Gazeta Învățământului, 1963 (Anul 15, nr. 689-735)

1963-01-04 / nr. 689

Consultație înaltul democratism al orînduirii noastre socialiste Fondatorii comunismului știin­țific au demonstrat, iar practica social-istorică de făurire a noii societăți a confirmat pe deplin, că socialismul și democrația sînt inseparabile, întrucît socialismul este creația vie a maselor mun­citoare. Tocmai pentru că socia­lismul nu poate să apară în mod spontan ci este rodul activității creatoare, conștiente a milioa­nelor de oameni ai muncii con­duși de partidul marxist-leninist, el are nevoie de o organizare care să asigure condițiile participării largi a maselor la construirea societății lipsite de exploatare. Creșterea activității maselor populare în făurirea vieții noi este o lege a epocii socialismului. Orînduirea democrat-populară, fiind creația conștientă a mase­lor și rezultatul firesc și reali al luptei revoluționare a celor ce muncesc, conduși de partid, a organizat și perfecțio­nează continuu formele cele mai eficiente de atragere tot mai lar­gă a acestora la viața politică, la rezolvarea treburilor de stat și obștești, înlăturarea de la putere a claselor exploatatoare și instaurarea dictaturii proletaria­tului, precum și trecerea princi­palelor mijloace de producție din mîinile claselor exploatatoare în proprietate socialistă, au creat premisele obiective pentru par­ticiparea reală a celor ce mun­cesc la conducerea vieții politice. Munca intensă de educare poli­tică a maselor, de ridicare necon­tenită a nivelului lor ideologic și politic, de formare și dezvol­tare a conștiinței socialiste, des­fășurată, sub conducerea și în­drumarea permanentă a partidu­lui, de organele de stat și organizațiile obștești, a creat premisele subiective pentru an­trenarea unor mase tot mai largi la activitatea social-politică. Con­struirea bazei economice a socia­lismului, lichidarea definitivă a claselor exploatatoare, victoria socialismului in agricultură, fău­rirea unității moral-politice poporului nostru, trecerea la eta­­­pa desăvîrșirii construcției so­cialiste au ridicat pe trepte me­reu mai înalte rolul maselor populare în viața socială. Congresul al III-lea al P.M.R. a relevat că etapa desăvîrșirii construcției socialiste se caracte­rizează prin lărgirea continuă a democrației socialiste, dezvolta­rea democratismului orînduirii sociale statornicite de însuși po­porul muncitor prin revoluția socialistă, prin înmulțirea forme­lor și metodelor de participare a maselor la viața de stat și ob­ștească, prin creșterea rolului or­ganizațiilor de masă în viața so­cietății noastre, sfera și importanța De asemenea, problemelor la rezolvarea cărora masele sînt chemate să participe în mod ne­mijlocit sînt tot mai largi. Ținînd seama de amploarea și complexitatea sarcinilor puterii clasei muncitoare, V. I. Lenin a evidențiat necesitatea organizării unui mecanism suplu și larg de exercitare a acesteia, prin care partidul să realizeze o strînsă legătură cu masele populare, să înmănuncheze și să conducă toa­te păturile muncitoare în opera de construire a socialismului. El a arătat că acest mecanism cu­prinde, sub conducerea partidu­lui, aparatul de stat și o serie de organizații obștești, de masă, care au menirea de a asigura legătura partidului și statului cu cei ce muncesc, atragerea lor la reali­zarea sarcinilor construcției so­cialiste. Orînduirea noastră so­cialistă asigură o largă și auten­tică democrație, care nu este po­sibilă nici în cel mai democratic stat burghez, față de care statul socialist, după expresia lui Lenin, este de un milion de ori mai de­mocratic. Statul clasei muncitoare înfăptuiește cu adevărat puterea marii majorități, puterea po­porului. Sistemul democrației so­cialiste realizează conducerea statului de către oamenii muncii, pentru oamenii muncii. Fiind cu adevărat populară, orînduirea noastră socialistă își soarbe forțele din activitatea și sprijinul maselor, care sînt an­trenate la creația istorică con­știentă prin organizațiile de stat și formele de activitate obștești sub conducerea partidului. Tre­buie remarcat ca deosebit de semnificativ faptul că în condi­țiile orînduirii socialiste organele puterii de stat sînt în același timp organizații obștești, de masă. Acest fapt este posibil și necesar totodată, datorită naturii profund democratice a statului socialist. Așa, de pildă, sfaturile populare sunt atît organe ale puterii de stat cit și cele mai largi organizații de masă ale oa­menilor muncii de la o­rașe și sate. într-adevăr, nici o altă or­ganizație a oamenilor muncii nu este atît de cuprinzătoare ca ele. Puterea de stat se realizează pe plan local prin sfaturile popu­lare, care sunt organizații largi de masă și, invers, sfaturile populare, ca organizații de masă, realizează și puterea de stat. Sfaturile populare se dezvoltă în direcția întăririi continue a legăturii cu masele, a lărgirii ca­racterului lor de organe obștești, ceea ce înseamnă, totodată, și o întărire a puterii de stat. în do­cumentele Congresului al III-lea al P.M.R. se relevă că Marea Adunare Națională și sfaturile populare formează coloana ver­tebrală a întregului nostru apa­rat de stat, asigură, în chipul cel mai real, accesul spre exercitarea puterii de stat tuturor categorii­lor de oameni ai muncii, repre­zentați, potrivit cu numărul și importanța lor, prin deputați aleși de ei în mod pe deplin de­mocratic. Aceasta pune în lumină baza largă de masă a statului nostru socialist, democratismul profund al orînduirii democrat­­populare. La alegerea organelor de stat sînt chemați să participe toți cetățenii majori ai patriei. Alegerile constituie evenimente de mare însemnătate politică — școli de educare a conștiinței ce­tățenești a maselor — în care este ilustrată marea cucerire a poporului nostru: exercitarea puterii de către cei ce muncesc, adevărații stăpîni ai țării. Sub conducerea partidului, masele participă în forme multiple la realizarea activității sfaturilor populare și a Marii Adunări Na­ționale prin ședințele alegătorilor cu deputații, comisiile permanen­te, comitetele de cetățeni pe circumscripții electorale, comite­tele de cetățeni alese de adună­rile populare, comitetele de car­tier, străzi, blocuri, unități sani­tare, cămine culturale, prin co­mitetele de părinți pe lângă școli etc. O formă eficientă de antrenare directă a maselor la conducerea statului o reprezintă participarea oamenilor muncii din diferitele ramuri de activitate ca invitați la sesiunile organelor puterii de stat. In acest sens, un exemplu grăitor l-a oferit sesiunea extra­ordinară a Marii Adunări Națio­nale din aprilie 1962, consacrată încheierii colectivizării și reorga­nizării conducerii agriculturii, la care, alături de deputați, au par­ticipat 11.000 de invitați. Acest caracter cu adevărat reprezenta­tiv al sesiunii a oglindit cum nu se poate mai convingător profun­dul democratism al regimului nostru, participarea nemijlocită, la conducerea statului, a poporu­lui muncitor, făuritor al destine­lor sale. O mare însemnătate pentru atragerea maselor la conducerea treburilor de stat o are sistemul organizării de consfătuiri de că­tre Comitetul Central al parti­dului și Consiliul de Miniștri sau, pe plan local, de către organele locale de partid și de stat. La aceste consfătuiri, în care se dezbat cele mai importante pro­bleme dintr-un anumit domeniu de activitate, participă fruntași în producție, specialiști, activiști obștești și de stat. Caracterul profund democratic al orînduirii noastre de stat îl atestă și organizarea de dezba­teri publice a proiectelor unor importante documente de partid sau de stat (proiectul de Direc­tive cu privire la planul de dez­voltare a economiei naționale pe anii 1960—1965 și la schița pla­nului economic de perspectivă, proiectul de Constituție etc.). Consiliul Superior al Agri­culturii și Consiliile agricole regionale și raionale constituie, de asemenea, o formă de antre­nare a unor mase largi de oa­meni ai muncii la conducerea treburilor statului. Membrii aces­tor consilii agricole sunt, în ma­rea lor majoritate, oameni ai muncii care lucrează direct producție. La rîndul lor, și Con­în­siliile economice create în 1961 pe lingă sfaturile populare re­gionale reprezintă o formă de atragere a maselor la rezolvarea sarcinilor pe care le pune în fața oamenilor muncii desăvîr­­șirea construirii socialismului și trecerea treptată la comunism. Merită relevat faptul deosebit de important că participarea ma­selor la conducerea vieții de stat, a construcției economice și cul­turale se caracterizează prin aceea că masele contribuie direct, cu munca și eforturile lor, izvorîte din conștiința socialistă și din atașamentul lor față de socialismului, la rezolvarea cauza nu­meroaselor sarcini puse de con­strucția socialistă, la înfăptuirea propunerilor pe care ei înșiși le fac. Este deci vorba de o parti­cipare efectivă, nu numai cu vorba, ci și cu fapta. Un aspect esențial al dezvol­tării democrației noastre socia­liste în condițiile actuale, al lar­gului democratism al orînduirii democrat-populare este rolul me­reu crescînd al opiniei publice în dezvoltarea conștiinței socia­liste, nu încetățenirea normelor moralei comuniste, a atitudinii înaintate față de muncă, de bu­nurile obștești, în întărirea dis­ciplinei socialiste. Ceea ce carac­terizează activitatea opiniei noa­stre publice este marea sa eficacitate, conținutul larg, de masă, al formelor prin care se manifestă, varietatea acestor for­me și sfera lor deosebit de cu­prinzătoare. Deosebit de eficace se dovedesc adunările publice ale oamenilor muncii. Desigur, formele de antrenare a maselor la viața de stat și obștească nu sunt limitate, ci se găsesc în permanentă dezvoltare, perfecționare; ele sunt adaptate continuu la necesitățile îndepli­nirii sarcinilor mereu mai com­plexe ale desăvîrșirii construcției socialismului în țara noastră. Largul democratism existent în statul socialist demonstrează su­perioritatea categorică a demo­crației socialiste asupra celei burgheze. Realitățile din țările capitaliste oferă tabloul restrîn­­gerii continue a democrației bur­gheze, și așa ciuntită și falsă. Cu toate acestea, burghezia și ideo­logii ei, secondați de social-demo­­crații de dreapta perorează des­pre o „democrație pură“ pentru a camufla caracterul fals, formal, ipocrit al democrației burgheze și a ascunde faptul neîndoielnic că între exploatatori și exploatați nu poate exista egalitate. Scutie­rii ideologici ai imperialismului încearcă zadarnic să ascundă dictatura capitalului monopolist sub lozinci demagogice despre „libertate și democrație”, procla­­mînd statele imperialiste țări ale așa-zisei „lumi libere”. In rea­litate, însă, în lumea capitalistă libertate nu înseamnă decît liber­­tatea de a exploata poporul muncitor. „Libertatea” burgheză înseamnă în fapt libertatea ca­pitaliștilor de a arunca pe dru­muri milioane de oameni. Nici un fel de basme ipocrite ale apologeților capitalismului are așa-zisa „lume liberă” des­nu pot ascunde adevăratul conținut al „democrației”, al „libertăți­lor” și „egalității” burgheze, ilus­trate de legile antimuncitorești și persecuțiile rasiale din S.U.A. și celelalte țări capitaliste. Oamenii muncii din țara noa­stră, care în trecut au simțit pe propria lor piele „binefacerile” democrației burgheze, se mîn­­dresc astăzi cu faptul că Repu­blica Populară Romînă, care și-a sărbătorit acum cea de-a 15-a aniversare, se numără, alături de celelalte țări socialiste, printre statele cu cea mai înaintată orîn­­duire social-politică, în care de­mocrația are un caracter real, efectiv, în care de drepturile și libertățile cetățenești cele mai largi se bucură întregul popor muncitor, în care destinele țării se află în mîinile celor ce mun­cesc, făurindu-și o viață nouă, lipsită de exploatare, fericită. ION DUMITRU După alegerile sindicale în toate școlile de cultură ge­nerală și profesionale au avut loc de curînd adunări generale pen­tru prezentarea dărilor de seamă și alegeri sindicale. Cu acest pri­lej a fost analizată activitatea desfășurată de grupele sindicale, modul în care au contribuit a­­cestea la mobilizarea membrilor de sindicat, în scopul traducerii în viață a sarcinilor trasate de partid slujitorilor școlii, măsurile ce se impun pentru ca anul șco­lar în curs să însemne încă un succes în domeniul bunei pregă­tiri a elevilor patriei noastre. Adunările generale pentru ale­geri sindicale s-au caracterizat și în acest an printr-o largă parti­cipare a cadrelor didactice și celorlalți membri de sindicat din a școli la dezbaterile ce au avut loc, dezbateri în care au fost a­­bordate aspecte multilaterale din munca profesională desfășurată în școli. Aceasta se datorește și faptului că dările de seamă pre­zentate adunărilor generale au fost întocmite pe baza unei ana­lize temeinice a contribuției mem­brilor de sindicat la organizarea și desfășurarea muncii instructiv­­educative. In multe din adună­rile generale de alegeri din șco­lile orașului Brașov, de pildă, au fost expuse rezultatele obținute de cadrele didactice la sfirșitul a­­nului școlar precedent și cele din primul trimestru al acestui an școlar, insistîndu-se asupra cau­zelor care au determinat aceste rezultate, a sprijinului dat de or­ganizațiile sindicale membrilor de sindicat în însușirea celor mai bune metode de predare. Bună­oară, în adunările generale de la școlile medii nr. 1 și nr. 4 din acest oraș au fost arătate ac­țiunile organizate de grupele sin­dicale pentru sprijinirea cadrelor didactice tinere în însușirea expe­rienței celor mai buni profesori. Astfel, profesorii cu un stagiu în­delungat la catedră, care au obți­nut ani de zile bune rezultate în munca la predare au ajutat, la inițiativa organizațiilor sindicale, pe tinerii profesori în elaborarea planurilor calendaristice, a planu­rilor de lecții și chiar în predarea lecțiilor. Grija pentru sprijinirea perfec­ționării profesionale a cadrelor di­dactice a fost subliniată și în a­­dunările de alegeri care au avut loc în școlile din orașul Craiova. Comitetul sindicatului învățămînt din acest oraș a creat o adevărată tradiție în ce privește preocupa­rea organelor sindicale pentru sprijinirea perfecționării profesio­nale a cadrelor didactice. In afa­ra formelor cunoscute și larg fo­losite ale schimbului de experien­ță — discuții cu învățătorii și profesorii tineri pe teme legate de metodica predării, interasis­­tențe, consfătuiri de muncă etc. — comitetul sindicatului a inițiat conferințe pentru cadrele didac­tice înscrise la examenele de grad. Aceste conferințe au stîrnit un larg interes în rîndurile cadre­lor didactice, fiind ținute de cei mai pregătiți specialiști din oraș. Printre problemele ridicate adunările generale de alegeri în o atenție deosebită a fost acordată coordonării acțiunilor de pro­pagandă profesională inițiate de grupa sindicală cu acțiunile care cad în sarcina consiliilor peda­gogice, a cercurilor metodice, a cabinetelor pedagogice. In cele mai multe școli s-a reușit să se evite paralelismul și munca for­mală existente în trecut în aceas­tă privință și care duceau la su­praîncărcarea cadrelor didactice. La Școala de 8 ani nr. 11 din ra­ionul 30 Decembrie din Capitală, de pildă, planurile acțiunilor gru­pei sindicale în domeniul propa­gandei profesionale au fost ast­fel elaborate (cerîndu-se și spri­jinul direcției școlii) încît nu nu­mai că s-a evitat paralelismul cu activitățile metodice inițiate de conducerea școlii, dar s-a asi­gurat și acestor acțiuni sprijinul prețios al activului grupei sindi­cale. In adunările generale ale gru­pelor sindicale din școlile sătești pe lângă problemele de mai sus s-au ridicat în dezbateri pro­bleme privind sprijinirea cadre­lor didactice care predau obiectul nou introdus în planurile de în­vățămînt, „Agricultura“ și s-a analizat contribuția activului grupei sindicale la mobilizarea învățătorilor și profesorilor în ve­derea desfășurării unei activități rodnice la căminul cultural. Mul­te grupe sindicale au reușit să dea un sprijin calificat bunei pre­dări a lecțiilor de „Agricultură“ și a muncii practice agricole ini­țiind asistența metodică a profe­sorilor respectivi. In școlile din raionul Galați, de exemplu, s-au organizat, pentru profesorii care predau agricultura conferințe ți­nute de ingineri și tehnicieni a­­gronomi. Participarea cadrelor didactice la organizarea și desfășurarea ac­tivităților de la căminele cultu­rale, de la bibliotecile sătești, de la cercurile de citit a fost anali­zată pe larg în multe din adună­rile generale de alegeri din ra­ioanele Pitești, Horezu, Cîmpu­­lung-Muscel etc. In aceste raioane multe comune au ajuns să fie fruntașe în activitatea culturală datorită și activității însuflețite desfășurate de cadrele didac­tice. Au fost dezbătute în adunările generale de alegeri și problemele privitoare la grija pentru condi­țiile de muncă și de viață ale cadrelor didactice. Participanții la discuții au rostit cuvinte de caldă mulțumire pentru atenția care es­te arătată în această privință slu­jitorilor școlii. Un mare număr de cadre didactice au primit lo­cuințe noi, confortabile, au fost trimise la odihnă, au primit asis­tență medicală gratuită. In adunările generale au fost aleși, spre a conduce activitatea grupelor sindicale, învățători profesori care se bucură de pre­si­stigiu în rîndurile tovarășilor lor de muncă, oameni cu o bogată experiență pedagogică și care sînt în măsură să aducă o contribuție largă la ridicarea pe o treaptă și mai înaltă a activității grupelor sindicale. Rămîne ca o sarcină din cele mai urgente să se treacă la instruirea noului activ. B. RADU Noua școală medie din comuna Negrești, raionul Oaș

Next