Gazeta Mureşului, 1933 (Anul 3, nr. 1-47)

1933-06-11 / nr. 23

11. Iunie 1933, GAZETA MUREȘULUI Pagina 3- Contra furnicilor In diferite centre ale ţării s’a semna­lat apariţiunea unei specii de furnici care atacă mugurii arborilor roditori. Pentru un număr mic de arbori roditori se pot face brâuri cleioase. Acestea trebuesc însă controlate zilnic, pentru a înlocui brâurile pe care furnicile le-au transformat în punţi de trecere, prin cadavrele celor ce s-au prins. Un bun preparat împotriva furnicilor este şi următorul care se poate face uşor, procurându-se din comerţ sub­stanţele : Se amestecă şi se fierbe ^2 oră, la foc încet (domol). 2. Miere pură (fără ceară) : 80 gr. Apă distilată . . . . 40 gr. Albastru de anilină câteva picăi. Se amestecă preparatele de la No. 1 şi 2 şi se adaugă apa necesară până la complectarea unui litru. Se pune din acest amestec câte 50 grame în săculeţe (cornete­ de hârtie parafinată sau în mici vase de metal cutii de sardele, etc.) şi care se aşează prin arborii atacaţi de furnici. Aceste vase trebuesc astfel aşezate în­cât animalele sau păsările de curte să nu ajungă la ele. Furnicile care mănâncă din acest amestec nu mor imediat; ele duc însă în cuiburi această hrană otrăvitoare pentru larvele (puii) lor, care sunt astfel omorâte. In acest fel toate furnicile sunt dis­truse. 1. Zahăr alb (pisat) . . . 470 gr. Apă distilată . . . . 410 gr. Arsenit de sodiu ... 2 gr. Acid tratric .... 0.60 gr. Mana viţei de vie este datorită unei ciuperci (Plasmopara viticola). Timpul umed şi rece ajută la infectarea orga­nelor verzi ale viţei de vie de către această ciupercă. Combaterea se face numai preventiv, adică înainte ca ciuperca să fi întrat în ţesăturile plantei. In acest scop se stropesc toate or­ganele verzi ale viţei de vie cu „zeama bordoleză" care conţine piatră vânătă şi var. Tratamentul cu zeamă bordoleză este preventiv, adică el împiedică în­­fecţiunea să se facă dacă este aplicat la timp. Acest tratament nu este curativ, adică dacă înfecţiunea s-a întâmplat deja, oricât de des am stropi via ulterior, nu mai putem împedeca boala să-şi continue mersul. Prin urmare, acum pe vreme aceasta rece şi ploioasă, trebuie să se facă tratamentul. Este bine să se stropească chiar în timpul când burniţează, să nu se aş­tepte în nici un caz vremea caldă, când atunci este încuibată în vie şi nu-i mai putem face nimic. Modul de preparare al zemei bor­­doleze este următorul: 1. Prepararea zemei simple de piatră vânătă, într'un hârdău sau cadă, cu capacitate de 150-200 litri, turnăm 50 litri apă rece curată. Această operaţiune o facem de cu seară. Intr'un săculeţ făcut din pânză de sac sau orice altă pânză, se pune canti­tatea de piatră vânătă (sulfat de cupru) cu care voim să facem zeama. Această cantitate de piatră vânătă variază după epoca când se face tra­tamentul. De obicei, 1 kgr, la primele stropiri şi 1 */2 kg. la stropirile din lunile Iulie şi August. După ce am pus cantitatea necesară de piatră vânătă în săculeţ se leagă la gură cu o sfoară mai lungă. Se cufundă apoi săculeţul în apa din cadă numai atât ca apa să-l acopere com­plect (nu se lasă deci la fund) şi cu ajutorul sfoarei se atârnă în apă în această poziţie de un băţ pus deacur­­mezişul la gura cadei. Aşezând astfel piatra vânătă de cu seară până dimineaţa, ea este complect topită. Când e grabă şi avem nevoie ca piatra vânătă să se topească mai re­pede, se toarnă într'un vas smălţuit 3—5 litri apă în care se pune piatră vânătă. Se aşează la foc şi se ames­tecă cu o lopăţică de lemn. Topirea complectă se obţine astfel în mai pu­ţin de o jumătate de oră. 2. Preparararea laptelui de var. Intr’un alt hârdău cu o capacitate de 70—100 litri se face un lapte de var cu 1 Kgr, var gras nestins, în 50 litri apă. Stingerea varului trebueşte făcută în modul următor: Se pune piatra de var în fundul cadei şi se varsă puţin câte puţin apă peste ea. Când varul s'a stins şi s'a făcut o pastă, se adaugă apă până la 50 litri, amestecându-se cu o lopată de lemn până ce se obţine laptele de var. Amestecându-se încontinuu cu o lo­pată de lemn zeama de piatră vânăta, se varsă încet, cu un vas de lemn, (bardacă, doniţă, etc.) sau oală de pământ, din laptele de var, nestins care ar astupa maşinile. Zeama capătă puţin câte puţin cu­loare albastră asemuitoare cerului se­nin, (sinilie). Când începe să capete această cu­loare, se încearcă zeama cu o hârtiuţă cu fenolftaleină, înmuind-o în ea. în­cercarea se face în­totdeauna după ce se amestecă bine zeama, oprindu-se de a se mai vărsa lapte de var. (Hâr­tia cu fenolftalleină să găseşte gata în comerţ, ea poate fi preparată și la oricare farmacie.­ Atât timp cât hârtia cu fenolftaleină înmuiată în zeamă rămâne albă, se continuă a se vărsă lapte de var, amestecându-se bine. In momentul în care se observă că hârtia începe să devină roșietică, nu mai turnăm lapte de var. Se complectează zeama cu apă rece până la 1000 litri zeamă. Aceasta este zeama bordoleză. Să se ia seama. Piatra vânătă din comerţ (sulfatul de cupru) să fie cât se poate de curată şi pură. Ea tre­bueşte să aibă garanţia de 99°/o pu­ritate. Zeama bordoleză să fie întrebuin­ţată în ziua când a fost făcută. Să nu se întrebuinţeze, când se prepară zeamă bordoleză, vase sau instrumente metalice, (lopeţi, site, căni de fier etc), înainte de a umple tolbele de stro­pit (pulverizatoarele), zeama bordoleză să fie bine amestecată cu o lopată de lemn. Dealtfel chiar în timpul lucrului, lucrătorii, din timp în timp, să ames­tece zeama prin mişcarea aparatului de pe umeri. Stropitul cu zeamă bordoleză să fie făcută cât se poate de fin, ca o ceaţă. Să nu se ude planta astfel că zeama să se scurgă şiroaie pe frunze. Stropitul să fie făcut pe toate orga­nele verzi ale plantei, inclusiv stru­gurii, înainte şi după înflorit. In timpul înfloritului nu trebueşte să se stropească cu zeamă bordoleză. Stropitul să se facă de preferinţă pe timp liniştit, în cazul că bate vântul să se stropească în direcţia vântului. Stropirile de dimineaţă şi seara sunt cele mai bune. Stropitul să se facă mai mult pe faţa inferioară a frunzelor, decât pe faţa superioară. Să nu se facă economie la zeama ce se întrebuinţează; butucul trebuie să fie bine stropit de sus până jos şi până în adâncul lui. Sfaturi pentru viticultori Combaterea manei la viţa de vie Lupta contra omizilor îndată ce florile arborilor roditori au căzut, să se stropească cu zeamă bordeleză-arsenicală, preparată în mo­dul următor : Intr’un vas smălţuit se topeşte 1 Kgr. piatră vânătă (sulfat de cupru 99°/o topit în 5 litri apă caldă. In alt vas se face un amestec cu 200 grame verde de Paris (56—60°/o arsenic), topit în 10 litri apă rece. Aceste 2 zemuri se varsă într'un hârdău care să aibă o capacitate de 150 litri. Peste ele și amestecându-se se varsă un lapte de var făcut cu un Kgr. și jumătate var gras, stins în 50 litri apă. Se complectează amestecându-se continuu cu încă 35 litri apă rece. Vom avea astfel 100 litri zeamă bordoleză­­arsenicală care trebueşte întrebuinţată în ziua în care a fost preparată. Să se iă seama. Toate arsenia­­tele sunt otrăvuri. Verdele de Paris este un arseniat de aceia trebueşte mâ­nuit cu multă băgare de seamă. 1. Pachetele cu verde de Paris tre­buesc ţinute închise la un loc uscat şi ferite de oameni şi de animale. Cheia dulapului să fie ţinută la cel care conduce tratamentul. 2. Cutiile şi hârtiile în care au fost înfăşurate aceste otrăvuri, vor fi arse. Nu vor fi lăsaţi copii să se joace cu ele. 3. Aparatele şi vasele cari au ser­vit la aplicarea tratamentului vor fi bine clătite de mai multe ori cu apă săpunoasă, iar spălătura să fie vărsată într-o groapă anume făcută, departe de fântâni sau locuri de adăparea ani­malelor. 4. In timpul lucrului oamenii să nu fumeze şi să nu umble cu mâna la ochi, nas sau gură. 5. Stropitul se face totdeauna în di­recţia vântului. 6. La lăsarea lucrului oamenii să se spele cu apă şi săpun pe faţă şi mâini. 7. In cazul când o ploaie ar veni în timpul stropitului, tratamentul tre­bueşte făcut din nou. Verdele de Paris se găseşte în co­merţ la drognerii, magazine cu pro­duse insecticide, etc. Ele poartă şi alte numiri ca Verdele de Schwein­fürth, Verde de Urania. Camera de Agricultură din Tg.-Mu­­reş şi-a procurat verde de Paris, şi îl ţin la dispoziţia celor interesaţi. Preţul unui Kgr. de Verde de Paris (56—60°/o arsenic) este de 140 lei Kgr. In cazul când cei ce doresc să-şi procure verde de Paris sau alte pre­parate de acelaş fel din comerţ şi nu au siguranţa conţinutului, (care tre­bueşte să fie înscrisă pe factura de cumpărare), va trimite o probă pentru analiză la Institutul de Cercetări Ag­ronomice Str. Aviator Muntenescu No. 42, București. Aceste analize se fac în mod gra­tuit. 9 Lucrul gospodarului în luna Iunie Istoric. Numele acestei luni vine de la numele lui Junius (de la Junon) sau din Juniores. Romanii au consac­rat-o zeiţei Junon, fiica lui Jupiter, sau Tinereţei. Viaţa la câmp. Se sapă porum­bul pentru a doua oară şi se fac ogoare. Se îngrijesc vitele date la păşune, ca să aibă apă bună şi curată. Să se facă regulat inspecţii la câmp, căci orzul începe să coacă, de aseme­­nea şi grâul, Pomicultttra. Se urmează cu al­toirea în ochi. Se udă pomii, se ciu­pesc lăstarii laterali, se întreţine cură­ţenia în pepinieră, se supraveghează formarea pomilor prin ciupirea şi sup­rimarea mugurilor nefolositori, sau la­comi. Se plivesc şi se răresc semănă­turile prea dese, apoi se udă şi se umbresc. Viticultura. Se continuă stropirea viei cu piatră vânătă. Se dă sapa a doua, care poate fi mai uşoară ca cea dintâiu; se plivesc şi se fac toţii lăs­tarii de prisos crescuţi în urmă. In timpul privirei se leagă lăstarii de araci şi de crompii puşi între butuci. După priveală se stropeşte via pentru a doua oară cu zeamă de piatră vâ­nătă, care acum se face ceva mai tare. Piscicultura. Se aruncă icrele că­răuşului, crapului şi linului. Prinderea racilor. Oprirea severă a păşunatului vitelor şi a spălăturilor împrejurul la­curilor. Se cercetează şanţurile de scurgere dacă acestea nu sunt înfun­date, mai ales la heleştaele naturale. Se scoate nomolul din heleştae. Astrologie. Racul, (Cancerul) (22 Iunie—21 Iulie). Naivitate. Acte necugetate. Femeile născute în această zodie sunt liniștite, casnice, iubesc că­minul și familia lor. Talisman: Zmaragdul. Distrugerea omizilor fânaţelor In câteva judeţe din ţară s'a semnalat apariţiunea unei puternice invaziuni de omizi aparţinând­­speciei Pentophora morio care distruge iarba, lăsând în urma lor pământul gol. împotriva lor trebueşte aplicat sis­temul de combatere prin ajutorul paravanelor de tablă, în felul celui întrebuinţat împotriva lăcustelor. Partea paravanului dinspre omizi să fie unsă cu păcură. Omizile trebuesc stropite cu petrol sau arse cu paie, pentru a fi omorâte. In felul acesta se poate peveni înmulţi­rea acestor omizi pentru anul viitor. Situaţia apoicolâ din ţară Sămănăturile de porumb s'au termi­nat în tot cuprinsul ţării. Timpul în­­călzindu-se, vegetaţia a putut câştiga o parte din întârzierea pricinuită des­­voltării ei de timpul umed şi răcoros din cursul primăverii. In general cul­turile de toamnă şi primăvară se pre­zintă în condiţiuni favorabile; starea viilor şi a pomilor este de asemenea mulţumitoare. Grindina a căzut în puţine regiuni, pagube mai însemnate semnalându-se în judeţele : Hotin (regiunea Edeniţa), Iaşi (Miroslava, Uricani, Aroneasa şi Vânători), Ialomiţa (regiunea Slobozia). La 1 Mai a. c. s-a făcut o nouă evaluare a suprafeţelor cultivate cu cereale de toamnă. Se constată o scădere a suprafeţe de 112.000 ha. sau 4,2 la sută la grâul de toamnă, o mică descreştere de 2000 ha. la orzul de toamnă şi un spor de 29 mii ha sau 10,5 la sută la secara de toamnă. Aceste date au numai caracter provizoriu, cifrele de­finitive stabilindu-se odată cu facerea recoltei.

Next