Gazeta Învățământului, 1969 (Anul 21, nr. 976-1023)
1969-05-16 / nr. 995
Concursul de admitere în liceu Din ansamblul măsurilor luate de Ministerul Invățămîntului pentru aplicarea Directivelor C. C. al P. C. R. privind dezvoltarea învățămîntului în țara noastră și a Legii învățămîntului fac parte și acelea care privesc îmbunătățirea activității de orientare școlară a elevilor, precum și de selecție a lor, o dată cu trecerea dintr-un grad de învățămînt în altul. In acest sens, concursul de admitere în liceele de cultură generală, de artă, cu program de educație fizică și pedagogice a fost reconsiderat, aducîndu-i-se unele perfecționări în vederea realizării unei mai bune selecții a elevilor și unei aprecieri obiective a gradului lor de pregătire și dezvoltare intelectuală. In cele ce urmează publicăm interviul pe această temă acordat gazetei noastre de tov. ION RADU, director general în Ministerul Invățămîntului. — Care sînt principalele elemente noi intervenite în modul de ocupare a locurilor puse în concurs ? — Concursul de admitere în anul î al liceelor de cultură generală, de artă, cu program de educație fizică și al liceelor pedagogice are loc între 19—28 iunie cînd se vor pune în concurs toate locurile planificate. Vor fi declarați admiși, la Crditiea desp rescîndă a mediilor și în limita locurilor planificate, candidații care obțin media generală cel puțin șase. Liceele la care nu se vor ocupa toate locurile la concursul din iunie vor organiza un nou concurs între 1—9 septembrie, cînd media generală de admitere pentru ocuparea locurilor rămase libere poate coborî pînă la cinci. — Ce ne puteți spune despre condițiile de concurs ? — Se știe că, potrivit Legii învățămîntului, deși școlaritatea obligatorie va avea o durată de 10 ani, totuși, trecerea la liceu se face după promovarea clasei a VIII-a a școlii generale. De aceea, la concurs se pot înscrie absolvenții clasei a VIII-a a școlii generale care împlinesc vîrsta de cel mult 17 ani în anul calendaristic în care se prezintă la concurs. In acest scop, elevilor promovați ai clasei a VIII-a în acest an școlar care doresc să urmeze liceul li se vor elibera adeverințe de absolvire a primelor opt clase ale școlii generale. Pentru a se realiza o orientare rațională a candidaților către diferite licee chiar înainte de începerea concursului, conducerile liceelor vor afișa numărul locurilor planificate și — zilnic — în perioada înscrierilor, numărul candidaților, înscriși. De asemenea, pentru ca fiecare elev să poată studia în continuare, în clasele de liceu, limba străină pe care a început-o în școala generală, candidații vor fi anunțați, prin afișare și oral, ce limbi se vor studia în clasele anului I din liceul respectiv. înscrierile la concurs se pot face pînă în preziua începerii concursului, inclusiv a probelor practice de specialitate. — în ce constă concursul de admitere ? — Concursul de admitere în liceele de cultură generală și liceele pedagogice constă din probe la limba română (scris și oral), matematică (scris și oral), istoria României (oral), iar pentru școlile cu predarea în limbi ale naționalităților conlocuitoare și limba maternă (scris și oral). Absolvenții școlilor generale cu predarea în limbile naționalităților conlocuitoare se pot prezenta la concursul de admitere și la liceele de cultură generală cu limba de predare română. In asemenea cazuri, candidații nu vor mai susține probe de limba maternă. La liceele de artă sau la liceele cu program de educație fizică se susțin și probe scrise și orale la limba română, limba maternă (pentru școlile cu predarea în limbile naționalităților conlocuitoare) și matematică, precum și probe practice de specialitate, iar la liceele pedagogice o probă de aptitudini muzicale, care sînt eliminatorii. Aceste probe sînt programate cu 3—5 zile înaintea probelor de cultură generală, astfel încît candidații respinși să se poată înscrie la alte școli. . Probele scrise și orale se susțin potrivit programei pentru concursul de admitere, publicată în „Gazeta învățămîntului“ încă din luna martie a.c. — Cine stabilește subiectele la probele scrise și cînd vor avea loc acestea ? — Subiectele probelor scrise se stabilesc de Ministerul Invățămîntului, așa încît să existe un criteriu unic, pe întreaga țară, de apreciere a pregătirii și de selecție a elevilor. Pentru acest motiv, fiecare probă scrisă se desfășoară în aceeași zi la ora 9 în toate liceele. La concursul din iunie proba scrisă la limba română va avea loc la 19 iunie, la matematică la 20 iunie, iar la limba maternă la 21 iunie. La concursul din luna septembrie proba scrisă la limba română va avea loc la 1 septembrie, la matematică la 2 septembrie, iar la limba maternă la 3 septembrie. Probele scrise vor consta, la limba română și la limba maternă, dintr-o compunere pe o temă din materia de lectură literară studiată în clasele V—VIII și o analiză gramaticală (sintactică și morfologică), iar la matematică dintr-o (Continuare in pag. a 4-a) Proletari 'din toate țările,uniți-vă ! m Conținut, forme și metode in lecțiile recapitulative de filozofie-pag. 2 ■ Consolidarea și sinteza cunoștințelor de matematică in clasa a VllI-a-pag. 2 ■ Contribuții la jalonarea unor strategii didactice-pag. 3 ■ Repere pentru orientarea elevilor - pag. 4 UN POTENȚIAL care cere AMPLĂ VALORIFICARE Constituite cu menirea să stimuleze cercetarea științifică a corpului profesoral, să contribuie la perfecționarea pregătirii științifice și pedagogice a acestuia, precum și la stimularea interesului tineretului față de studiul științific, societățile științifice ale cadrelor didactice desfășoară o activitate prodigioasă. Sub egida lor se organizează ședințe de comunicări și informări științifice și metodice, au loc congrese naționale sau întîlniri științifice de anvergură internațională, se desfășoară cursuri de vară, schimburi de experiență, consultații, excursii de studii și de informare. Societățile editează reviste de specialitate și publicații neperiodice cu caracter științific și metodologic, stimulează munca de cercetare prin publicarea celor mai valoroase lucrări expuse la sesiuni, prin concursuri de lucrări științifice, prin acordarea de premii și mențiuni, inițiază concursuri pentru elevii liceelor de cultură generală. Simpla enumerare a acestor modalități este suficientă pentru a ne crea o imagine asupra largilor resurse de care dispun societățile științifice ale cadrelor didactice, asupra rolului pe care îl pot juca în promovarea preocupărilor de informare și cercetare științifică ale profesorilor, asupra sprijinului pe care îl pot da în această direcție. Profesorii pot găsi, prin intermediul societăților, un mediu propice pentru a-și cultiva interesele proprii de cercetare și de informare științifică. Există intr-adevăr în prezent, ca urmare a reorganizărilor ce au avut loc în acest cadru, societăți distincte pentru matematicieni, pentru filologi, pentru profesorii de geografie, de istorie, de fizică, de chimie, de biologie. Ele au filiale și subfiliale în întreaga țară, astfel că, indiferent de localitatea în care muncește, orice profesor poate să beneficieze de posibilitățile pe care le oferă aceste instituții științifice. Din cîte se vede, destinate să fie centre active ale vieții științifice, societățile au și forța necesară pentru a-și realiza această misiune. Dar este oare potențialul lor pe deplin valorificat ? Un rol important și un spațiu larg în viața societăților științifice ale cadrelor didactice îl dețin întrunirile destinate comunicărilor științifice, teren larg de manifestare a laturii științifice pe care o implică profesiunea didactică și totodată teren de schimb de opinii, de idei și de experiență, atît în planul problemelor de strictă specialitate, cit și în acela care privește domeniul pedagogiei și metodicii. Ca să ne referim la Societatea de filologie (una din cele mai active), vom menționa că ea a organizat, numai în ultimele luni, o dezbatere pe probleme privind lingvistica aplicată și modernizarea predării limbilor străine, o alta consacrată tehnicii elaborării unei lucrări de grad, precum și numeroase acțiuni locale. O serie de profesori se pregătesc să expună, la întrunirile științifice organizate de societate, rezultatele cercetărilor desfășurate de ei cu privire la eficacitatea și limitele învățămîntului programat, la raportul de pondere între cunoștințele de fonetică, cele de vocabular și cele de gramatică în școala generală etc. Trebuie să recunoaștem însă că, uneori, manifestările de acest gen sîțnt privite cu indiferența. Ac?:'5‘ . sei] întîmplă ori de cîte ori își fac loc în cadrul lor comunicări încărcate de platitudini și de locuri comune, care sînt departe de a stimula interesul auditoriului, ori de cite ori criteriile orientării tematice sînt arbitrare, întîmplătoare. Așadar, totul depinde de ținuta științifică a acțiunilor, de temele dezbătute, de rigurozitatea și responsabilitatea cu care sînt pregătite. De aici necesitatea de a opera o selecție mai riguroasă a lucrărilor care urmează să fie prezentate în întrunirile științifice, lăsînd să filtreze numai ceea ce este cu adevărat actual, valoros, numai ceea ce răspunde cu adevărat cerințelor tot mai ridicate ale prezentului, numai ceea ce este determinat de o necesitate reală, răspunzînd unei probleme stringente, de larg interes în lumea profesorilor. O preocupare din ce în ce mai pregnantă de a conjuga cercetarea științifică consacrată problemelor de strictă specialitate cu cea care privește perfecționarea învățămîntului se observă în activitatea Societății de matematică, care are o veche și îndelungată tradiție în acest domeniu. In tematica sesiunilor științifice, a simpozioanelor, a consfătuirilor sau seminiariilor organizate de această figurează în egală măsură atît probleme direct legate de munca profesorilor — cum ar fi realizarea unei programe matică la clasele unitare de mateV—XII, folosirea metodelor moderne în predarea geometriei, studiul noțiunilor de logică matematică în școlile de cultură generală, elemente de calcul al probabilităților și programare matematică în școala medie, predarea matematicii la clasele a XlI-a sau formarea profesorilor de matematică pentru liceu — cit și probleme de interes pur științific, pe teme privind istoria matematicii în țara noastra, mecanica fluidelor, mecanica mediilor continui, ecuațiile funcționale etc. Unele acțiuni organizate de Societatea de matematică se bucură și de participarea unor savanți de prestigiu de peste hotare. Reușesc insă aceste acțiuni să cuprindă un număr îndeajuns de larg de profesori din învățămintul de cultură generală ? Desigur, nu pot participa la ele toți profesorii țării. Pot fi invitați însă de fiecare dată, pe lingă cei care prin preocupările lor păstrează o legătură perminentă cu astfel de acțiuni, loturi mai largi de profesori din localități diferite, mereu altele, astfel încît să fie asigurat treptat accesul tuturor profesorilor la întrunirile științifice de mare anvergură organizate de societăți. Una dintre importantele forme la care recurg societățile științifice pentru realizarea obiectivelor lor o constituie taberele-curs organizate in timpul vacanței de vară, tabere în care se țin prelegeri și se desfășoară seminarii axate pe diferite probleme de interes științific și pedagogic. Sunt un fel de cursuri post-universitare care au în special rolul de a-i pune la curent pe profesori cu ceea ce este nou în domeniul disciplinei lor. Astfel, la taberele curs pe care Societatea de istorie le va organiza în cursul apropiatei vacanțe de vară se vor dezbate, printre altele, probleme privitoare la formarea poporului român și a limbii române în lumina ultimelor cercetări. Taberele-curs ale Societății de geografie — aflate în acest an la a zecea ediție — prilejuiesc cunoașterea complexă, pe teren, a diferitelor zone geografice ale țării înlesnind studierea lor din punct de vedere economico-geografic, fizico-geografic istoric, biologic etc. și îi informează totodată pe profesori asupra problemelor noi din domeniul științelor geografice. Incepînd din anul trecut, Societatea de geografie organizează pentru toți participanți la tabere, după încheierea acestora, o consfătuire în cadrul căreia sunt prezentate comunicări științifice privind geografia zonelor studiate și probleme actuale ale științelor geografice și probleme metodico-didactice. Consfătuirea din anul trecut a fost organizată la Sighișoara, iar cea din anul acesta va avea loc la Cîmpulung Muscel. Societatea de biologie, la rîndul ei, organizează tabere-curs la Agigea, unde profesorii studiază flora și fauna Mării Negre, a litoralului și a Deltei, la Sinaia pentru studiul florei și faunei alpine, la Stațiunea experimentală de la Pîngărați-Bicaz pentru studii privind hidrobiologia lacului Bicaz, vegetația și fauna împrejurimilor și la Cluj, pentru studii și aplicații in Munții Apuseni și la Cheile Turzii. Ca formă de informare științifică în problemele de specialitate, ca modalitate pentru observații, și climat propriu experiențe cercetări cu caracter științific, lași berele-curs repreziirta una din cele mai eficiente acțiuni organizate de societăți. Cu atît mai mult trebuie să se acorde atenție diferitelor probleme organizatorice și de conținut pe care le ridică perfecționarea acestora. Ar fi de dorit astfel ca societățile să primească un mai mare sprijin din partea inspectoratelor școlare județene în recrutarea profesorilor care participă la aceste tabere, în stimularea interesului și dorinței de a merge în tabere. Ar fi, poate, necesar să se acorde în același timp o mai mare atenție condițiilor materiale în care se organizează taberele, cercetării căilor prin care s-ar putea crea facilități de ordin material, unele cum ar fi reducerea contribuției profesorilor la cheltuielile reclamate de prezența lor în tabere, reduceri la tarifele transporturilor locale din zona taberei, degrevarea profesorilor care participă la tabere de alte sarcini școlare etc. Totodată se impune căutarea unor forme noi, moderne, de activitate în tabere. Ne gîndim, bunăoară, că n-ar fi lipsit de interes dacă diferitele societăți ar conjuga programele taberelor-curs, organizîndu-se în colaborare adevărate expediții științifice, cu obiective complexe. O astfel de cercetare ar avea drept rezultat ample și interesante lucrări monografice. Activitatea editorială reprezintă o altă cale, cu foarte largi posibilități, prin care societățile științifice ale cadrelor didactice își realizează obiectivele. Revistele, culegerile, volumele de studii și cercetări pe care le editează societățile au funcții multiple, fiind destinate să-i informeze pe profesori asupra celor mai din domeniul științei noi probleme respective O. BUZESCU PRESTIGIOASA MANIFESTARE ȘTIINȚIFICĂ Centrul de cercetări pentru problemele tineretului a organizat în zilele de 9 și 10 mai a.c., In colaborare cu Ministerul Sănătății, Ministerul Invățămîntului și Consiliul Național pentru educație fizică și sport, o consfătuire științifică cu tema „Sănătatea, creșterea și dezvoltarea somato-funcțională și psihică a adolescenților și tinerilor“. La consfătuire au luat parte Ion Iliescu, prim-secretar al C. C. al U. T . C, ministru pentru problemele tineretului, Eugen Mareș, adjunct al ministrului sănătății, Traian Pop, adjunct al ministrului învățămîntului, Emil Ghibu, vicepreședinte al C.N.E.F.S., medici, profesori din învățămîntul de toate gradele, cercetători științifici în problemele tineretului, sănătății și sportului. Ne-am adresat conf. univ. OVIDIU BADINA, doctor în filozofie, directorul Centrului de cercetări pentru problemele tineretului, solicitîndu-i să ne împărtășească unele impresii și date cu privire la desfășurarea consfătuirii. Consfătuirea desfășurată săptămîna trecută — ne-a spus interlocutorul nostru — se înscrie în preocupările de prim ordin ale Centrului de cercetări pentru problemele tineretului. După cum se știe, în noiembrie 1968 a fost organizat un simpozion cu tema „Tineretul — obiect de cercetare științifică“. Rezultatele lui ne-au permis să stabilim direcțiile principale în care trebuie să intensificăm acțiunile de cooperare cu alte instituții. Consfătuirea la care ne referim reprezintă prima noastră manifestare organizată pe o temă mai restrînsă decit cea din toamnă, dar de importanță majoră, unde specialiști din institute de cercetare și din rețeaua învățămîntului, medici, activiști în domeniul sportului, pedagogi, sociologi, psihologi etc. au prezentat rezultatele diferitelor investigații. Socotim un fapt pozitiv schimbul de păreri realizat de cei care se ocupă — din diferite unghiuri și în instituții diferite — de starea de sănătate și de dezvoltarea tineretului. Pozitiv este, de asemenea, faptul că s-au împletit preocupări ale teoreticienilor cu cele ale practicienilor. In acest context au făcut expuneri academicianul Ștefan Milcu, profesorii universitari doctori docenți Adrian Ionescu și Fr. Ulmeanu, conferențiarii universitari doctori Octavian Berlogea, Gh. Tănasescu, C. I. Bucur și alții. Toate comunicările au cuprins un bogat material faptic referitor la diferitele aspecte ale stării de sănătate, la creșterea și dezvoltarea somato-funcțională și psihică a tineretului, la modul în care acestea influențează orientarea profesională a tinerilor, adaptarea și integrarea lor în muncă și viață, sporirea randamentului școlar etc. Aș vrea să remarc, bunăoară, că în comunicarea intitulată „Starea de sănătate a populației tinere din R.S.R.“. s-a evidențiat faptul că dinamica stării de sănătate a întregii populații — și în special a copiilor, adolescenților și tinerilor — prezintă îmbunătățire, în sensul o continuă unei armonioase dezvoltări fizice și intelectuale. Aceasta se datorește — după cum s-a demonstrat și într-o altă comunicare — îmbunătățirii continue a condițiilor de igienă, progreselor profilaxiei în tratamentul bolilor, alimentației tot mai bogate, mai îngrijite, organizării mai raționale a activității și repausului, metodelor moderne de instruire și educare a școlarilor. Suscitînd discuții ample, prilejuind numeroase propuneri, consfătuirea a dus la concluzii de natură să favorizeze extinderea unor cercetări interdisciplinare menite să dea posibilitatea unei mai bune și multilaterale cunoașteri a problemelor tineretului, organizarea unor acțiuni coordonate, care să contribuie la găsirea celor mai potrivite soluții ce privesc sănătatea și dezvoltarea tineretului. (Continuare in pag. a 4-a) Etapa republicană a concursurilor școlare— ediția 1969 » Duminica trecută au avut loc în Capitală fazele finale ale concursurilor școlare de literatură română, matematică, fizică și chimie. Decurgînd dintr-o susținută preocupare pentru selecționarea, încurajarea și promovarea valorilor spirituale ale țării încă de la frageda vîrstă a școlarității, aceste concursuri se caracterizează printr-o largă popularitate in rindurile elevilor și profesorilor. Tot mai mulți sînt elevii care vor să-și verifice capacitatea, inteligența și talentul prin intermediul acestor concursuri și care reușesc să-și legitimeze astfel valoarea intelectuală. Tot mai mulți sunt profesorii care manifestă dorința de a-și vedea elevii cîștigători pe podiumul concursurilor, considerînd succesele lor drept o încununare a propriilor lor strădanii pedagogice. La faza pe localitate a actualei ediții a concursurilor au participat peste 50 000 de elevi din licee teoretice, licee de specialitate și școli profesionale, iar la faza republicană au promovat aproape 1 300 de concurenți, cîștigători ai întrecerilor care au avut loc la nivelul cu circa județelor — 500 mai mulți decit in anul școlar trecut Dintre aceștia, 336 s-au dovedit a fi cei mai buni dintre cei mai buni, virtuali literați, matematicieni, fizicieni sau chimiști de primă mină. Aceasta este o urmare directă a condițiilor din ce în ce mai bune de care se bucură școlile din țara noastră, a procesului complex de perfecționare realizat pe tantelor baze impordocumente adoptate de partidul și statul nostru in domeniul învățămintului. îndeobște, lucrările cele mai bune au aparținut elevilor clasei a XlI-a, dovadă că măsurile luate pentru rea duratei prelungiînvățămîntului în școala de cultură generală au început să-și arate roadele. Intr-adevăr, lucrările elevilor din această clasă au dovedit o mai aprofundată cunoaștere problemelor, o creșatere a capacității de sinteză a elevilor, o mai exactă și mai îngrijită formă de expunere a ideilor. La festivitățile de premiere, desfășurate marți, 13 mai, în prezența reprezentanților societăților științifice ale cadrelor didactice, ai Ministerului Invățămîntului și ai C.C. al U.T.C. — sub auspiciile căora au loc în fiecare an concursurile — elevii, concurenți și premiați, au avut prilejul să asculte povețele și îndrumările unor savanți de seamă din domeniul disciplinei pe care au îndrăgit-o. Astfel, matematicienii s-au întîlnit cu acad. Grigore Moisil, fizicienii și chimiștii cu acad. T. Ionescu, literații cu prof. univ. Al. Dima, membru corespondent al Academiei. Felicitările pe care aceștia le-au adresat premianților sunt în egală măsură felicitări adresate școlilor ce i-au pregătit. Pentru că premiile pe care le-au primit elevi ca Robert Păiușanul de la Liceul,Nicolae Bălcescu" din București, Ion Apostol de la liceul „Vasile Alecsandri" din Galați, Constantin Sorici de la Liceul nr. 7 din T. Severin, Florin Ungureanu de la Liceul „T. Laurian" din Botoșani, Meguța-Lia Costin de la Liceul „N. Bălcescu" din Cluj, Ioana Stanciu de la Școala profesională textilă din Pitești sau Felix Oraf de la Școala profesională auto din T. Severin, ca și mulți, mulți alții, sunt în același timp premii acordate profesorilor lor, V. O. Aspect din timpul etapei republicane a concursului școlar de matematică desfășurat la Liceul „Gheorghe Lazăr" din Capitală H L/