Gazeta Învățământului, 1969 (Anul 21, nr. 976-1023)

1969-05-16 / nr. 995

Concursul de admitere în liceu Din ansamblul măsurilor luate de Ministerul Invățămîntului pentru aplicarea Directivelor C. C. al P. C. R. privind dezvoltarea învățămîn­­tului în țara noastră și a Legii învățămîntului fac parte și acelea care privesc îmbunătățirea activității de orientare școlară a elevilor, precum și de selecție a lor, o dată cu trecerea dintr-un grad de învățămînt în altul. In acest sens, concursul de admitere în liceele de cultură generală, de artă, cu program de edu­cație­ fizică și pedagogice a fost reconsiderat, aducîndu-i-se unele perfecționări în vederea re­alizării unei mai bune selecții a elevilor și unei aprecieri obiective a gradului lor de pregătire și dezvoltare intelectuală. In cele ce urmează publicăm interviul pe această temă acordat ga­zetei noastre de tov. ION RADU, director general în Ministerul Invățămîntului. — Care sînt principalele elemente noi in­tervenite în modul de ocupare a locuri­lor puse în concurs ? — Concursul de admitere în anul î al liceelor de cultură generală, de artă, cu program de edu­cație fizică și al liceelor pedagogice are loc între 19—28 iunie cînd se vor pune în concurs toate locurile planificate. Vor fi declarați admiși, la Crditiea desp rescîndă a mediilor și în limita locurilor planificate, candidații care obțin media generală cel puțin șase. Liceele la care nu se vor ocupa toate locurile la concursul din iunie vor organiza un nou concurs între 1—9 septem­brie, cînd media generală de admitere pentru o­­cuparea locurilor rămase libere poate coborî pînă la cinci. — Ce ne puteți spune despre condițiile de concurs ? — Se știe că, potrivit Legii învățămîntului, deși școlaritatea obligatorie va avea o durată de 10 ani, totuși, trecerea la liceu se face după promovarea clasei a VIII-a a școlii generale. De aceea, la concurs se pot înscrie absolvenții clasei a VIII-a a școlii generale care împlinesc vîrsta de cel mult 17 ani în anul calendaristic în care se prezintă la concurs. In acest scop, elevilor promovați ai clasei a VIII-a în acest an școlar care doresc să urmeze liceul li se vor elibera adeverințe de absolvire a primelor opt clase ale școlii generale. Pentru a se realiza o orientare rațională a candidaților către diferite licee chiar înainte de începerea concursului, conducerile liceelor vor afișa numărul locurilor planificate și — zilnic — în perioada înscrierilor, numărul candidaților, înscriși. De asemenea, pentru ca fiecare elev să poată studia în continuare, în clasele de liceu, limba străină pe care a început-o în școala generală, candidații vor fi anunțați, prin afișare și oral, ce limbi se vor studia în clasele anului I din li­ceul respectiv. înscrierile la concurs se pot face pînă în pre­ziua începerii concursului, inclusiv a probelor practice de specialitate. — în ce constă concursul de admitere ? — Concursul de admitere în liceele de cultură generală și liceele pedagogice constă din probe la­ limba română (scris și oral), matematică (scris și oral), istoria României (oral), iar pentru școlile cu predarea în limbi ale naționalităților conlocuitoare și limba maternă (scris și oral). Absolvenții școlilor generale cu predarea în lim­bile naționalităților conlocuitoare se pot pre­zenta la concursul de admitere și la liceele de cultură generală cu limba de predare română. In asemenea cazuri, candidații nu vor mai sus­ține probe de limba maternă. La liceele de artă sau la­ liceele cu program de educație fizică se susțin și probe scrise și orale la limba română, limba maternă (pentru școlile cu predarea în limbile naționalităților conlocui­toare) și matematică, precum și probe practice de specialitate, iar la liceele pedagogice o probă de aptitudini muzicale, care sînt eliminatorii. Aceste probe sînt programate cu 3—5 zile înain­tea­­ probelor de cultură generală, astfel încît candidații respinși să se poată înscrie la alte școli. . Probele scrise și orale se susțin potrivit pro­gramei pentru concursul de admitere, publicată în „Gazeta învățămîntului“ încă din luna martie a.c. — Cine stabilește subiectele la probele scrise și cînd vor avea loc acestea ? — Subiectele probelor scrise se stabilesc de Ministerul Invățămîntului, așa încît să existe un criteriu unic, pe întreaga țară, de apreciere a pregătirii și de selecție a elevilor. Pentru acest motiv, fiecare probă scrisă se desfășoară în ace­eași zi la ora 9 în toate liceele. La concursul din iunie proba scrisă la limba română va avea loc la 19 iunie, la matematică la 20 iunie, iar la limba maternă la 21 iunie. La concursul din luna septembrie proba scrisă la limba română va avea loc la 1 septembrie, la matematică la 2 septembrie, iar la limba mater­nă la 3 septembrie. Probele scrise vor consta, la limba română și la limba maternă, dintr-o compunere pe o te­mă din materia de lectură literară studiată în clasele V—VIII și o analiză gramaticală (sintac­tică și morfologică), iar la matematică dintr-o (Continuare in pag. a 4-a) Proletari 'din toate țările,uniți-vă ! m Conținut, forme și metode in lecțiile recapitulative de filozofie-pag. 2 ■ Consolidarea și sinteza cunoștințelor de matematică in clasa a VllI-a-pag. 2 ■ Contribuții la jalonarea unor strategii didactice-pag. 3 ■ Repere pentru orientarea elevilor - pag. 4 UN POTENȚIAL care cere AMPLĂ VALORIFICARE Constituite cu menirea să sti­muleze cercetarea științifică a cor­pului profesoral, să contribuie la perfecționarea pregătirii științifi­ce și pedagogice a acestuia, pre­cum și la stimularea interesului tineretului față de studiul științi­fic, societățile științifice ale ca­drelor didactice desfășoară o acti­vitate prodigioasă. Sub egida lor se organizează ședințe de comuni­cări și informări științifice și me­todice, au loc congrese naționale sau întîlniri științifice de anver­gură internațională, se desfășoa­ră cursuri de vară, schimburi de experiență, consultații, excursii de studii și de informare. Societățile editează reviste de specialitate și publicații neperiodice cu caracter științific și metodologic, stimulea­ză munca de cercetare prin publi­carea celor mai valoroase lucrări expuse la sesiuni, prin concursuri de lucrări științifice, prin acor­darea de premii și mențiuni, ini­­­­­­țiază­­ concursuri pentru elevii li­ceelor de cultură generală. Simpla enumerare a acestor mo­dalități este suficientă pentru a ne crea o imagine asupra largilor resurse de care dispun societățile științifice ale cadrelor didactice, asupra rolului pe care îl pot juca în promovarea preocupărilor de informare și cercetare științifică ale profesorilor, asupra sprijinului pe care îl pot da în această direc­ție. Profesorii pot găsi, prin in­termediul societăților, un mediu propice pentru a-și cultiva inte­resele proprii de cercetare și de informare științifică. Există in­tr-adevăr în prezent, ca urmare a reorganizărilor ce au avut loc în acest cadru, societăți distincte pentru matematicieni, pentru filo­logi, pentru profesorii de geogra­fie, de istorie, de fizică, de chi­mie, de biologie. Ele au filiale și subfiliale în întreaga țară, astfel că, indiferent de localitatea în care muncește, orice profesor poate să beneficieze de posibilitățile pe ca­re le oferă aceste instituții științi­fice. Din cîte se vede, destinate să fie centre active ale vieții științi­fice, societățile au și forța nece­sară pentru a-și realiza această misiune. Dar este oare potențialul lor pe deplin valorificat ? Un rol important și un spațiu larg în viața societăților științifi­ce ale cadrelor didactice îl dețin în­trunirile destinate comunicărilor științifice, teren larg de manifesta­re a laturii științifice pe care o im­plică profesiunea didactică și tot­­­odată teren de schimb de opinii, de idei și de experiență, atît în planul problemelor de strictă specialitate, cit și în acela care privește domeniul pedagogiei și metodicii. Ca să ne referim la Societatea de filologie (una din cele mai active), vom menționa că ea a organizat, nu­mai în ultimele luni, o dezbatere pe probleme privind lingvistica aplicată și modernizarea predării limbilor străine, o alta consacra­tă tehnicii elaborării unei lucrări de grad, precum și numeroase ac­țiuni locale. O serie de profesori se pregătesc să expună, la întrunirile științifice organizate de societate, rezultatele cercetărilor desfășurate de ei cu privire la eficacita­tea și limitele învățămîntului pro­gramat, la raportul de ponde­re între cunoștințele de foneti­că, cele de vocabular și cele de gramatică în școala generală etc. Trebuie să recunoaștem însă că, uneori, manifestările de acest gen sîțnt privite cu indiferența. Ac?:'5‘ . sei] întîmplă ori de cîte ori își fac loc în cadrul lor comunicări în­cărcate de platitudini și de locuri comune, care sînt departe de a sti­mula interesul auditoriului, ori de cite ori criteriile orientării temati­ce sînt arbitrare, întîmplătoare. Așadar, totul depinde de ținuta științifică a acțiunilor, de temele dezbătute, de rigurozitatea și res­ponsabilitatea cu care sînt pre­gătite. De aici necesitatea de a opera o selecție mai riguroasă a lucrărilor care urmează să fie prezentate în întrunirile științifice, lăsînd să filtreze numai ceea ce este cu adevărat actual, valoros, numai ceea ce răspunde cu ade­vărat cerințelor tot mai ridicate ale prezentului, numai ceea ce este determinat de o necesitate reală, răspunzînd unei probleme stringente, de larg interes în lu­mea profesorilor. O preocupare din ce în ce mai pregnantă de a conjuga cercetarea științifică consacrată problemelor de strictă specialitate cu cea care privește perfecționarea învăță­­mîntului se observă în activitatea Societății de matematică, care are o veche și îndelungată tradi­ție în acest domeniu. In tematica sesiunilor științifice, a simpozioa­nelor, a consfătuirilor sau seminia­­riilor organizate de această figu­rează în egală măsură atît pro­bleme direct legate de munca pro­fesorilor — cum ar fi realizarea unei programe matică la clasele unitare de mate­V—XII, folo­sirea metodelor moderne în pre­darea geometriei, studiul noțiuni­lor de logică matematică în școli­le de cultură generală, elemente de calcul al probabilităților și programare matematică în școala medie, predarea matematicii la clasele a XlI-a sau formarea pro­fesorilor de matematică pentru li­ceu — cit și probleme de interes pur științific, pe teme privind is­toria matematicii în țara noastra, mecanica fluidelor, mecanica me­diilor continui, ecuațiile funcțio­nale etc. Unele acțiuni organizate de Societatea de matematică se bucură și de participarea unor sa­vanți de prestigiu de peste hotare. Reușesc insă aceste acțiuni să cuprindă un număr îndeajuns de larg de profesori din învățămintul de cultură generală ? Desigur, nu pot participa la ele toți profesorii țării. Pot fi invitați însă de fieca­re dată, pe lingă cei care prin preocupările lor păstrează o legă­tură perminen­t­­­ă cu astfel de ac­țiuni, loturi mai largi de profesori din localități diferite, mereu alte­le, astfel încît să fie asigurat treptat accesul tuturor profesorilor la întrunirile științifice de mare an­vergură organizate de societăți. Una dintre importantele forme la care recurg societățile științifi­ce pentru realizarea obiectivelor lor o constituie taberele-curs or­ganizate in timpul vacanței de vară, tabere în care se țin prele­geri și se desfășoară seminarii axate pe diferite probleme de in­teres științific și pedagogic. Sunt un fel de cursuri post-universita­­re care au în special rolul de a-i pu­ne la curent pe profesori cu ceea ce este nou în domeniul discipli­nei lor. Astfel, la taberele curs pe care Societatea de istorie le va or­ganiza în cursul apropiatei vacan­țe de vară se vor dezbate, printre altele, probleme privitoare la for­marea poporului român și a limbii române în lumina ultimelor cer­cetări. Taberele-curs ale Societă­ții de geografie — aflate în acest an la a zecea ediție — prilejuiesc cunoașterea complexă, pe teren, a diferitelor zone geografice ale țării înlesnind studierea lor din punct de vedere economico-geografic, fizico-geografic istoric, bio­logic etc. și îi informează totoda­tă pe profesori asupra probleme­lor noi din domeniul științelor geografice. Incepînd din anul tre­cut, Societatea de geografie or­ganizează pentru toți participanți la tabere, după încheierea aces­tora, o consfătuire în cadrul căreia sunt prezentate comunicări științi­fice privind geografia zonelor stu­diate și probleme actuale ale știin­țelor geografice și probleme meto­­dico-didactice. Consfătuirea din anul trecut a fost organizată la Sighișoara, iar cea din anul acesta va avea loc la Cîmpulung Mus­cel. Societatea de biologie, la rîn­­dul ei, organizează tabere-curs la Agigea, unde profesorii studiază flora și fauna Mării Negre, a li­toralului și a Deltei, la Sinaia pentru studiul florei și faunei al­pine, la Stațiunea experimentală de la Pîngărați-Bicaz pentru studii privind hidrobiologia lacului Bi­­caz, vegetația și fauna împrejuri­milor și la Cluj, pentru studii și aplicații in Munții Apuseni și la Cheile Turzii. Ca formă de informare științi­fică în problemele de specialitate, ca modalitate pentru observații, și climat propriu experiențe cercetări cu caracter științific, la­și berele-curs repr­eziirta una din cele mai eficiente acțiuni organi­zate de societăți. Cu atît mai mult trebuie să se acorde atenție dife­ritelor probleme organizatorice și de conținut pe care le ridică per­fecționarea acestora. Ar fi de do­rit astfel ca societățile să primeas­că un mai mare sprijin din partea inspectoratelor școlare județene în recrutarea profesorilor care participă la aceste tabere, în sti­mularea interesului și dorinței de a merge în tabere. Ar fi, poate, necesar să se acorde în același timp o mai mare atenție condiți­ilor materiale în care se organi­zează taberele, cercetării căilor prin care s-ar putea crea facilități de ordin material, unele cum ar fi reducerea contribuției profe­sorilor la cheltuielile reclamate de prezența lor în tabere, reduceri la tarifele transporturilor locale din zona taberei, degrevarea profesorilor care participă la tabere de alte sar­cini școlare etc. Totodată se impune căutarea u­­nor forme noi, moderne, de activi­tate în tabere. Ne gîndim, bunăoară, că n-ar fi lipsit de interes dacă diferitele societăți ar conjuga pro­gramele taberelor-curs, organizîn­­du-se în colaborare adevărate ex­pediții științifice, cu obiective complexe. O astfel de cercetare ar avea drept rezultat ample și inte­resante lucrări monografice. Activitatea editorială reprezintă o altă cale, cu foarte largi posibi­lități, prin care societățile științi­fice ale cadrelor didactice își rea­lizează obiectivele. Revistele, cu­legerile, volumele de studii și cer­cetări pe care le editează societă­țile au funcții multiple, fiind des­tinate să-i informeze pe profesori asupra celor mai din domeniul științei noi probleme respective O. BUZESCU PRESTIGIOASA MANIFESTARE ȘTIINȚIFICĂ Centrul de cercetări pentru problemele tineretului a organizat în zilele de 9 și 10 mai a.c., In colaborare cu Ministerul Sănătății, Ministerul Invățămîntului și Con­siliul Național pentru educație fi­zică și sport, o consfătuire știin­țifică cu tema „Sănătatea, crește­rea și dezvoltarea somato-f­unc­­țională și psihică a adolescenților și tinerilor“. La consfătuire au luat parte Ion Iliescu, prim-secre­­tar al C. C. al U. T . C, ministru pentru problemele tineretului, Eu­gen Mareș, adjunct al ministrului sănătății, Traian Pop, adjunct al ministrului învățămîntului, Emil Ghibu, vicepreședinte al C.N.E.F.S., medici, profesori din învățămîntul de toate gradele, cercetători știin­țifici în problemele tineretului, sănătății și sportului. Ne-am adresat conf. univ. OVI­­DIU BADINA, doctor în filozofie, directorul Centrului de cercetări pentru problemele tineretului, so­­licitîndu-i să ne împărtășească unele impresii și date cu privire la desfășurarea consfătuirii. Consfătuirea desfășurată săptă­­mîna trecută — ne-a spus interlo­cutorul nostru — se înscrie în preocupările de prim ordin ale Centrului de cercetări pentru problemele tineretului. După cum se știe, în noiembrie 1968 a fost organizat un simpozion cu tema „Tineretul — obiect de cercetare științifică“. Rezultatele lui ne-au permis să stabilim direcțiile prin­cipale în care trebuie să intensifi­căm acțiunile de cooperare cu alte instituții. Consfătuirea la care ne referim reprezintă prima noastră manifestare organizată pe o temă mai restrînsă decit cea din toam­nă, dar de importanță majoră, un­de specialiști din institute de cer­cetare și din rețeaua învățămîntu­­lui, medici, activiști în domeniul sportului, pedagogi, sociologi, psi­hologi etc. au prezentat rezultate­le diferitelor investigații. Socotim un fapt pozitiv schimbul de pă­reri realizat de cei care se ocupă — din diferite unghiuri și în in­stituții diferite — de starea de să­nătate și de dezvoltarea tineretu­lui. Pozitiv este, de asemenea, faptul că s-au împletit preocupări ale teoreticienilor cu cele ale practicienilor. In acest context au făcut expuneri academicianul Ște­fan Milcu, profesorii universitari doctori docenți Adrian Ionescu și Fr. Ulmeanu, conferențiarii univer­sitari doctori Octavian Berlogea, Gh. Tănasescu, C. I. Bucur și al­ții. Toate comunicările au cuprins un bogat material faptic referitor la diferitele aspecte ale stării de sănătate, la creșterea și dezvolta­rea somato-funcțională și psihică a tineretului, la modul în care a­cestea influențează orientarea pro­fesională a tinerilor, adaptarea și integrarea lor în muncă și viață, sporirea randamentului școlar etc. Aș vrea să remarc, bunăoară, că în comunicarea intitulată „Starea de sănătate a populației tinere din R.S.R.“. s-a evidențiat faptul că dinamica stării de sănă­tate a întregii populații — și în special a copiilor, adolescenților și tinerilor — prezintă îmbunătățire, în sensul o continuă unei ar­monioase dezvoltări fizice și inte­lectuale. Aceasta se datorește — după cum s-a demonstrat și într-o altă comunicare — îm­bunătățirii continue a condiți­ilor de igienă, progreselor pro­filaxiei în tratamentul bolilor, alimentației tot mai bogate, mai îngrijite, organizării mai raționale a activității și repausului, meto­delor moderne de instruire și edu­care a școlarilor. Suscitînd discuții ample, prile­juind numeroase propuneri, cons­fătuirea a dus la concluzii de na­tură să favorizeze extinderea unor cercetări interdisciplinare menite să dea posibilitatea unei mai bune și multilaterale cunoașteri a pro­blemelor tineretului, organizarea unor acțiuni coordonate, care să contribuie la găsirea celor mai potrivite soluții ce privesc sănă­tatea și dezvoltarea tineretului. (Continuare in pag. a 4-a) Etapa republicană a concursurilor școlare— ediția 1969 » Duminica­­ trecută au­ avut loc în Capi­tală fazele finale ale concursurilor școlare de literatură română, matematică, fizică și chimie. Decurgînd dintr-o susținută preocupare pentru selecționarea, încurajarea și promo­varea valorilor spiri­tuale ale țării încă de la frageda vîrstă a școlarității, aceste concursuri se carac­terizează printr-o lar­gă popularitate in rindurile elevilor și profesorilor. Tot mai mulți sînt elevii care vor să-și verifice ca­pacitatea, inteligența și talentul prin inter­mediul acestor con­cursuri și care reu­șesc să-și legitimeze astfel valoarea inte­lectuală. Tot mai mulți sun­t profesorii care manifestă dorin­ța de a-și vedea ele­vii cîștigători pe po­diumul concursurilor, considerînd succesele lor drept o încununa­re a propriilor lor strădanii pedagogice. La faza pe localitate a actualei ediții a concursurilor au par­ticipat peste 50 000 de elevi din licee te­oretice, licee de spe­cialitate și școli pro­fesionale, iar la faza republicană au pro­movat aproape 1 300 de concurenți, cîști­gători ai întrecerilor care au avut loc la nivelul cu circa județelor — 500 mai mulți decit in anul școlar trecut Dintre aceștia, 336 s-au do­vedit a fi cei mai buni dintre cei mai buni, virtuali literați, matematicieni, fizi­cieni sau chimiști de primă mină. Aceasta este o ur­mare directă a con­dițiilor din ce în ce mai bune de care se bucură școlile din țara noastră, a pro­cesului complex de perfecționare reali­zat pe tantelor baze impor­documente adoptate de partidul și statul nostru in domeniul învățămin­­tului. îndeobște, lu­crările cele mai bune au aparținut elevilor clasei a XlI-a, dova­dă că măsurile lua­te pentru rea duratei prelungi­învăță­mîntului în școala de cultură generală au început să-și arate roadele. Intr-adevăr, lucrările elevilor din această clasă au do­vedit o mai aprofun­dată cunoaștere problemelor, o creș­a­tere a capacității de sinteză a elevilor, o mai exactă și mai îngrijită formă de expunere a ideilor. La festivitățile de premiere, desfășurate marți, 13 mai, în pre­zența reprezentanți­lor societăților știin­țifice ale cadrelor di­dactice, ai Ministeru­lui Invățămîntului și ai C.C. al U.T.C. — sub­ auspiciile căora au loc în fiecare an concursurile — elevii, concurenți și premi­ați, au avut prilejul să asculte povețele și îndrumările unor sa­vanți de seamă din domeniul disciplinei pe care au îndrăgit-o. Astfel, matematicie­nii s-au întîlnit cu acad. Grigore Moisil, fizicienii și chimiștii cu acad. T. Ionescu, literații cu prof. univ. Al. Dima, membru corespondent al Aca­demiei. Felicitările pe care aceștia le-au a­­dresat premianților sunt în egală măsură felicitări adresate școlilor ce i-au pre­gătit. Pentru că pre­miile pe care le-au primit elevi ca Ro­bert Păiușanul de la Liceul­­,Nicolae Băl­­cescu" din București, Ion Apostol de la li­ceul „Vasile Alecsan­­dri" din Galați, Con­stantin Sorici de la Liceul nr. 7 din T. Severin, Florin Un­­gureanu de la Liceul „T. Laurian" din Bo­toșani, Meguța-Lia Costin de la Liceul „N. Bălcescu" din Cluj, Ioana Stanciu de la Școala profesi­onală textilă din Pi­tești sau Felix Oraf de la Școala profesi­onală auto din T. Se­verin, ca și mulți, mulți alții, sunt în a­­celași timp premii a­­cordate profesorilor lor, V. O. Aspect din timpul etapei republicane a concursului școlar de matematică desfășurat la Liceul „Gheorghe Lazăr" din Capitală H L/

Next