Gazeta Învățământului, 1970 (Anul 22, nr. 1024-1069)
1970-01-09 / nr. 1024
• ACTIVITATEA CURENTĂ • ACTIVITATEA CURENTĂ • ACTIVITATEA CURENTĂ rr~ • ..... ----------------------------------- - ■—■ [UNK]"■ [UNK] [UNK] [UNK]—■ [UNK] ■ — —.— -- ■ 1 ....jahi..jB..a.g..j aijaarr...tWi...a?.TiUi i ..-----------1 MODALITĂȚI DE LUCRU IN LABORATORUL LINGVISTIC împreună cu colegii mei care predau limbile străine, folosesc larg laboratorul lingvistic al liceului nostru pentru a da elevilor posibilitatea să-și însușească limba vorbită. Laboratorul ne ajută să creăm în mod artificial, mediul de limbă absolut necesar învățării unei limbi străine, să oferim modele autentice de limbă vie în situații asemănătoare celor firești, să formăm și să perfecționăm deprinderile de pronunție și intonație corectă. In timpul orei desfășurate în laborator elevii pot asculta și vorbi simultan in tot decursul lecției. Profesorul, la rîndul lui, poate selecta prin sondaj pe fiecare elev sau grupe de elevi, fără știrea lor, pentru a le verifica cunoștințele simultan cu continuarea programului de lucru. Totodată el poate transmite concomitent mai multe programe de lucru (în cazul nostru trei), pentru diferite grupe de elevi și poate interveni, prin cele două microfoane ale sale, pentru corectarea elevilor, sau pentru a da unele indicații necesare. Menționrz că elevii pot purta între ei dialoguri ce pot fi interceptate și de profesor sau înregistrate pe magnetofon. Ei lucrează în sistemul audio-activ-corectiv, cu înregistrarea și compararea pronunției față de pista program. Pe lângă aceasta, pe ecranul laboratorului se pot proiecta diafilme, diapozitive, ilustrații, texte sau filme de 16 mm. Așadar , o bogăție de mijloace, permițînd o mare varietate de modalități.Tocmai aici, la alegerea modalităților se ridică însă problemele. Nu cred că este cazul să se dea, în privința rezolvării lor, indicații cu caracter de rețetă, căci ceea ce este folositor și eficient într-un context poate fi mai puțin indicat, sau poate fi chiar nefolositor în altul. Metodica folosirii laboratorului lingvistic diferă în funcție de lecție, de elevi, de tipul de laborator amenajat la școala respectivă, ca și de alte condiții. S Firește însă că există și unele cerințe cu un caracter oarecum mai general. De pildă, consider că activitatea In laborator dă rezultate mai bune cînd prelucrăm prin exerciții practice cunoștințele teoretice predate în clasă, cind ea reprezintă deci cea de a doua fază în procesul de învățare a limbilor străine (cea de a treia și ultima fază a acestui proces desfășurîndu-se din nou în clasă, frontal). Se pornește așadar de la transmiterea cunoștințelor teoretice (în clasă), se trece la formarea deprinderilor de pronunție și exprimare corecta prin exerciții structurale și conversații libere sau dirijate (în laborator) spre a se ajunge la transformarea deprinderilor respective în automatisme prin exerciții de gramatică sau prin conversații dirijate pe baza textelor din manuale (din nou în clasă). Iată, de exemplu, cum s-a desfășurat în laborator o lecție de limba engleză la clasa a XI-a, în care s-a urmărit aplicarea cunoștințelor teoretice despre întrebările disjunctive și formarea deprinderii de a folosi intonația corectă și accentul corect al cuvintelor în astfel de propoziții. Profesorul a înregistrat pe banda de magnetofon, în citire dialogată, o parte din fragmentul existent în manual care se referea la întrebările disjunctive. Li s-a amintit elevilor că în exemplele respective s-au folosit unele întrebări disjunctive ce se formează după anumite reguli bine precizate în limba engleză. Apoi a urmat un exercițiu ce conținea întrebări disjunctive și răspunsuri la aceste întrebări. Exemplele au fost repetate și de elevi, pentru ca ei să deprindă aceste construcții. După partea introductivă a urmat programul de lucru propriu-zis pentru elevi, alcătuit din patru exerciții. în primul exercițiu se cerea folosirea întrebărilor disjunctive pe ton coborîtor, în al doilea exercițiu ton coborîtor și ton urcător ; cel de al treilea exercițiu solicita elevii să alcătuiască ei înșiși întrebări disjunctive care cer un ton urcător, iar în ultimul exercițiu nu se indica intonația, elevii fiind puși în situația de a alege singuri tonul potrivit contextului. înainte de a începe activitatea cu banda, profesorul a explicat elevilor că linia punctată din text (textul fiind special multiplicat pentru fiecare elev), precedată în primele trei exerciții de semnele ce indicau intonația, arată o pauză pentru gîndire și pentru formularea răspunsului. După această pauză vocea profesorului a repetat versiunea corectă, astfel nicit elevii au putut compara aceasta cu propria lor versiune. Apoi toți elevii au repetat încă o dată forma corectă. Lecția s-a încheiat cu proiectarea unor vederi din Anglia. Elevii și-au pus unii altora întrebări legate de conținutul acestor vederi, folosind construcții disjunctive și dînd răspunsurile cuvenite. Practica predării în laboratorul lingvistic mi-a arătat că, pentru ca i ■ • , r in laboratorul lingvistic al Liceului Nr. 2 din Rădăuți PAGINA 2 lecția să se desfășoare cu un cît mai mare randament, trebuie respectate o serie de cerințe, ca de exemplu : la baza programului să stea rezolvarea unei singure teme ; exercițiile să fie relativ scurte ; propozițiile să se compună din maximum zece cuvinte ; propozițiile cel mai grele să se găsească la mijlocul exercițiului ; fiecare exemplu să aibă numai o soluție ; programul de lucru înregistrat pe bandă să aibă și o fază de comparare și una de corectare ; intervalele lăsate pe bandă pentru răspunsurile elevilor să fie de două ori mai lungi decît rezolvarea normală a exemplului respectiv , activitatea în laborator cu banda de magnetofon să dureze cel mult 25 de minute, după care să intervină un exercițiu in care să nu se folosească căștile sau să se asculte înregistrările făcute după răspunsurile elevilor. Firește, modalitățile de lucru pot varia foarte mult. Alegerea celor mai bune, mai eficiente, depinde de profesor, de priceperea, de pregătirea și intuiția lui. Prof. MIHAI POP Liceul nr. 2 — Rădăuți VOCAȚIA EDUCATORILOR HASAUDENI Pionierii din Maieru, satul copilăriei lui Rebreanu, au înfiripat, călăuziți de inimosul profesor Sever Ursa, un cerc literar a cărui activitate a iradiat treptat asupra întregului sat. Spiritul iscoditor al pionierilor a cercetat toate documentele pe care le-au putut găsi la părinții și bunicii lor, izbutind să adune mărturii despre oamenii de seamă ai ținutului năsăudean, despre creațiiile anonime sau culte ale acestora. O bogată colecție de folclor, care reflectă gîndurile și simțirea strămoșilor și contemporanilor, stă alături de creațiile literare ale copiilor din acest sat, despre care Rebreanu spunea : „De Maieru se leagă toată copilăria mea, aici am trăit cele mai fericite zile ale vieții mele“In muzeul înjghebat în sala veche a școlii în care a învățat carte marele romancier, un colț bogat îi este consacrat acestuia. Alături de manuscrise oglindind activitatea lui Rebreanu se află aici obiecte care evocă prezența sa printre măiereni. O hartă literară locurilor unde se desfășoară acțiunile a din romanele lui, întocmită de pionieri, atestă adinca iubire și cunoaștere de către copii a operei rebreniene. De altfel, pionierii au dat și revistei cercului lor numele „Cuibul visurilor“, după titlul unei nuvele a prețuitului lor consătean. Revista include in paginile sale date care conturează complexa monografie a satului, amintirile unor consăteni ai lui Rebreanu, încercările literare ale celor care bat la poarta prin care Rebreanu a trecut triumfal, culegeri folclorice, comentarii de vechi documente, aspecte din activitatea pionierească etc., încît despre ea se poate spune că reprezintă mai mult școala revistei decît revista școlii. In afară de colțul consacrat lui Rebreanu, pictrii măiereni au rezervat un sector și celuilalt mare' creator' născut pe plaiurile năsăudene, G. Coșbuc. Facsimile din opera celui care a scris „Nunta Zamfirei“, portrete și manuscrise ale poetului îl încorporează firesc mediului în care și-a petrecut copilăria,în satul nașterii sale, care azi îi poartă numele, am văzut copii rumeni la față, mergînd în mici opincuțe la școală, cu traista doldora de cărți și caiete. Așa trebuie să fi fost și Coșbuc la anii lor- Un film al copilăriei sale se poate turna astăzi aci cu șanse de mare autenticitate. Copiii mi-au arătat și ulița care duce spre locul cîntat de poet : „In vaduri ape repezi curg/Și vuiet duc la moașări..“). In centrul sălii, muzeul măierenilor conține și o expoziție a cioplitorilor în piatră, un adevărat lapidarium al creației pionierești. Pe pereți, vechi ulcioare țîin ceramica locului alternează cu ștergare atît de artistic lucrate, incit îți fură privirile. Intr-o vitrină am văzut o pelerină grănicerească purtată de cei care odinioară au fost paznicii de seamă ai unei împărății nevoite să-i recunoască drept urmași ai romanilor. Salva, Parva, Romuli, Nepos sunt localități de graniță ale căror nume alcătuiesc, dacă eliminăm virgulele dintre ele, o propoziție latină cu tîlc, un certificat al romanității localnicilor. Cele peste 2 000 obiecte adunate cu sîrg la muzeu conturează un întreg univers spiritual care se cere explicat, comentat la nivelul priceperii elevilor. Aceștia au sentimentul că „aci dau mina cu strămoșii“, după cum inspirat a scris un vizitator în cartea de impresii. De altfel, activitatea cercului se desfășoară în muzeu ca într-un laborator .Trainic legat de Maieru, profesorul Ursu pune cu pricepere în valoare tot ce are mai de preț satul acesta românesc. Textele care însoțesc diferitele sectoare ale muzeului sunt opera sa. Dăltuite cu virtuozitate de artist, ele au o mare putere evocatoare, însuflețind obiectele și impresionînd puternic pe vizitatori.Toată țara Năsăudului este foarte bogată în locuri de seamă. Cineva care călătorise mult prin străinătate se minuna că în orașele occidentale găsise la tot pasul inscripții atestînd trecerea unor oameni mari prin acele locuri. Sînt convins că zona despre care vorbim poate concura cu cinste cu orice oraș din străinătate, chiar dacă inscripțiile sînt mai modest așezate sau sînt gravate adine — și de aceea mai trainic — numai în inima oamenilor. De pildă, la Feldru, un sat nu prea îndepărtat de Maieru, pe unde Coșbuc venea în vizită la o soră a sa, am întîlnit copii vioi, cu mîini de aur, care și-au împodobit școala cu cele mai frumoase cusături naționale pe care le-am văzut vreodată. Ele înveșmîntă sălile, culoarele, îl așteaptă pe vizitator la fiecare cap de scară, în vitrine frumos amenajate. Toate tablourile sunt încadrate de ștergare asupra cărora s-au aplecat privirile limpezi ale vreunei fătuțe dornice să fixeze cu vîrful acului tot aleanul milenar al țărăncilor noastre. Și aici pionierii editează o revistă trimestrială — „Clopoțelul“ — pe care, sprijiniți de profesorul T. Pop, au lansat-o începînd din ianuarie 1968. Ținuta ei concurează in ținuta unor reviste de liceu, iar în i paginile sale întîlnim, alături de ereile literare ale copiilor, cîntece, culegeri de folclor, jocuri etc., și portrete ale unor localnici de seamă. Copiii grănicerilor de odinioară nu l-au uitat pe Vasile Nașcu, consăteanul lor care a luptat pentru drepturile grănicerești, nici pe Ștefan Utimigeanu, țăranul răsculat din secolul trecut, pe Teodor Deacu, care a lucrat la curtea lui Vasile Lupu și pe alții. La căminul cultural din Feldru a început să se înfiripeze un muzeu pionieresc, la care copiii au adus vechi documente școlare și fotografii, străvechi obiecte casnice, monezi, costume purtate de strămoși, ceramică etc. Legătura organică a localnicilor cu trecutul ne-a impresionat și în cancelaria profesorilor. Aci am văzut un tablou cum nicăieri n-am mai întîlnit. El cuprinde fotografiile tuturor dascălilor școlii, începînd de la 1860 și pînă în zilele noastre- Am admirat acest panteon local al dăscălimii cu sentimentul că mult mai mult decît ceea ce exprimă tabloul se întîlnește în sufletul făclierilor de azi ai școlii de pe plaiurile Năsăudului. Undele trecutului se contopesc aci cu cele ale prezentului viguros, într-o fericită sinteză generatoare de dîrze caractere și aleasă sensibilitate. PATIȚA SILVESTRU Din activitatea organizațiilor sindicale Bilanțuri pozitive și jalonări ale activității de viitor în decada care a trecut s-au încheiat adunările de dări de seamă și alegeri ale birourilor grupelor sindicale din școli, pregătinduse condițiile pentru adunărilor la nivelul desfășurarea comitetelor sindicatelor. Numeroase scrisori sosite la redacție ne-au făcut cunoscute rezultatele bilanțurilor efectuate cu prilejul alegerilor sindicale, ne-au arătat că majoritatea organelor sindicale din școli iși sporesc continuu contribuția pe care o aduc, cu mijloace la îndeplinirea sarcinilor specifice, majore care stau în fața învățămîntului. Un exemplu concludent în acest sens îl constituie, bunăoară, atmosfera de profund interes și dezbaterile creatoare ce au caracterizat adunările desfășurate la școlile din Cîmpulung Moldovenesc. Aceste adunări au relevat colaborarea fructuoasă existentă intre birourile organizațiilor sindicale și conducerile unor instituții școlare ca, de pildă, liceul „Dragoș Vodă“, școlile generale nr. 1 și nr. 4, Casa pionierilor etc. Ca rod al acestei colaborări au fost întreprinse acțiuni eiferente de perfecționare și informare didactico-științifică membrilor corpului profesoral. In a acest scop au fost organizate, în acest an școlar, conferințe, simpozioane, întîlniri cu oameni de știință, scriitori etc. A fost însă menționat critic faptul că birourile grupelor sindicale nu au făcut totul pentru ca toți învățătorii și profesorii care aveau de cîștigat de pe urma acestor acțiuni să participe efectiv la ele. Criticile formulate de numeroși participanți la discuții s-au referit și la faptul că nu au fost întreprinse suficiente acțiuni — nici ca număr, nici ca valoare — in scopul educării etico-profesionale a personalului administrativ și de deservire din școli, al ridicării nivelului cultural al acestuia și al cultivării atașamentului pentru instituția in cadrul căreia lucrează. S-a arătat în acest sens că se impune luarea unor măsuri de către comitetul sindicatului pentru ca în cel mai scurt timp posibil să se inițieze noi forme de manifestări cultural-educative, diferențiate conform cu interesul pe care-l manifestă fiecare categorie de membri de sindicat la locul lor de muncă. O grijă deosebită au manifestat „birourile grupelor sindicale pentru condițiile de muncă și de viață ale membrilor de sindicat. La liceul „Dragoș Vodă“ și la Școala generală nr. 4, de pildă, această grijă s-a concretizat, printre altele, în modul cum au fost sprijiniți tinerii să se încadreze în activitatea colectivului și să-și rezolve problemele de viață. In propunerile făcute în adunările de dări de seamă și alegeri s-a subliniat necesitatea ca organele sindicale din școli, aprofundînd mai mult spiritul documentelor de partid, indicațiile Uniunii Generale a Sindicatelor și ale Uniunii sindicatelor din învățămînt și cultură, să-și întărească contribuția la perfecționarea procesului didactic prin lărgirea formelor schimbului de experiență, prin organizarea de consultații și simpozioane, prin impulsionarea acțiunilor de confecționare a materialului didactic etc. Dezbateri cu un caracter fructuos, de lucru, s-au desfășurat și la Iași, unde în centrul problematicii discuțiilor s-a situat colaborarea între organele sindicale din Invățămîntul de cultură generală și cele din invățămîntul superio pe linia modernizării procesului instructiv-educativ și a aprofundării activităților de cercetare științifică în școli. De asemenea, în viața școlilor din Sighetul Marmației, Dragomirești Olt, Sfîntu-Gheorghe etc., adunările de dări de seamă și de alegeri au constituit importante momente de bilanț, care au stimulat participarea creatoare a corpului profesoral la rezolvarea problemelor majore privind pregătirea forței de muncă pentru construirea societății socialiste multilateral dezvoltate și construirea comunismului. Pregătiri pentru simpozionul național al corpului didactic Una dintre preocupările care antrenează în prezent într-o măsură din ce în ce mai mare activitatea sindicatelor din învățămînt este, fără îndoială, pregătirea simpozionului național cu tema „Rolul și locul educatorului în procesul de modernizare a învățămîntului , sporirea contribuției sindicatelor din invățămîntul de cultură generală în pregătirea și perfecționarea profesională a cadrelor didactice. In numeroase centre județene cum sînt Brașov, Ploiești și altele au fost create comisii județene de organizare și îndrumare a pregătirilor pentru simpozion. Aceste comisii — formate din reprezentanții sindicatelor din învățămînt în birourile executive ale Consiliilor județene ale sindicatelor, președinții sindicatelor de învățămînt ale orașelor din cadrul județelor respective, reprezentanți ai inspectoratelor școlare județene, ai filialelor societăților științifice ale cadrelor didactice. Învățători și profesori care s-au afirmat in activitatea de cercetare științifică — au și inițiat o serie de acțiuni. Astfel, ele au difuzat tn rîndul oamenilor școlii tematica orientativă a simpozionului, sprijinind pe cei ce doresc să participe la lucrări să-și aleagă teme care să se situeze în miezul preocupărilor actuale de perfecționare a activității instructiv-educative. Cu intensitate se desfășoară în aceste săptămîni pregătirile pentru buna desfășurare a simpozioanelor județene care vor precede, după cum se știe, simpozionul național. Sindicatele din Sighișoara, din Odorheiul Secuiesc și din alte orașe au și trecut, cu sprijinul organelor județene de învățămint, al filialelor societăților științifice ale cadrelor didactice și al conducerii unor școli, la formarea colectivelor de autori, astfel incit acestea să dispună de timpul necesar pentru elaborarea unor lucrări analitice, cu caracter original. Menționăm, printre temele luate în cercetare, „Valorificarea potențelor formative ale istoriei în activitatea instructiv-educativă desfășurată de profesorii de specialitate“, „Utilizarea fișelor de observare psihopedagogică ca instrument de cunoaștere și orientare a elevilor“, „Rolul sindicatelor din învățămînt in desfășurarea unei educații permanente actuale și eficiente“, „Experimentarea procedeelor de verificare a cunoștințelor prin metoda reconstituirii noțiunilor“. Nu putem să nu observăm că la unele sindicate de învățămînt și organe școlare județene se manifestă unele rămîneri în urmă. Se cere ca acestea să recupereze intîrzierile și să realizeze în termen importantele obiective propuse. Se impune, de asemenea, ca în etapa imediat următoare Institutul de științe pedagogice, Institutul central de perfecționare a cadrelor didactice, societățile științifice, casele corpului didactic, institutele de învățămînt superior să acorde colectivelor de autori consultații și îndrumări competente în vederea elaborării unor lucrări de ținută cit mai înaltă. AL. C. Curs pentru profesorii de pedagogie In ziua de 5 ianuarie, la Centrul național de perfecționare a cadrelor de pe lângă Consiliul Național al Organizației Pionierilor s-a deschis un curs cu profesorii de pedagogie de la liceele pedagogice din întreaga țară. Cursul, organizat de Consiliul Național al Organizației Pionierilor în dotare cu Ministerul colaInvățămîntului, are menirea de a contribui la perfecționarea profesorilor de pedagogie. El cuprinde numeroase expuneri care : „Contribuția printre activității pionierești la educația ideologică politică a pionierilor și școlarilor“, „Principiile pedagogice ale activității pionierești“, „Condiții psihopedagogice ale educării inițiativei și autoconducerii pionierești“ etc Simpozion privind pionieria in școlile speciale Recent a avut loc la Cluj simpozionul cu tema „Activitatea organizațiilor pionierilor in școlile pentru copii cu defecțiuni senzoriale“. La acest simpozion, la care au participat un mare număr de cadre didactice, comandanți de unități și detașamente de pionieri, s-au prezentat o seamă de comunicări printre care „Rolul organizației de pionieri în încadrarea socială a deficienților senzoriali“, ,,Contribuția activităților pionierești la integrarea socială a elevilor ambliopi“, „Dezvoltarea capacității de observare a deficienților senzoriali prin activitatea în cercuri“ etc. A fost prezentat de asemenea un referat privind pionieria in școlile speciale, susținut de tov. Silvestru Patița, vicepreședinte Consiliului Național al Oralganizației Pionierilor. Consfătuiri ale conducătorilor de cercuri Societatea de științe fizice și chimice organizează în zilele de 8 și 9 ianuarie a.c., la Timișoara, o consfătuire republicană cadrelor didactice de specialitate pe tema „Activitatea cercurilor de fizică și chimie ale elevilor și a cercurilor științifice studențești“. Acțiunea se bucură de o largă participare a cadrelor didactice universitare cît și a profesorilor de liceu din județul Timiș și din toată țara. Se dezbat probleme legate de metodica activității în cercuri, de rolul acestora în orientarea școlară și profesională de formare a viitorilor cercetători științifici în cadrul cercurilor studențești. Discuțiile purtate in prima zi a consfătuirii au subliniat progresul făcut în acest sens in invățămîntul românesc, cît și unele probleme ce se cer rezolvate de acum încolo. Concluziile consfătuirii vor fi publicate in „Revista de fizică și chimie", seria A. * In zilele de 6 și 7 ianuarie 1970 a avut loc la Timișoara Consfătuirea pe țară a conducătorilor cercurilor pionierești agrobiologice, organizată de Consiliul Național al Organizației Pionierilor în colaborare cu Ministerul Învățămîntului. Timp de două zile, profesorii conducători de cercuri au dezbătut pe larg căile, metodele și formele cele mai eficiente de muncă prin care cercurile agro-biologice își aduc contribuția multilaterală, la șii moral-cetățenească triptică a pionierilor și școlarilor din patria noastră. La consfătuire au participat reprezentanți Consiliului Național al Origanizației Pionierilor, ai Ministerului Invățămîntului, ai Ministerului Agriculturii și Silviculturii, ai Societății de științe naturale, ai Asociației generale a vinătorilor și pescarilor, ai Asociației crescătorilor de albine, ai Comisiei monumentelor naturii, precum și redactori ai revistelor „Educația pionierească“ și „Natura“. Întrecerile elevilor La începutul acestui trimestru se va desfășura faza pe localitate a concursurilor pe specialități ale elevilor. Astfel, la 18 ianuarie va avea loc concursul de limba și literatura română, la 25 ale aceleiași luni concursul de matematică, iar la 1 februarie concursul de fizică și chimie. Aceste întreceri c are anul trecut au întru■ste 56.000 de elevi contribui și în acest an la depistarea și afirmarea talentelor, constituind în același timp un mijloc de verificare a pregătirii elevilor, a calității muncii școlare. « Pentru a stimula creația literară a elevilor din liceele de cultură generală, pedagogice și de artă, Ministerul învățămîntului, în colaborare cu Uniunea Scriitorilor și Casa Centrală a Creației vor organiza un concurs intitulat „Tinere condeie“ La acest concurs vor putea participa nu numai membrii cenaclurilor și cercurilor literare, ci toți elevii care au aptitudini și talent în domeniul prozei, poeziei sau dramaturgiei. Concursus lucrări științifice Intrat în tradiție, concursul de lucrări științifice ale cadrelor didactice din invățămîntul de cultură generală — organizat de Societatea de științe filologice din 2 în 2 ani — cunoaște în acest an o nouă ediție. Conform regulamentului de concurs, se pot trimite lucrări numai de către membrii S.S.F. și numai prin intermediul filialelor locale. Concursul are un caracter secret, lucrările fiind semnate cu un motto. Termenul ultim de trimitere a lucrărilor este de 31 octombrie 1970 data poștei, urmind ca rezultatele să fie stabilite de o comisie formată din academicieni, profesori universitari, alți specialiști, și anunțate pînă la 31 decembrie 1970. Se vor acorda un premiu I, un premiu II și un premiu III și trei mențiuni în bani, iar lucrările premiate (sau capitole ale lor) vor fi publicate în măsura posibilităților Orice informație sau detalii se pot afla de la filialele sau subfilialele din țară ale S.S.F. precum și de la conducerea Societății din București, b-dul. Republicii, 55 sector III, cf. poștal 1, telefon 15.17.92. Lucrări plastice realizate de școlari De curind, Facultatea de Arte plastice de la Institutul pedagogic din București a găzduit expoziția de pictură a elevilor de la Școala generală nr. 47 din București și de la Școala nr. 1 din Cernica — Ilfov, întreaga expoziție vorbește despre activitatea susținută pe care au desfășurat-o elevii celor două școli atît in orele de desen, cît și în cadrul cercurilor de artă plastică, sub îndrumarea unor pricepuți și entuziaști profesori. Lucrările expuse dovedesc un dezvoltat simț decorativ, culorile sunt bine armonizate plăcute ochiului. Prof. A. CONSTANTIN Sesiune de lichidare Ministerul Invățămintului aduce la cunoștință celor interesați că profesorii, învățătorii și educatoarele in funcție la data de 15 martie 1969 care nu au obținut definitivarea în invățămînt — fie că au fost respinși de 3 ori la acest examen, fie că din diferite motive nu s-au prezentat la el și au pierdut astfel dreptul să-l mai dea — se vor putea prezenta, în mod excepțional, la sesiunea de lichidare, organizată în acest scop in vacanța de primăvară a elevilor din anul școlar 1969—1970; înscrierile pentru această sesiune urmează să se facă prin direcțiunile școlilor la inspectoratele școlare județene. Inspectoratele școlare județene (municipiul București), după verificarea dosarelor candidaților Înscriși vor efectua inspecțiile speciale. Examenul se va desfășura după programele în vigoare pentru examenul de definitivare în invățămint.