temeinice a contribuției membrilor de sindicat la organizarea și desfășurarea muncii instructiveducative. In multe din adunările generale de alegeri din școlile orașului Brașov, de pildă, au fost expuse rezultatele obținute de cadrele didactice la sfirșitul anului școlar precedent și cele din primul trimestru al acestui an școlar, insistîndu-se asupra cauzelor care au determinat aceste rezultate, a sprijinului dat de organizațiile sindicale membrilor de sindicat în însușirea celor mai bune metode de predare. Bunăoară, în adunările generale de la școlile medii nr. 1 și nr. 4 din acest oraș au fost arătate acțiunile organizate de grupele sindicale pentru sprijinirea cadrelor didactice tinere în însușirea experienței celor mai buni profesori. Astfel, profesorii cu un stagiu îndelungat la catedră, care au obținut ani de zile bune rezultate în munca la predare au ajutat, la inițiativa organizațiilor sindicale, pe tinerii profesori în elaborarea planurilor calendaristice, a planurilor de lecții și chiar în predarea lecțiilor. Grija pentru sprijinirea perfecționării profesionale a cadrelor didactice a fost subliniată și în adunările de alegeri care au avut loc în școlile din orașul Craiova. Comitetul sindicatului învățămînt din acest oraș a creat o adevărată tradiție în ce privește preocuparea organelor sindicale pentru sprijinirea perfecționării profesionale a cadrelor didactice. In afara formelor cunoscute și larg folosite ale schimbului de experiență — discuții cu învățătorii și profesorii tineri pe teme legate de metodica predării, interasistențe, consfătuiri de muncă etc. — comitetul sindicatului a inițiat conferințe pentru cadrele didactice înscrise la examenele de grad. Aceste conferințe au stîrnit un larg interes în rîndurile cadrelor didactice, fiind ținute de cei mai pregătiți specialiști din oraș. Printre problemele ridicate adunările generale de alegeri în o atenție deosebită a fost acordată coordonării acțiunilor de propagandă profesională inițiate de grupa sindicală cu acțiunile care cad în sarcina consiliilor pedagogice, a cercurilor metodice, a cabinetelor pedagogice. In cele mai multe școli s-a reușit să se evite paralelismul și munca formală existente în trecut în această privință și care duceau la supraîncărcarea cadrelor didactice. La Școala de 8 ani nr. 11 din raionul 30 Decembrie din Capitală, de pildă, planurile acțiunilor grupei sindicale în domeniul propagandei profesionale au fost astfel elaborate (cerîndu-se și sprijinul direcției școlii) încît nu numai că s-a evitat paralelismul cu activitățile metodice inițiate de conducerea școlii, dar s-a asigurat și acestor acțiuni sprijinul prețios al activului grupei sindicale. In adunările generale ale grupelor sindicale din școlile sătești pe lângă problemele de mai sus s-au ridicat în dezbateri probleme privind sprijinirea cadrelor didactice care predau obiectul nou introdus în planurile de învățămînt, „Agricultura“ și s-a analizat contribuția activului grupei sindicale la mobilizarea învățătorilor și profesorilor în vederea desfășurării unei activități rodnice la căminul cultural. Multe grupe sindicale au reușit să dea un sprijin calificat bunei predări a lecțiilor de „Agricultură“ și a muncii practice agricole inițiind asistența metodică a profesorilor respectivi. In școlile din raionul Galați, de exemplu, s-au organizat, pentru profesorii care predau agricultura conferințe ținute de ingineri și tehnicieni agronomi. Participarea cadrelor didactice la organizarea și desfășurarea activităților de la căminele culturale, de la bibliotecile sătești, de la cercurile de citit a fost analizată pe larg în multe din adunările generale de alegeri din raioanele Pitești, Horezu, Cîmpulung-Muscel etc. In aceste raioane multe comune au ajuns să fie fruntașe în activitatea culturală datorită și activității însuflețite desfășurate de cadrele didactice. Au fost dezbătute în adunările generale de alegeri și problemele privitoare la grija pentru condițiile de muncă și de viață ale cadrelor didactice. Participanții la discuții au rostit cuvinte de caldă mulțumire pentru atenția care este arătată în această privință slujitorilor școlii. Un mare număr de cadre didactice au primit locuințe noi, confortabile, au fost trimise la odihnă, au primit asistență medicală gratuită. In adunările generale au fost aleși, spre a conduce activitatea grupelor sindicale, învățători profesori care se bucură de presistigiu în rîndurile tovarășilor lor de muncă, oameni cu o bogată experiență pedagogică și care sînt în măsură să aducă o contribuție largă la ridicarea pe o treaptă și mai înaltă a activității grupelor sindicale. Rămîne ca o sarcină din cele mai urgente să se treacă la instruirea noului activ. B. RADU Noua școală medie din comuna Negrești, raionul Oaș