Gazeta Mureşului, 1934 (Anul 5, nr. 1-48)

1934-06-17 / nr. 24

Anul IV. No. 24. Numărul 7 lei Foaie săptămân­ă peotru­ răspândirea culturii în popor —:r.Trrrr~—­ABONAMENTUL­­ 100 lei pe an Pentru preoţi, invăţători şi săteni 50 Lei pe an Pentru autorităţi — — 300 Lei pe an Redactor: Profesor Mijii AIL DE METR­ESC­U Administraţia: Prefectura jud. Mureş Redacţia: Pasagiul Ştefan Iosif No. 11. închiderea şcolilor Câteva cuvinte cu ocazia sfârşitului anului şcolar S’a mai sfârşit un an şcolar. . . Din pieptul dornic de soare şi de lumină al şcolarilor izbucnesc chiote de bucurie. Ca descătuşaţi din lanţul unei grele robii în ochii lor arde do­rul libertăţii iar pe obrazii întunecaţi de muncă de şi griji ai dăscălim», mijeşte iluzia celor 2 luni de linişte şi odihnă. Mulţi poate păşind peste pragul clasei, sunt stăpâniţi de bu­curie, bucuria condamnatului scăpat din celula închisorii. .. Pentru ei, profesiunea nu constitue decât un mijloc de existenţă. Munca prestată în decursul unui an nu se deosebeşte întru nimic de aceea a unui simplu tăietor de piatră, condamnat de soartă să’şi câştige prin trudă istovitoare pâinea. Alţii vor simţi poate acel sentiment de înduioşare ce’ţi cuprinde sufletul în momentul despărţirii de un prieten drag. Pentru ei munca a fost ţâşnire de abnegaţie şi idealism. In fiecare colţ al clasei vor fi auzit la despărţire ecoul cald al propriilor lor cuvinte rupte, atâtea zile, din adâncul inimii ca nişte seminţe de lumină revărsate pe altarul înălţării culturale a neamu­lui. Sfârşitul anului şcolar e un prilej de bucurie, de durere şi de meditare. In pragul lui orice conştiinţă ro­mânească preocupată de soarta acestui neam ar trebui să-şi poposească gân­dul şi să mediteze obiectiv asupra bilanţului spiritual cu care se închee anul. Acum e momentul de a se cântări recolta rodirilor intelectuale pentru a se putea dibui şi cunoaşte procentul cu care urmează a se micşora greaua ruşine naţională: analfabetismul. In acelaş timp este momentul să se so­cotească însă şi altceva, nu numai procentul nouitor ştiitori de carte, dar mai ales să se cerceteze câte din pa­timile şi relele ce otrăvesc viaţa sate­lor noastre s’au putut ameliora sub lumina caldă a învăţăturilor date de şcoală şi de slujitorii ei. Cât s’a schimbat înspre bine mentalitatea concepţiilor greşite, care dăinuesc de veacuri în besna satelor noastre. Iată problema ce­ ar trebui să facă obiectul şi ţinta străduinţelor noastre, a învăţătorilor. Iată preocuparea care ar trebui să freamăte în conştiinţa fiecărui dascăl adevărat în momentul când părăseşte altarul chemării sale. Analiza aceasta ar trebui să procure dăscălimii acel fior de­­ţ mulţumire izvorît din conştiinţă îndeplinirii da­toriei. Şi n’ar fi îngăduit să existe nici un învăţător căruia sfârşitul anu­lui şcolar să-i răscolească mâhnire şi ruşine. Un an şcolar înseamnă o opintire desnädajdnitä în lupta contra întu­nericului, iar sfârşitul lui repausul luptătorilor, prilej de meditare păt­runzătoare. In satele noastre domneşte şi azi întunerecul. E o ruşine naţională ca şi azi, după atâţia ani de la sfânta Unire, să privim nepăsători, fără a munci cu toată energia pentru cur­marea acestei stări. Câţi ani oare vor mai fi sortiţi până la curmarea aces­tui rău, până la măreaţa zi a redeş­teptării noastre culturale depline ? Câţi ani va mai agoniza conştiinţa satelor noastre, în besna întunerecu­­lui ? Când va sosi ziua înălţătoare, când pe plaiurile binecuvântatului pământ românesc, desrobit prin su­­ferinţa atâtor martiri, să răsune im­nul mult visatei noastre victorii cul­turale ? Sfârşitul acestui an şcolar ne aduce o palidă şi slabă m­ângâere. El ne îndeamnă energiile şi abnegaţia muncii noastre, pentru a ne apropia mereu, mereu, de ziua de mare săr­bătoare a învierii neamului prin şi la lumina scânteietoare a cărţii. A. Şara. Răbojul săptămânii rreluarea legăturilor prie­teneşti cu Rusia sovietică. In Urma convorbirilor avute la Geneva (Elveţia) între D-l ministru N. Titulescu şi tl-l Litvinov, comisar (ministru) al Rusiei, precum şi cu aprobarea guvernului, s’a hotârît ca să se reia legăturile de priete­nie intre ţara noastră şi Rusia. Această s’a h­otărit în urm­a declaraţiei guvernului rus, că nu va încerca să facă nici un fel de propagandă c­omunistâ la noi in ţară şi, mai ales, în urma declaraţiei că guvernul Rusiei recunoaşte ca definitivă alipirea Basarabiei la ţara noastră. p.o Redeschiderea Parlamen­tului. Joi 14 iunie s-a deschis Parlamen­tul, pentru a se lua în discuţie bugetul ţării, care a fost definitiv fixat la suma de 22 miliarde lei o.o Vizita unui ministru fran­cez. Se vesteşte că în cursul săptămânii viitoare va sosi în Bucureşti, D-l Louis Barthou, ministrul afacerilor străine al Franţei. Această vizită este menită a strânge şi mai mult legăturile de prietenie dintre noi şi sora noastră ma­i mare, Franţa. Gu­vernul pregăteşte o primire sărbătorească ministrului francez. 0:0 Prăpădul din San-Salva­­dor. O groaznică furtună, însoţită de cutremure a distrus cu totul oraşul San- Salvador (America) şi câteva sate din ju­rul lui. Toate casele oraşului au fost dărâmate. Peste 5000 de oameni au pierit cu prilejul acestei nenorociri. 0:0 Un monument lui Avram Iancu. La Ţebea, locul naştere al erou­lui din 48, s’a ridicat şi sfinţit zilele ace­stea un frumos monument al lui Avram lancu, făcut de sculptorul O. Han, deputat de Mureş. p.o Consiliu de miniştri In Cer­năuţi. Zilele trecute s’a ţinut la Cer­năuţi (Bucovina) un consiliu de miniştri sub preşidenţia D-lui G. Tătărescu, cu care ocazie s’au ascultet şi s’au rezolvat ne­voile provinciei şi ale locuitorilor. Târgu-Mureș, 17 Iunie 1934. arolica Ortodoxă la Gornea lî Duminică 10 iunie 1934, s’a în­fiinţat in această Parohie Comitetul local al F. O. R., prezenţi fiind din Târgu-Mureş. Dl. Dr. Baciu Aurel, advocat şi decan al baroului ad­vocaţilor Târgu-Mureş şi Dl. Iosif Munteanu, fost primpreşedinte de tri­bunal şi astăzi consilier la Curtea de Apel Târgu-Mureş. Dl. Dr. Baciu Aurel invită poporul sa intre din nou in biserică, unde să le comunice solia pentru care a descins în această parohie. Dând ascultare chemării toţi se reîntorc în biserică, unde Dr. Dr. Baciu Aurel spune că a venit în ca­litate de preşedinte al Org. religioase F. O. R. secţia protopopiatului Tg.­­Mureş. In discursul înălţător şi plin de căldură creştineasca, care e cea mai preţioasă perlă caracteristică a personalităţii Dlui Dr. Baciu Aurel, fiu luminat, născut dîntr’o familie de preot, arată poporului lacunele vieţii sociale de astăzi, care aruncă omenirea în prăpastia neantului. Schiţează rolul important din trecut al Credinţei şi Bisericii Ortodoxe ca Cotor social. Neamul nostru, în tot timpul robiei aproape bimilenară, cumplitele chinuri, suferinţele amare, precum şi umilirea, numai la dulcele sân al acestei Mame Ocrotitoare, le-a putut îndura. In viitor tot biserica ortodoxă va fi aceia care va uni şi întări Tronul, Ţara şi Neamul Ro­mânească. Dl. Consilier Iosif Munteanu într’o cuvântare concisă şi adânc pătrun­zătoare, descopere scopul venirii în sânul poporului, spunând ca nu a fost determinat de propaganda po­litică, care nici nu cadrează cu dig­­nitatea Dsale de înalt magistrat, ci s’a prezentat dintr’un îndemn de or­din spiritual înalt şi pentru o ţintă divină. Îndeamnă poporul să nu pă­răsească biserica străbună, instituţie căreia noi Românii îi datorim exi­stenţa. Viaţa noastră este împletită cu biserica ortodoxă. Să ţinem la ea cu dragoste curată şi cu cunos­cuta râvnă a strămoşilor noştri. Preotul local Pavel Suciu, mulţu­meşte înalţilor oaspeţi pentru învăţă­turile frumoase semănată în sufletul însetat al poporului, li roagă să vină şi de altădată în mijlocul creştinilor, când vor fi aşteptaţi cum se cuvine unor persoane atât de alese! Punându-se la ordinea zilei ale­gerea a cinci membri ai comitetului local F. O. R. cu aclamare se numesc următorii: 1. Rusu Gheorghe 2. Brejan Patrichie 3. Pop Vasile 4. Maloş Mihail senior 5. Paul Mihail I. Mihail După aceasta, adunarea se termină, distinşii oaspeţi continuând calea către parohia vecină din comuna Periş, cu tot acest înalt scop. Preot. P. Suciu Din dările de seamă, care găsesc atâta ospitalitate, în coloanele ace­stei instructive noi, cetitorii au putut constata intensa activitate, ce o de­sfăşoară pe ogorul înţepenit al cul­turii naţionale, corpul didactic primar din acest judeţ. Aceste dări de sea­ma fac dovada utilităţii cercurilor culturale şi mai ales desvăluie avân­tul tineresc care le stă la bază. Din ele se desprinde puterea de viaţă, setea de cultură, aspiraţiile nobile ale neamului nostru. Evident că nu vom considera literă de evanghelie tot ce aceste dări de seamă arată. Dar, desbrăcându-le de haina sărbă­torească, în care sunt îmbrăcate, rea­litatea ce se degajază din ele con­­stitue, pentru toţi cei cari se preo­cupă de viitorul acestui neam, o ade­vărată mulţumire şi în acelaş timp deschide perspectivele unor frumoase nădejdi pentru viitor. Aceste lăudabile manifestări cul­turale ne demonstrează că în grelele zile de astăzi, se mai găsesc şi su­flete încălzite de focul unei credinţe, luminate de flacăra unui ideal, care, prin muncă eroică, îşi aduc obolul l­ar, pe altarul nădejdilor neamului. Sunt sufletele de elită. Prin munca acestora neamul îşi despică drum de lumină in viitor. Când vorbim de suflete de elită nu ne gândin numai la învăţători, pentru­ că aceşti nobili muncitori se găsesc răspândiţi în toate straturile sociale îndeplinind cele mai variate funcţiuni. — Munca lor de cele mai multe ori rămâne necunoscută, căci roadele se arată târziu. In virtutea acestui elementar ade­văr, ori unde vom vedea această superioară înţelegere a rolului pe­ care orice cetăţean îl exercită pe tărâmul luminării neamului, avem datoria să o relevăm cu toată lauda. Recent am avut fericita ocazia a asista la o admirabilă serbare şco­lară în com. Deda-Bistra. N’am avut încă ocazia a asista la o ser­bare şcolară mai reuşită. Prin felul măestrit cu care au fost interpretate toate punctele din program, am fost tot timpul sub impresia că mă gă­seam într’o instituţie de cultură cu adevărat de model. Din minunatul program am spicuit : fermecătorul dans naţional »Căluşerul«, admirabilul cor pe trei voci „Vara“ şi în sfârşit, cele două piese: „Urcio­rul fermecat“, feerie în patru tablouri de Lia Hârsu şi „Inimi nobile“ piesă într’un act de Dna Elena Dr. Aciu — în interpretarea cărora s’au distins elevii: Suciu Ioan cl. Vil-a, Mureşan Vasile cl V-a, Mureşan Rozila cl VII-a Basch Magdalena cl VI-a, Manea Ionel cl. II-a şi Ene Maria cl. IV-a. Felicitări pentru munca depusă pentru reuşita serbării în special pe Dl Mihail Moldovanu, sufletul acestei serbări. A muncit fără preget şi cu toată râvna, lăsând la o parte grijile şi necazurile în care se sbat cu pri­sosinţă învăţătorii. D-sa a reuşit să dea părinţilor două ore pline de în­văţătură. Mulţumiri se cuvin de asemeni, D lui Ion Timariu, înv. director, pen­tru largul concurs ce a acordat tâ­nărului învățător la pregătirea pro­gramului. Vasile Hadar (Deda). Cult­uralliatarea poporului. Serbarea culturală din Deda

Next