Gazeta Mureşului, 1932 (Anul 2, nr. 1-45)

1932-01-10 / nr. 1

Pagina 8. GAZETA MUREȘULUI 10 Ianuarie 1932. C&tre cililor! RugAm pe această cale, IncA o­­dnlA, pe loji cetib­rii sl prietenii gazetei noastre, sa ne trimită abo­namentul. Amintim că pentru ușu­rare am admis abonamente si pe sferturi de an: 30 lei. Abonamentul pe un an r&mtne Sl pe mal departe ÎO0 lei. Iar pe jumătate an 50 lei. Banii s& fie trimişi prin mandat postal pe adresa administraţiei ga­zetei, la Prefectura Judeţului Mureş, care va elibera cuvenitele chitanţe. „Gazeta Mureşului". O îndurare a M. S. Regelui. Cu ocazia sfintelor sărbători ale Naşterii Domnului M. S. Regele a graţiat şi a redus pedepsele câtorva condamnaţi la închisoare pentru diferite fapte. Fără îndoială că înalta îndurare regală va cobori în sufletele acestor rătăciţi mai multă omenie. p.o Serbarea Bobotezei la Tg.-Mu­reş. Ca in toţi anii şi în anul acesta, ziua sfântă a Bobotezei s'a serbat cu tot fastul cuvenit. După serviciul divin oficiat la biserica ortodoxă, credincio­şii în frunte cu clerul şi notabilităţile oraşului au plecat în procesiune la Mureş, unde s-a făcut sfinţirea apei de către un sobor de preoţi compus din Părintele protopop Ştefan Russu, preoţii Papadima, Runcanu şi Cârjă. După sfinţirea apei, s-a aruncat crucea în apa Mureşului, care a fost prinsă şi scoasă de către lucrătorul Gh. Kopacz. A urmat apoi defilarea trupelor din garnizoană, în faţa dlui General Dra­­gomir, comandantul Diviziei XX, p­o Comitetul Cercului Civilo-Mili­tar Tg.-Mureş aduce la cunoştinţa D-lor membri că în ziua de 20 Ian. .1932 orele 17,30 precis va avea loc adunarea generală în sala festivă a Primăriei locale. Domnii membri sunt rugaţi cu multă stăruinţă a lua parte pentru a se putea lua măsurile nece­sare pentru anul 1932. p.o Tinerimea română din Coronca, de unde cântecele româneşti chiar şi cele religioase au pierit cu totul,­­ au umblat şi în anul acesta la colin­dat în seara de Crăciun pe teritorul oraşului Tg.-Mureş, cu scopul de a se înpământeni din nou obiceiurile fru­moase din bătrâni, precum şi pentru a aduna ceva mijloace pe seama socie­tăţii lor naţional-culturale înfiripată după întregirea neamului. Rostul acestui lucru fiind pe deplin înţeles de intelectualii noştri din Tg.-Mureş, băieţii au fost primiţi pretutindenea cu adevărată dragoste frăţească, pentru care pri­mire se aduc cele mai vii mulţumiri tuturor familiilor cari şi-au deschis larg uşile şi încă şi mai larg sufletele înaintea acestor tineri. C,o Căsătorie. Duminecă la 3 ianuarie s-a celebrat în biserica ort. a comunei Gorneşti căsătoria d-rei Viorica Suciu fiica dlui protopop­on. şi paroh local cu dl Aurel Dumitru, fiul unei fruntaşe familii ţărăneşti din ţara Haţegului. Mireasa este profesoară la Haţeg iar mirele advocat în acel oraş. Ceremo­nia religioasă a fost oficiată cu toată solemnitatea de către păr. S. Truţia din Periş, iar oficiul de nuni a fost prestat de dna şi d. Dr. E. Dandea din Tg.-Mureş. Pe lângă cele două familii am mai remarcat în selecta asistenţă pe dna şi d. G. Bogdan- Duică, prof. univ. şi deputat, dşora şi dnii Teleki Dominic sen. şi jun. din Gorneşti, dna şi d. paroch protopop reformat al Mureşului, d. Hed­ea Orăştie, Dr. Pop, Deda etc. Dorim ti­nerei perechi toată fericirea. p:o Călătoria Dlui ministru Arge­­toianu. Continuându-şi călătoria în ţările din Apus, Dl. C. Argetoianu, ministrul de finanţe, s-a oprit la Roma, unde a avut lungi sfătuiri cu Dl Mu­­solini, primul ministru al Italiei şi cu Dl Grandi, ministrul de finanţe al acelei ţări. Din Italia, Dl Argetoianu s-a îndreptat spre Franţa, unde la Paris va avea de asemenea sfătuiri cu bărbaţii de stat francezi. In declaraţiile făcute până acum gazetelor, Dl ministru Argetoianu a arătat că prin vizitele sale D-sa nu urmăreşte altceva decât de a strânge şi mai mult legăturile de prietenie dintre România şi surorile noastre mai mari Italia şi Franţa. p.o Un îndemn al ministrului Ar­dealului. La o telegramă de felicitare trimisă de prefectul Aradului d-lui Vaier Pop, ministrul Ardealului, d-sa a răspuns printr-o frumoasă scrisoare, pline de inimoase îndemnuri către toţi locuitorii din Ardeal, ca faţă de situa­ţia de azi să se poarte toţi cu toată liniştea, cu toată încrederea şi cu deplin patriotism, pe o Moartea unui episcop. In dimi­neaţa zilei de 31 Decemvrie a încetat din viaţă, la reşedinţa sa episcopală, episcopul Iacov al Huşilor, în vârstă de 75 ani şi după o carieră biseri­cească de 55 ani. Moartea acestei înalte feţe bisericeşti a întristat pe toţi, căci pe lângă că răposatul era un mare învăţat şi cărturar, dar era pe deasupra şi un păstor vrednic, milos şi de o bunătate fără de margini, în­mormântarea episcopului Iacov s-a făcut chiar în curtea episcopiei, aşa după cum a dorit-o pe patul morţii regretatul prelat. p.o Vizita Dlui Ghica, ministrul afa­cerilor străine la Varşovia. Dl. D. Ghica, ministrul de externe al Româ­niei, a plecat în Polonia la Varşovia. Această vizită e în strânsă legătură cu tratativele pe care le ducem acum cu Ruşii, căci, după cum se ştie, noi şi cu prietenii Poloni avem aceleaşi in­terese de apărat faţă de Rusia bolşevică. p.o Un împrumut românesc în Franţa. De curând guvernul român a făcut în Franţa un împrumut pe ter­men scurt de aproape trei miliarde lei, din care sumă urmează a se plăti toate salariile şi pensiile neachitate până acum. Acest împrumut nu va îngreuia situaţia ţării, căci va fi plătit din sumele pe care statul le are de incasat de la diferiţi contribuabili pe anii din urmă. p.o Strângerea legăturilor cu Rusia. La Riga, capitala Letoniei, au loc acum convorbiri între delegaţi români şi delegaţi ruşi pentru reluarea legături­lor cu această ţară. Aceste convorbiri urmăresc în primul loc să se stabi­lească un „pact de neagresiune", adică o înţelegere de pace: noi să asigurăm pe Ruşi că nu-i vom ataca, iar ei, la rândul lor să ne tăgăduiască că nu vor porni răsboiu împotriva noastră. Până acum nu s'a ajuns însă la nici un rezultat, căci după cât se pare, Ruşii tot nu vor să înţeleagă că Basarabia este pământ românesc şi că aparţine pentru vecie de-acum Românilor. Ori fără această recunoaştere, orice înţe­legere între noi şi Ruşi nu este cu putinţă. p.o Moartea ministrului de răsboiu al Franţei. Ministrul de răsboiu al Franţei, Maginot, a încetat din viaţă, după o scurtă suferinţă, în vârstă de 55 ani. Defunctul deşi era deputat, la isbucnirea răsboiului a renunţat la drepturile pe care i le dădea legea şi a plecat pe front, ca simplu soldat, luptând ca un erou. Fiind grav rănit a fost avansat sergent şi decorat. Moartea lui stârneşte regrete şi în poporul român căci defunctul era un bun prieten al ţării noastre. p.o Turburări sângeroase în Spania. De când Spaniolii s'au răsculat şi şi-au alungat regele, transformând statul în republică, ţara Spaniei nu cunoaşte o zi liniştită. Fel de fel de turburări se iscă mereu: într'o zi ţăranii iubitori încă ai Regelui, in altă zi muncitorii fără de lucru, într'o alta comuniştii, soldaţii şi aşa mai departe. Multe vieţi se pierd în aceste tulburări şi multă pagubă se face tuturor locuito­rilor, căci nimeni nu mai este sigur nici pe viaţa, nici pe averea lui. Se adevereşte încă odată vorba veche românească: „Unde nu-i cap, vai de picioare" r­o:o De peale graniţă După 17 ani. La 16 ianuarie 1915, d. Alberto Rousseau fu rănit pe front; un glonte îl lovi în frunte, distrugân­­du-i nervul ochiului. Medicii credeau că glontele ieşise. Zilele acestea d. Rousseau, în timpul unei vânători, se simţi rău, apoi îi veni să verse şi într’o opintire scuipă un corp negru, rotund, care nu era altceva decât glontele care îl rănise acum 17 ani! o:o Ce pot face nişte oameni proşti! In satul rutean Ossuly trăia o biată femee bătrână, despre care ţăranii povesteau că ar fi vrăjitoare şi ar sta în legătură cu diavolul. De aceea era urâtă de toţi şi dacă nimeni nu în­drăznea să o atace pe faţă, numai frica era de vină. De curând însă câţiva locuitori ai satului, înarmaţi cu mai mult curaj, se hotărâră să scape satul de bătrână. într'o bună zi fu găsită spânzurată la încrucişarea a două drumuri, dela marginea satului. Tot satul răsuflă uşurat, totuşi locui­torii tot mai erau stăpâniţi de teama că bătrâna, transformată de astă dată în strigoi, va continua să facă rele. Un „specialist" fu consultat; el hotărî ca pomul de care fusese spânzurată bătrâna să fie scos cu rădăcini cu tot din pământ, şi, împreună cu cadavrul vrăjitoarei, să fie îngropat adânc de tot. Ceea ce şi făcură superstiţioşii săteni. Avură grija ca înainte, să umple cu cioburi de sticlă gura bătrânei, pentru ca astfel să o împiedice a sta de vorbă cu diavolul, pe care să-l convingă a lua „măsuri“ contra satu­lui care o spânzurase. Şi astfel, din cauza prostiei şi neştiinţii lor, o biată bătrână îşi găsi o moarte grozavă. o,o Cum vine resplata! Ziarul englez „Times“ din Londra povesteşte un fapt întâmplat în palatul de justiţie de la Ohio. Avocatul Fanmnay obţinuse tocmai achitarea clientului său, John Loring, acuzat de a fi ucis un moşier. După terminarea procesului, avocatul se duse în biroul său iar aprodul îi anunţă vizita clientului achitat. Avo­catul îl primi, crezând că vine să-i mulțumească. După câteva clipe, ră­sună o detunătură şi persoanele care alergară în camera avocatului, zăriră cadavrul lui Loring într-un lac de sânge pe podea, pe când Fammnay mai ţinea în mână revolverul fume­gând. Iată cum lămureşte avocatul această crimă. Loring, spune el, a venit într'adevăr la mine ca să-mi mulțumească. înainte de a ieși din cameră, scoase un medalion din bu­zunar, pe care mi-1 arătă. — E o amintire a primei mele crime, pe care n'a putut nimeni să mi-o dovedească, îmi spuse. Aruncând o privire asupra medalionului, Famunay își dete seama că era chiar propria lui fotografie, de acum 30 ani. Ori, acum trei decenii avocatul dăruise acest medalion logod­nicei sale, iar două zile după nuntă, femeia fusese sugrumată și jefuită într'o plimbare singuratică de către un rău­făcător necunoscut. Zărind asasi­nul după atâta timp în faţa lui, avo­catul a scos revolverul şi l-a ucis. p.o Un copil de 11 ani omoară pe un bandit. In casa unui pădurar din Eisel, Germania s-a petrecut, în seara de 1 a. c., o scenă grozavă. Pădura­rul şi soţia plecaseră de acasă şi în locuinţă nu se aflau decât cei doi copii ai lor, o fetiţă în vârstă de 13 ani şi un băiat in vârstă de 11 ani, rămaşi singuri. Pe când copiii citeau o carte de poveşti, uşa locuinţei se deschise uşor. Un individ, cu gulerul ridicat, şi purtând o mască neagră pe obraz, întră înlăuntru şi strigă cu glas gros:,, Eu sunt diavolul! Daţi-mi degrabă toţi banii aflaţi aci!“ Cuprinşi de groază, copii se traseră lângă perete, în timp ce musafirul repetă: „Repede repede, ISIS Veşti şi întâmplări “3 diavolul n'are vreme!" Fetița se ho­tărî atunci să se ducă să caute bani și urcă tremurândă scara ce ducea spre catul de sus. Ea știa, că tatăl ei încasase suma de 300 de mărci din vânzarea unor vite și că banii se a­­flau într'un sertar. „Diavolul" o urmă. Dar în momentul când scobora cu banii în mână, răsunară două detu­nături de armă. „Diavolul" se prăbuşi, căzu jos de pe scară şi rămase mort pe loc. Băetaşul de 11 ani strigă: „Diavolul a murit!" Pădurarul şi soţia sa se întoarseră, târziu noaptea, acasă, şi recunoscură în cel mort pe un bă­trân tăietor de lemne, care a fost multă vreme în serviciul administra­ției pădurei. Dei­ „Tinerimea RomÂnĂ" Revelionul românesc Tradiţionala petrecere de anul nou a fost organizată de „Societatea Ti­nerimii Române din Târgu-Mureş“, în restaurantul Transilvania. Sălile au fost neîncăpătoare pentru publicul doritor să participe la această petrecere. In numeroasa asistență am observat pe d-nii: prefect E. Răileanu, primar Dr. P. Muscă cu familia, col. Boerescu, col. Patraulea, Dr. I. Vescan, inspec­tor Florian cu familia, ajutor de pri­mar M. Costin, locot. col. Carlaonţ, ad­tor financiar Mureşan, chestor I. Suciu, locot. col. Einichi, Dr. Adrian Popescu, Dr. I. Roman, Dr. Bârsan cu familia, Dr. Sfârâială, Aurel Ciupe, Ionel Ciupe deputat, etc.; familiile: Bârsan, Maior, Roman, Bucur, Radu, Mudra, Micu, Jarda, Seicean, etc. In numele societăţii a făcut urări de anul nou dl prof. E. Mărculescu. S'a petrecut până dimineața, cu multă voe bună. Moartea lui Iacob Negruzzi Nici două luni n’au trecut de la sărbătorirea lui Iacob Negruzzi de către Academia Română, cu ocazia împlinirii a 90 ani, şi iată că din Bucureşti ne vine vestea tristă şi în­duioşătoare că bătrânul senin şi bun a murit. Patriarchul literilor româ­neşti, martor al atâtor mari întâmplări politice: unirea principatelor, înscă­­unarea Hohenzolernilor pe tronul ve­chilor voevozi, războiul de indepen­denţă, proclamarea regatului, răsbo­­iul de la 1914, răsboiul pentru uni­tate, unirea cea mare din 1918, s’a stins uşor, fără suferinţă, întocmai ca o candelă aprinsă de îndelungă vreme. De pe urma lui, pe lângă scrierile : „Copii după natură“, Elec­toralele“, „Mihai Vereanu“, „Hatma­nul Baltag“ (în colaborare cu Cara­­giale), „Amintiri de la Junimea“, ele, rămâne amintirea luminoasă a unui suflet cinstit şi bun, a unei vieți în­chinată în întregime ţării şi progre­sului ei cultural. La groapa lui întreaga românime se descoperă cu smerenie şi recu­noştinţă. Cinematografele Cinema Transylvania Cu începere de azi: Victoria cu Ivan Petrovics, Verebes Ernő şi Greta Theimer SS­Cinema Oraşului Cu începere de azi: M­­­i Saas-Soun cu Renate Müller şi Hans Rehmann Tipografia ,PAX* Târgu-Mureş.

Next