Gazeta Învățământului, 1966 (Anul 18, nr. 832-879)
1966-06-10 / nr. 854
Importante măsuri privind conținutul și desfășurarea examenelor Pe baza discuțiilor și propunerilor din ședința Consiliilor învățământului superior, de cultură generală, profesional și tehnic, care a avut loc în zilele de 2—3 iunie a.c., Ministerul Învățământului a stabilit o serie de măsuri privind sistemul de absolvire a școlii generale, concursul de admitere în licee, conținutul și desfășurarea examenelor de maturitate. Mulți dintre participanții la discuții au argumentat din punct de vedere pedagogic și psihologic măsura de a se renunța la examenul care marca încheierea școlii generale. Ei au arătat, printre altele, că această măsură constituie o consecință firească a faptului că în etapa actuală marea majoritate a elevilor se prezintă în continuare la concursurile de admitere în liceele teoretice, în liceele de specialitate sau în școlile profesionale. In aceste condiții, dublarea unor probe de examen — fără a avea o finalitate efectivă pe planul pregătirii școlare — era inutilă. S-a subliniat, de asemenea, că renunțarea la examenul de absolvire trebuie să ducă la întărirea muncii pe întreg parcursul școlii generale, la sporirea exigenței și a simțului de răspundere al cadrelor didactice care predau în această școală față de nivelul cunoștințelor însușite de elevi, la pregătirea lor multilaterală în spiritul cerințelor societății socialiste, la nivelul dezvoltării științei și tehnicii contemporane. Este necesar ca absolvirea școlii generale să rămînă mai departe un moment deosebit de important în viața fiecărui tînăr, un eveniment pe care fiecare școală trebuie să-l sărbătorească într-un cadru festiv. Candidaților la concursurile de admitere în școlile de tip mediu li se asigură, prin renunțarea la examenul de absolvire a școlii generale, posibilitatea de a adunei mai mult problemele esențiale ale materiei din programa de concurs. Se creează astfel condițiile necesare pentru ca rezultatele concursurilor de admitere să releve mai judicios posibilitățile reale ale candidaților. în ansamblul lor, noile măsuri oferă depline condiții pentru o pregătire în care accentul principal să fie pus pe calitate, pe însușirea cu caracter creator a cunoștințelor. O altă propunere importantă a Consiliilor învățămîntului superior, de cultură generală, profesional și tehnic, concretizată într-o măsură adoptată de Ministerul învățămîntului, se referă la reducerea numărului de discipline din care urmează să fie examinați candidații la examenul de maturitate din acest an, în argumentele aduse în favoarea acestei propuneri de către participanții la lucrările consiliilor se sublinia faptul că, fiind puși în situația de a susține probele scrise și orale la limba și literatura română și la o limbă străină (pentru absolvenții secțiilor umaniste) sau la limba și literatura română și la matematică (pentru absolvenții secțiilor reale), și în plus o singură probă orală — la alegere, din istoria patriei, biologie sau filozofie în primul caz, din fizică, chimie sau biologie în cel de al doilea — candidații vor avea posibilitatea să-și intensifice pregătirea pe linia studiilor impuse de profesia pe care doresc s-o îmbrățișeze. Dreptul de opțiune, diversificarea de conținut a examenului de maturitate în funcție de aptitudinile și dorințele exprimate de candidați — au arătat numeroși vorbitori — stabilesc o legătură de continuitate mai deplină în pregătirea absolvenților de liceu care, în majoritatea lor, s-au decis încă din clasa a X-a pentru un anumit institut de învățămînt superior. Ministerul învățămîntuluia făcut o serie de importante precizări cu privire la desfășurarea examenelor în noua formă, în cadrul acestora se arată că examenele de diplomă în școlile și institutele pedagogice se vor susține în aceleași condiții și la aceleași obiecte ca și în anul trecut. De asemenea, se precizează că examenul de maturitate la filozofie se va desfășura pe baza programei de marxism-leninism, iar temele din istoria patriei la care se va susține concursul de admitere în clasa a IX-a sunt cele din programa prevăzută inițial pentru examenul de absolvire a clasei a VIII-a ; ambele programe au fost publicate în Gazeta învățămîntului. Desigur, aplicarea cu întreaga eficiență, în spiritul în care au fost concepute, a măsurilor adoptate în ședința reunită a Consiliilor învățămîntului superior, de cultură generală, profesional și tehnic solicită să se întreprindă o serie de acțiuni organizatorice. Aceste acțiuni, ce se referă la activitatea pe care trebuie s-o desfășoare colectivele liceelor și de care răspund directorii școlilor, precum și membrii din comisiile concursului de admitere și ale examenului de maturitate, cer o muncă intensă pentru obținerea celor mai bune rezultate. De aceea, succesul desfășurării concursului de admitere în liceu și al examenului de maturitate pe baza noilor măsuri adoptate poate fi asigurat pe deplin numai dacă fiecare profesor va înțelege esența schimbărilor, efectuate și va acționa pe linia valorificării lor. In drumeție, prin Piatra Neamț (Fotografie executată de prof. Valeriu Bogdăneț din orașul Bacău) INFIMA LICEELOR DE SPECIALITATE Comitetul Central al Partidului Comunist Român și Consiliul de Miniștri al Republicii Socialiste România au hotărît ca, începînd cu anul școlar 1966-1967, pe baza Directivelor celui de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român, să se înființeze licee de specialitate (industriale, agricole, economice și pedagogice) cu durata de 4-5 ani. Examenele de admitere în aceste licee se vor desfășura cu începere de la 22 iunie a.c. Legea de organizare a liceelor de specialitate va fi supusă spre dezbatere apropiatei sesiuni a Marii Adunări Naționale a Republicii Socialiste România. DIN PARTEA MINISTERULUI INVĂȚĂMÎNTULUI în dezbaterea Consiliilor învățămîntului superior, de cultură generală, profesional și tehnic, din zilele de 2 și 3 iunie a.c., au fost puse unele probleme privind îmbunătățirea sistemului de absolvire a școlii generale, examenului de maturitate, precum și a concursurilor de admitere în școlile de tip mediu și în învățămîntul superior. Ca urmare a schimbului de păreri și a propunerilor făcute, pentru a evita paralelismele și supraaglomerarea elevilor, Ministerul învățămîntului a stabilit următoarele măsuri : 1. Să se renunțe la examenul de absolvire a școlii generale. Elevii care au absolvit clasa a VIII-a vor primi certificatul de absolvire a școlii generale. 2. Concursul de admitere în școlile de tip mediu se va desfășura la datele fixate între 22-29 iunie la liceele de cultură generală și la liceele de specialitate , între 4-12 iulie la școlile profesionale), la materiile anunțate anterior (limba română și matematică), la care se adaugă pentru liceele de cultură generală un examen oral de istoria patriei (clasa a VIII-a). 3. Examenul de maturitate se va desfășura la datele anunțate (17-29 iunie), conform programelor publicate, la următoarele discipline : — La secția umanistă — limba și literatura română (scris și oral), o limbă modernă sau limba latină (scris și oral), precum și o disciplină la alegere — istoria patriei, biologia sau filozofia (numai oral) . — La secția reală — limba și literatura română (scris și oral), matematici (scris și oral), precum și o disciplină la alegere — fizica, chimia sau biologia (numai oral). La concursul de admitere și la examenul de maturitate în școlile și secțiile cu limbile de predare ale naționalităților conlocuitoare se susține și un examen de limbă maternă, respectiv de literatură și limbă maternă (scris și oral). 4. Concursul de admitere în instituțiile de [UNK]> învățămînt superior se va ține la datele și pe baza programelor ce se vor anunța. Concursul va consta din examene la două discipline de profil (cu probe scrise și orale). PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ! VIITORUL AN ȘCOLAR. 3 Se diversifică rețeaua școlară • 2320 de noi săli de clasă • Material didactic în valoare de 43.300.000 lei • Programe și manuale îmbunătățite O dată cu încheierea acestui an de învățămînt, problema pregătirii noului an a intrat în actualitatea imediată, concentrând preocupările organelor locale și ale direcțiilor de școli. Pe plan central însă pregătirea noului an școlar a început cu mult în urmă, vizînd toate laturile esențiale ale activității școlare în viitorul an de învățămînt. în clasele I—VIII ale școlii generale vor fi cuprinși 2 967 000 elevi, din care 368 000 în clasa X, în clasa a IX-a a liceelor de cultură generală vor fi școlarizați prin cursurile de zi 70 000 elevi, iar prin cursurile serale 24 500. Va crește rețeaua învățămîntului special, care va cuprinde un număr , sporit de elevi. Potrivit sarcinilor Congresului al IX-lea al P.C.R., în viitorul an școlar își vor deschide porțile, după cum se știe, liceele de specialitate. Aceste licee, care iau ființă în toate regiunile țării, vor școlariza în anul 19 000 elevi. Au fost luate din vreme și măsuri pentru consolidarea bazei materiale a învățămîntului. Cele mai importante măsuri în acest domeniu privesc construcțiile școlare. Numărul sălilor de clasă ce se construiesc pentru viitorul an școlar este de 2 320. Majoritatea acestora se află într-un stadiu de construcție avansat. O atenție deosebită i s-a acordat măsurilor privitoare la continua îmbunătățire a conținutului învățămîntului. Au fost elaborate planurile de învățămînt ce se vor aplica în viitorul an școlar în școlile generale și în licee. Iată cîteva amănunte legate de aceste planuri, în școlile generale se păstrează unele măsuri de tranziție la matematică și științe biologice datorită faptului că elevii care vor intra la toamnă în clasa a VIII-a au studiat aritmetica pînă în clasa a VII-a, iar anatomia și fiziologia omului în clasa a VI-a. Ca urmare, algebra va continua să se predea numai în clasa a VIII-a (și nu în clasele a VII-a și a VIII-a), iar igiena se va preda separat în clasa a VII-a (nu împreună cu anatomia și fiziologia omului). în clasele a IX-a și a X-a de liceu (cursuri de zi) se va aplica planul de învățămînt prevăzut pentru durata de 12 ani, iar la clasa a Xl-a (clasă de lichidare), primul liceului pe 11 ani; la cursurile serale și fără frecvență vor funcționa două clase de lichidare (clasele a X-a și a Xl-a), după planul liceului pe 11 ani. S-au luat de asemenea măsuri pentru îmbunătățirea programelor destinate învățămîntului de cultură generală. Numărul programelor nou elaborate și revizuite se ridică la 48. Pentru îmbunătățirea programelor la principalele obiecte de învățămînt (matematica, limba și literatura română, fizica, chimia, științele biologice, educația cetățenească) Ministerul învățămîntului a organizat o serie de consfătuiri la care au participat oameni de știință, profesori din învățămîntul superior și profesori cu experiență care predau în învățămîntul de cultură generală. Valorificând propunerile făcute în cadrul acestor consfătuiri noile programe reflectă cerințele îmbinării elementelor clasice și moderne ale științelor urmărind să facă cunoscute elevilor cele mai importante realizări din domeniul fizicii, chimiei, biologiei și matematicii. Programa de literatură română pentru clasele a IX—XII prevede o nouă eșalonare materiei, introducerea studierii monografice a unor scriitori care n-au fost prevăzuți in programele anterioare (N. Iorga, L. Blaga, E. Lovinescu, H. Papadat-tíengescu, T. Vianu). Se îmbunătățesc și programele destinate învățămîntului pedagogic, celui artistic și celui special. Pentru școlile din aceste sectoare au fost elaborate pînă acum 26 programe noi și sînt în curs de elaborare alte 12 programe. Un capitol principal al pregătirilor pentru noul an școlar îl reprezintă asigurarea necesarului de manuale. S-au și tipărit pînă acum 260 titluri și alte 197 manuale se află în tipografii, înregistrează pași înainte și producția de material didactic, chemată să contribuie la modernizarea învățămîntului. Cadrele didactice și elevii vor avea la dispoziție, în noul an școlar, 162 de noi sortimente de material didactic — o trusă pen (Continuare în pag. 4-a) LICEELE DE SPECIALITATE înființarea liceelor de specialitate — una din sarcinile de bază pe care cel de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român le-a pus în fața învățămîntului — a devenit fapt împlinit, pe baza recentei Hotărîri a C.C. al P.C.R. și a Consiliului de Miniștri. Prin conținutul pregătirii pe care o vor da elevilor, prin modul lor de organizare, aceste licee vor răspunde unor importante cerințe ale economiei noastre în ansamblul ei, precum și ale sectorului social-cultural, asigurînd cadre medii capabile să-și desfășoare activitatea în condițiile automatizării producției în toate ramurile economiei, ale introducerii unor procese tehnologice tot mai perfecționate, ale extinderii utilizării unor metode de înaltă productivitate. Liceele de specialitate vor pregăti cadre pentru diferitele sectoare industriale, pentru agricultură și alte sectoare din economie, instruindu-i pe elevi în 52 de specialități. La ele se adaugă liceele pedagogice, care vor da o pregătire mai temeinică învățătorilor și educatoarelor. Simpla trecere în revistă a specialităților pentru care se asigură pregătirea elevilor în cadrul noilor licee de specialitate evidențiază, dată în plus, legătura strînsă a acestora cu domeniile de bază ale economiei. Astfel, în noile licee industriale elevii se vor putea pregăti în specialități ca instalații siderurgice și automatizare, construcții de mașini, automobile și tractoare, termotehnică, electrotehnică, mașini și aparate electrice, electroenergetică, mecanoenergetică și hidrotehnică etc. Elevii viitoarelor licee agricole își vor putea alege specialități ca agricultura generală, culturi irigate și hidrotenică, horticultură sau vor deveni specialiști zooveterinari, iar elevii liceelor economice se vor putea pregăti în contabilitate și merceologie. Dînd candidaților posibilitatea să-și aleagă profesiile dintr-o sferă foarte largă de domenii legate de sectoarele cele mai importante ale economiei socialiste, liceele de specialitate le creează prilejul să-și valorifice aptitudinile, înclinațiile, să se pregătească pentru domeniul de producție de care sunt cel mai mult atrași. Cei care vor dori, vor avea și posibilitatea de a dobîndi și o calificare, mai înaltă în institutele de învățămînt superior. Toate aceste caracteristici, perspectivele largi pe care le oferă atit pentru formarea profesională cit și pentru pregătirea ulterioară în învățămîntul superior determină un număr însemnat de tineri să-și exprime dorința de a se îndrepta către liceele de specialitate. Planurile de învățămint, programele școlare, ca și organizarea noilor licee, care se stabilesc pe baza unor studii minuțioase, ținîndu-se seamă de tradițiile înaintate ale învățămîntului nostru, de experiența pedagogiei mondiale și de propunerile valoroase făcute de un număr important de cadre didactice și de specialiști în producție au în vedere caracterul specific al liceelor de specialitate, care vor da absolvenților lor o pregătire de cultură generală echivalentă în ansamblu cu aceea asigurată de liceele teoretice și, in același timp, o pregătire tehnică generală și de specialitate. O primă caracteristică a planurilor de învățămint o constituie faptul că numărul orelor la unele discipline de cultură generală — matematică, fizică, biologie, economie politică — va fi în funcție de tipul liceului și, în unele cazuri, chiar de profilul specialității. Eșalonarea predării disciplinelor în decursul celor 4—5 ani de studii va fi prevăzută astfel incit disciplinele de cultură generală să aibă o pondere mai mare în primii ani, urmînd ca în anii următori să crească ponderea disciplinelor de cultură tehnică și de specialitate. Se va da o atenție deosebită și disciplinelor pentru formarea orizontului cultural al viitoarelor cadre medii de specialitate, ca limba și literatura română, matematica și fizica, o limbă modernă. Planurile de învățămînt vor asigura viitorilor absolvenți un larg orizont de cultură tehnică generală, punînd accent pe cunoștințele cele mai necesare în fiecare tip de liceu și în fiecare specialitate în parte, în predarea disciplinelor de specialitate, precum și în modul de organizare a instruirii practice se va pune accentul in mod deosebit pe cunoașterea celor mai moderne utilaje, mașini și agregate, pe procesele tehnologice de înaltă productivitate care au fost introduse recent în producție sau urmează a fi introduse in perspectivă apropiată. De asemenea, elevilor li se vor forma priceperi și deprinderi de organizare și planificare a producției, precum și de executare a unor operații de muncă specifice unui anumit sector de activitate. în acest scop instruirea practică va fi organizată diferențiat, în funcție de specificul specialității. în general se prevede ca în primii ani de liceu practica să se desfășoare în atelierele, laboratoarele sau peterenurile experimentale ale școlii, în strînsă corelație cu predarea disciplinelor de specialitate, în ultimii ani de studiu realizindu-se o practică de perfecționare, efectuată direct în unitățile de producție cele mai moderne și mai complex dotate. Condițiile materiale de care vor dispune liceele de specialitate încă de la înființarea lor vor fi de natură să asigure pregătirea elevilor la nivelul cerințelor. Astfel, majoritatea noilor licee vor ființa în cadrul unor grupuri și centre școlare puternice, cu tradiție și bune rezultate în pregătirea diferitelor categorii de specialiști pentru economie. Aici liceele vor dispune de ateliere și laboratoare cu utilaje, moderne, precum și de experiența pozitivă acumulată în munca de instruire teoretică și practică. O bază materială pe deplin corespunzătoare va fi asigurată și celorlalte licee de specialitate, în scopul asigurării bunei funcționări a liceelor de specialitate vor fi selecționați cu grijă profesori de Continuare în jingurat