Gazeta Învățământului, 1966 (Anul 18, nr. 832-879)

1966-06-10 / nr. 854

Importante măsuri privind conținutul și desfășurarea examenelor Pe baza discuțiilor și propunerilor din ședința Consiliilor învățămân­­tului superior, de cultură generală, profesional și tehnic, care a avut loc în zilele de 2—3 iunie a.c., Ministerul Învățământului a stabilit o serie de măsuri privind sistemul de absolvire a școlii generale, con­cursul de admitere în licee, conținutul și desfășurarea examenelor de maturitate. Mulți dintre participanții la discuții au argumentat din punct de vedere pedagogic și psihologic măsura de a se renunța la examenul care marca încheierea școlii generale. Ei au arătat, printre altele, că această măsură constituie o consecință firească a faptului că în etapa actuală marea majoritate a elevilor se prezintă în continuare la concursurile de admitere în liceele teoretice, în liceele de specialitate sau în școlile profesionale. In aceste condiții, dublarea unor probe de examen­ — fără a avea o finalitate efectivă pe planul pregătirii școlare — era inutilă. S-a subliniat, de asemenea, că renunțarea la examenul de absolvire trebuie să ducă la întărirea muncii pe întreg parcursul școlii generale, la sporirea exigenței și a simțului de răs­pundere al cadrelor didactice care predau în această școală față de nivelul cunoștințelor însușite de elevi, la pregătirea lor multilaterală în spiritul cerințelor societății socialiste, la nivelul dezvoltării științei și tehnicii contemporane. Este necesar ca absolvirea școlii generale să rămînă mai departe un moment deosebit de important în viața fiecărui tînăr, un eveniment pe care fiecare școală trebuie să-l săr­bătorească într-un cadru festiv. Candidaților la concursurile de admitere în școlile de tip mediu li se asigură, prin renunțarea la examenul de absolvire a școlii ge­nerale, posibilitatea de a adunei mai mult problemele esențiale ale materiei din­ programa de concurs­. Se creează astfel condițiile nece­sare pentru ca rezultatele concursurilor de admitere să releve mai judicios posibilitățile reale ale candidaților. în ansamblul lor, noile măsuri oferă depline condiții pentru o pregătire în care accentul principal să fie pus pe calitate, pe însușirea cu caracter creator a cunoștințelor. O altă propunere importantă a Consiliilor învățămîntului superior, de cultură generală, profesional și tehnic, concretizată într-o măsură adoptată de Ministerul învățămîntului, se referă la reducerea numă­rului de discipline din care urmează să fie examinați candidații la examenul de maturitate din acest an, în argumentele aduse în favoa­rea acestei propuneri de către participanții la lucrările consiliilor se sublinia faptul că, fiind puși în situația de a susține probele scrise și orale la limba și literatura română și la o limbă străină­ (pentru absol­venții secțiilor umaniste) sau la limba și literatura română și la mate­matică (pentru absolvenții secțiilor reale), și în plus o singură probă orală — la alegere, din istoria patriei, biologie sau filozofie în primul caz, din fizică, chimie sau biologie în cel de al doilea — candidații vor avea posibilitatea să-și intensifice pregătirea pe linia studiilor impuse de profesia pe care doresc s-o îmbrățișeze. Dreptul de opțiune, diversificarea de conținut a examenului de ma­turitate în funcție de aptitudinile și dorințele exprimate de candi­dați — au arătat numeroși vorbitori — stabilesc o legătură de conti­nuitate mai deplină în pregătirea absolvenților de liceu care, în majoritatea lor, s-au decis încă din clasa a X-a pentru un anumit institut de învățămînt superior. Ministerul învățămîntului­­a făcut o serie de importante precizări cu privire la desfășurarea examenelor în noua formă, în cadrul acestora se arată că examenele de diplomă în școlile și institutele pedagogice se vor susține în aceleași condiții și la aceleași obiecte ca și în anul trecut. De asemenea, se precizează că examenul de maturitate la filozofie se va desfășura pe baza programei de mar­xism-leninism, iar temele din istoria patriei la care se va susține concursul de admitere în clasa a IX-a sunt cele din programa pre­văzută inițial pentru examenul de absolvire a clasei a VIII-a ; am­bele programe au fost publicate în Gazeta învățămîntului. Desigur, aplicarea cu întreaga eficiență, în spiritul în care au fost concepute, a măsurilor adoptate în ședința reunită a Consiliilor învă­­țămîntului superior, de cultură generală, profesional și tehnic so­licită să se întreprindă o serie de acțiuni organizatorice. Aceste ac­țiuni, ce se referă la activitatea pe care trebuie s-o desfășoare co­lectivele liceelor și de care răspund directorii școlilor, precum și mem­brii din comisiile concursului de admitere și ale examenului de ma­turitate, cer o muncă intensă pentru obținerea celor mai bune rezul­tate. De aceea, succesul desfășurării concursului de admitere în liceu și al examenului de maturitate pe baza noilor măsuri adoptate poate fi asigurat pe deplin numai dacă fiecare profesor va înțelege esența schimbărilor, efectuate și va acționa pe linia valorificării lor. In drumeție, prin Piatra Neamț (Fotografie executată de prof. Valeriu Bogdăneț din orașul Bacău) INFIMA LICEELOR DE SPECIALITATE Comitetul Central al Parti­dului Comunist Român și Con­siliul de Miniștri al Republi­cii Socialiste România au ho­­tărît ca, începînd cu anul șco­lar 1966-1967, pe baza Direc­tivelor celui de-al IX-lea Con­gres al Partidului Comunist Român, să se înființeze licee de specialitate (industriale, agricole, economice și peda­gogice) cu durata de 4-5 ani. Examenele de admitere în aceste licee se vor desfășura cu începere de la 22 iunie a.c. Legea de organizare a lice­elor de specialitate va fi su­pusă spre dezbatere apropiatei sesiuni a Marii Adunări Na­ționale a Republicii Socialiste România. DIN PARTEA MINISTERULUI INVĂȚĂMÎNTULUI în dezbaterea Consiliilor învățămîntului superior, de cultură generală, profesional și tehnic, din zilele de 2 și 3 iunie a.c., au fost puse unele probleme privind îmbunătă­țirea sistemului de absolvire a școlii generale, examenului de maturitate, precum și a concursurilor de admitere în școlile de tip mediu și în în­vățămîntul superior. Ca urmare a schimbului de păreri și a propunerilor fă­cute,­ pentru a evita paralelis­mele și supraaglomerarea ele­vilor, Ministerul învățămîn­­tului a stabilit următoarele măsuri : 1. Să se renunțe la examenul de absolvire a școlii generale. Elevii care au absolvit clasa a VIII-a vor primi certificatul de absolvire a școlii generale. 2. Concursul de admitere în­ școlile de tip mediu se va desfășura la datele fixate­­ între 22-29 iunie la liceele de cultură generală și la lice­ele de specialitate , între 4-12 iulie la­­ școlile profesionale), la materiile anunțate anterior (limba română­ și matematică), la care se adaugă pentru liceele de cultură generală un examen oral de istoria patriei (clasa a VIII-a). 3. Examenul de maturitate se va desfășura la datele a­­nunțate (17-29 iunie), conform programelor publicate, la ur­mătoarele­­ discipline : — La secția umanistă — limba și literatura română (scris și oral), o limbă moder­nă sau limba latină (scris și oral), precum și o disciplină la alegere — istoria patriei, biologia sau filozofia (numai oral) . — La secția reală — limba și literatura română (scris și oral), matematici (scris și oral), precum și o disciplină la ale­gere — fizica, chimia sau biologia (numai oral). La concursul de admitere și la examenul de maturitate în școlile și secțiile cu limbile de predare ale naționalităților conlocuitoare se­ susține și un examen de limbă maternă, respectiv de literatură și limbă maternă (scris și oral). 4. Concursul de admitere în­ instituțiile de [UNK]> învățămînt superior se va ține la datele și pe baza programelor ce se vor anunța. Concursul va consta din examene la două discipline de profil (cu probe scrise și orale). PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ! VIITORUL AN ȘCOLAR. 3 Se diversifică rețeaua școlară • 2320 de noi săli de clasă • Material didactic în valoare de 43.300.000 lei • Programe și manuale îmbunătățite O dată cu încheierea acestui an de învățămînt, problema pregătirii noului an a intrat în actualitatea imediată, concentrând preocupările organelor locale și ale direcțiilor de școli. Pe plan central însă pregăti­rea noului an școlar a început cu mult în urmă, vizînd toate laturile esențiale ale activității școlare în viitorul an de învățămînt. în clasele I—VIII ale școlii gene­rale vor fi cuprinși 2 967 000 elevi, din care 368 000 în clasa X, în clasa a IX-a a liceelor de cultură genera­lă vor fi școlarizați prin cursurile de zi 70 000 elevi, iar prin cursurile serale 24 500. Va crește rețeaua în­vățămîntului special, care va cu­prinde un număr , sporit de elevi. Potrivit sarcinilor Congresului al IX-lea al P.C.R., în viitorul an șco­lar își vor deschide porțile, după cum se știe, liceele de specialitate. Aceste licee, care iau ființă în toate regiunile țării, vor școlariza în anul­­ 19 000 elevi. Au fost luate din vreme și mă­suri pentru consolidarea bazei ma­teriale a învățămîntului. Cele mai importante măsuri în acest domeniu privesc construcțiile școlare. Nu­mărul sălilor de clasă ce se cons­truiesc pentru viitorul an școlar este de 2 320. Majoritatea acestora se află într-un stadiu de construc­ție avansat. O atenție­ deosebită i s-a acordat măsurilor privitoare la continua îm­bunătățire a conținutului învăță­­mîntului. Au fost elaborate planuri­le de învățămînt ce se vor aplica în viitorul an școlar în școlile gene­rale și în licee. Iată cîteva amănun­te legate de aceste planuri, în șco­lile generale se păstrează unele mă­suri de tranziție la matematică și științe biologice datorită faptului că elevii care vor intra la toamnă în clasa a VIII-a au studiat aritmetica pînă în clasa a VII-a, iar anatomia și fiziologia omului în clasa a VI-a. Ca urmare, algebra va continua să se predea numai în clasa a VIII-a (și nu în clasele a VII-a și a VIII-a), iar igiena se va preda separat în clasa a VII-a (nu împreună cu ana­tomia și fiziologia omului). în cla­sele a IX-a și a X-a de liceu (cursuri de zi) se va aplica planul de învățămînt prevăzut pentru du­rata de 12 ani, iar la clasa a Xl-a (clasă de lichidare), primul liceului pe 11 ani; la cursurile serale și fără frecvență vor funcționa două clase de lichidare (clasele a X-a și a Xl-a), după planul liceului pe 11 ani. S-au luat de asemenea măsuri pentru îmbunătățirea programelor destinate învățămîntului de cultură generală. Numărul programelor nou elaborate și revizuite se ridică la 48. Pentru îmbunătățirea programe­lor la principalele obiecte de învă­țămînt (matematica, limba și litera­tura română, fizica, chimia, științele biologice, educația cetățenească) Mi­nisterul învățămîntului a organizat o serie de consfătuiri la care au participat oameni de știință, pro­fesori din învățămîntul superior și profesori cu experiență care predau în învățămîntul de cultură generală. Valorificând propunerile făcute în cadrul acestor consfătuiri noile pro­grame reflectă cerințele îmbinării elementelor clasice și moderne ale științelor urmărind să facă cunoscu­te elevilor cele mai importante rea­lizări din domeniul fizicii, chimiei, biologiei și matematicii. Programa de literatură română pentru clasele a IX—XII prevede o nouă eșalonare materiei, introducerea studierii monografice a unor scriitori care n-au fost prevăzuți in programele anterioare (N. Iorga, L. Blaga, E. Lovinescu, H. Papadat-tíengescu, T. Vianu). Se îmbunătățesc și programele destinate învățămîntului pedagogic, celui artistic și celui special. Pentru școlile din aceste sectoare au fost elaborate pînă acum 26 programe noi și sînt în curs de elaborare alte 12 programe. Un capitol principal al pregătiri­lor pentru noul an școlar îl repre­zintă asigurarea necesarului de ma­nuale. S-au și tipărit pînă acum 260 titluri și alte 197 manuale se află în tipografii, înregistrează pași înainte și pro­ducția de material didactic, chema­tă să contribuie la modernizarea învățămîntului. Cadrele didactice și elevii vor avea la dispoziție, în noul an școlar, 162 de noi sortimente de material didactic — o trusă pen­ (Continuare în pag. 4-a) LICEELE DE SPECIALITATE înființarea liceelor de specialitate — una din sarcinile de bază pe care cel de-al IX-lea Congres al Parti­dului Comunist Român le-a pus în fața învățămîntului — a devenit fapt împlinit, pe baza recentei Hotărîri a C.C. al P.C.R. și a Consiliului de Mi­niștri. Prin conținutul pregătirii pe care o vor da elevilor, prin modul lor de organizare, aceste licee vor răspunde unor importante cerin­țe ale economiei noastre în ansam­blul ei, precum și ale sectorului so­­cial-cultural, asigurînd cadre medii capabile să-și desfășoare activitatea în condițiile automatizării producției în toate ramurile economiei, ale in­troducerii unor procese tehnologice tot mai perfecționate, ale extinderii utilizării unor metode de înaltă pro­ductivitate. Liceele de specialitate vor pre­găti cadre pentru diferitele sectoare industriale, pentru agricultură și alte sectoare din economie, instru­­indu-i pe elevi în 52 de specia­lități. La ele se adaugă liceele peda­gogice, care vor da o pregătire mai temeinică învățătorilor și educatoa­relor. Simpla trecere în revistă a specia­lităților pentru care se asigură pre­gătirea elevilor în cadrul noilor li­cee de specialitate evidențiază, dată în plus, legătura strînsă a a­­­­cestora cu domeniile de bază ale economiei. Astfel, în noile licee in­dustriale elevii se vor putea pregăti în specialități ca instalații siderurgi­ce și automatizare, construcții de mașini, automobile și tractoare, ter­­motehnică, electrotehnică, mașini și aparate electrice, electroenergeti­­că, mecanoenergetică și hidrotehnică etc. Elevii viitoarelor licee agricole își vor putea alege specialități ca agricultura generală, culturi irigate și hidrotenică, horticultură sau vor deveni specialiști zooveterinari, iar elevii liceelor economice se vor pu­tea pregăti în contabilitate și mer­­ceologie. Dînd candidaților posibilitatea să-și aleagă profesiile dintr-o sferă foarte largă de domenii legate de sectoarele cele mai importante ale economiei socialiste, liceele de spe­cialitate le creează prilejul să-și va­lorifice aptitudinile, înclinațiile, să se pregătească pentru domeniul de producție de care sunt­ cel mai mult atrași. Cei care vor dori, vor avea și posibilitatea de a dobîndi și o cali­ficare, mai înaltă în institutele de învățămînt superior. Toate aceste caracteristici, pers­pectivele largi pe care le oferă atit pentru formarea profesională cit și pentru pregătirea ulterioară în în­vățămîntul superior determină un număr însemnat de tineri să-și ex­prime dorința de a se îndrepta că­tre liceele de specialitate. Planurile de învățămint, progra­mele școlare, ca și organizarea noi­lor licee, care se stabilesc pe baza unor studii minuțioase, ținîndu-se seamă de tradițiile înaintate ale în­vățămîntului nostru, de experiența pedagogiei mondiale și de propune­rile valoroase făcute de un număr important de cadre didactice și de specialiști în producție au în vedere caracterul specific al liceelor de spe­cialitate, care vor da absolvenților lor o pregătire de cultură generală echivalentă în ansamblu cu aceea asigurată de liceele teoretice și, in același timp, o pregătire tehnică ge­nerală și de specialitate. O primă caracteristică a pla­nurilor de învățămint o constituie faptul că numărul orelor la unele discipline de cultură generală — matematică, fizică, biologie, econo­mie politică — va fi în funcție de tipul liceului și, în unele cazuri, chiar de profilul specialității. Eșalo­narea predării disciplinelor în de­cursul celor 4—5 ani de studii va fi prevăzută astfel incit disciplinele de cultură generală să aibă o ponde­re mai mare în primii ani, urmînd ca în anii următori să crească pon­derea disciplinelor de cultură teh­nică și de specialitate. Se va da o atenție deosebită și disciplinelor pen­tru formarea orizontului cultural al viitoarelor cadre medii de specia­litate, ca limba și literatura română, matematica și fizica, o limbă mo­dernă. Planurile de învățămînt vor asi­gura viitorilor absolvenți un larg orizont de cultură tehnică ge­nerală, punînd accent pe cunoș­tințele cele mai necesare în fie­care tip de liceu și în fiecare specia­litate în parte, în predarea dis­ciplinelor de specialitate, precum și în modul de organizare a instruirii practice se va pune accentul in mod deosebit pe cunoașterea celor mai moderne utilaje, mașini și agregate, pe procesele tehnologice de înaltă productivitate care au fost introduse recent în producție sau urmează a fi introduse in perspectivă apropia­tă. De asemenea, elevilor li se vor forma priceperi și deprinderi de or­ganizare și planificare a producției, precum și de executare a unor ope­­­­rații de muncă specifice unui anu­mit sector de activitate. în acest scop instruirea practică va fi orga­nizată diferențiat, în funcție de spe­cificul specialității. în general se prevede ca în prim­ii ani de liceu practica să se desfășoare în atelie­rele, laboratoarele sau pe­terenurile experimentale ale școlii, în strînsă corelație cu predarea disciplinelor de specialitate, în ultimii ani de stu­diu realizindu-se o practică de per­fecționare, efectuată direct în unită­țile de producție cele mai moderne și mai complex dotate. Condițiile materiale de care vor dispune liceele de specialitate încă de la înființarea lor vor fi de na­tură să asigure pregătirea elevilor la nivelul cerințelor. Astfel, majorita­tea noilor licee vor ființa în cadrul unor grupuri și centre școlare puter­nice, cu tradiție și bune rezultate în pregătirea diferitelor categorii de specialiști pentru economie. Aici li­ceele vor dispune de ateliere și la­boratoare cu utilaje, moderne, pre­cum și de experiența pozitivă acu­mulată în munca de­ instruire teore­tică și practică. O bază materială pe deplin corespunzătoare va fi asigu­rată și celorlalte licee de specialitate, în scopul asigurării bunei func­ționări a liceelor de specialitate vor fi selecționați cu grijă profesori de­­ Continuare în jingu­r­at

Next