Gazeta Mureşului, 1935 (Anul 5, nr. 1-20)

1935-01-01 / nr. 1

Pagina 4._________________________________GAZETA MUREȘULUI Manifestaţia românească de la Cluj Cuvântul d-lui prim ministru Tătărescu Membrii guvernului în frunte cu dl. prim ministru Tătărescu au fost vineri 28 Dec. la Cluj pentru a asista la o mare manifestaţie românească Au luat cuvântul d-nii miniştrii din provinciile alipite Al. Lepadatu (Ardeal) /, Inculeţ (Basarabia) /, Nistor (Bucovina) şi dl. prim-ministru G. Tătărescu. Cuvântarea primului ministru. Dl G. Tătărescu a făcut între altele următoarele declaraţii: „Şi în anul care se închee a răsunat în atâtea împrejurări strigătul de sfi­dare şi de provocare : „Revizuiţi fron­tierele". De aci din această cetate inimă a Ardealului, noi răspundem în numele unui Neam întreg: „Revizuiţi întâi conştiinţele“ Revizuiţi-vă conştiinţele — le veţi găsi împovorate de o mie de ani de constrângere făcută pentru a silui su­fletul unui popor. Revizuiţi-vă con­ştiinţele — le veţi găsi încărcate de remuşcările sădite de suspinele celor cari s’au stins în temniţi ori au păti­mit pe roată, fiindcă au voit să-şi păs­treze limba şi pământul lor. Revizuiţi­­vă conştiinţele voastre şi apoi vedeţi dacă mai puteţi încerca să revizuiţi frontierele noastre. Frontierele noastre nu sunt fronti­ere convenţionale, ci frontierele înlă­­untrul cărora un popor, deposedat prin forţa brutală de toate drepturile sale, a aşteptat zece veacuri ziua eliberării. Frontiere eterne — eterne cât şi dreptul şi dreptatea şi care nu se pot clinti decât în ziua în care ar muri şi dreptul şi dreptatea. De aceea, acelora care ne reclamă oraşe şi pământ, noi le răspundem: „nici un suflet şi nici o brazdă „■ iar acelora, care ne propun schimburi şi târguieli, noi le răspundem cu lo­zinca generaţiei noastre, sub îndem­nul căreia armata Regatului a trecut munţii: „ori top într’o fără, ori to fi într’un mormânt" . Afirmarea acestor credinţe, a ace­stor simţiminte, a acestei voinţe, este necesară oridecâteori acţiunea revi­zionistă depăşeşte — aşa cum a de­păşit în ultimul timp — marginile în­găduinţei şi se transformă în acţiune de tulburare a păcii dintre popoare. Această afirmare care în sarcina tu­­turor conştiinţelor româneşti, dar cade mai ales în sarcina partidului nostru, care a fost instrumentul de înfăptuire a poruncilor istorici şi revendică în faţa ei răspunderea îndrumării acţiunii politice şi răsboinice care a pregătit întregirea Neamului nostru. Să continuăm, deci azi ca şi eri să ne facem datoria. Să ne facem datoria la frontiere, dar să ne facem datoria şi înlăuntrul lor, practicând în toată viaţa Statului comandamentele politicei naţionale. In executarea acestei politici să ne înde­plinim datoria faţă de de provinciile alipite, desăvârşind, cu un ceas mai curând, ceea ce am numit în programul nostru: opera de reparare a nedrep­tăţilor istorice. Opera aceasta de reparare a tutu­­ror nedreptăţilor lăsată moştenire de istorie, trebue săvârşită cu hotărîre pe toate tărâmurile vieţii economice, cul­turale şi sociale, până ce elementul românesc din acest ţinut va fi ridicat, sub acest întreit aspect la rangul pe care trebue să-l deţină elementul ma­joritar într’un Stat naţional. Formarea unei puternice burghezii româneşti în Ardeal este un imperativ cu caracter naţional, care trebue însuşit de toate partidele şi a cărui executare trebue urmărită de toate Guvernele. Această operă de promovare a ele­mentului românesc trebue înfăptuită în toate provinciile unite, faţă de toate d­atele şi atât în pătura rurală cât şi în pătura orăşenească. Ea trebue înfăptuită mai ales în oraşele ardelene, unde politica de per­secuţie şi de desnaţionalizare a fost mai dură şi unde elementul românesc băştinaş, deşi având de înfruntat una din cele mai crâncene acţiuni de a­­suprire cunoscută în istoria popoarelor, a reuşit a-şi asigure fără întrerupere existenţa şi drepturile de stăpânire. Dela origină şi până astăzi, aces­te oraşe n’au încetat, astfel o singură clipă să fie şi să rămână româneşti şi multe din ele au constituit, dea­­lungul persecuțiilor, redanele de re­zistentă in care luptătorii și cărtură­rii noștri au finut aprinsă flacăra românismului." Sărbătorirea Crăciunului la Palatul Regal Suveranul şi marele Voevod Mihai au părăsit Capitala Duminică la prânz plecând la Sinaia însoţiţi de d-nii ge­neral Ilasievici, mareşalul palatului, comandor Fundeţeanu, colonel Pălăn­­geanu, adjutanţi regali. Cu acelaş tren au plecat camaraizii de clasă ai Voevodului şi prietenii săi de joacă. Luni a plecat la Sinaia şi M. S. Re­gina Maria, precum şi toţi demnitarii Curţei, d-nii general Condeescu, Mo­­cioni, Stârcea mare maestru de cere­monii, colonel Ulea, directorul mare­­şalatului, colonel Urdăreanu, colonel Swidenek, dr. Eugen Bianu, subdire­ctorul Siguranţei, maior Măinescu, că­pitan Radu, comandantul gărzei regale, etc, etc. Marele Voevod Mihai cu Moş» Ajunul In cursul zilei de Luni, Marele Voe­vod Mihai împreună cu colegii Săi de clasă, a mers cu colindul. Moştenito­rul tronului a alcătuit un cor dintre colegii şi pietenii săi şi a mers la co­mandantul batalionului vânătorilor — unde e însumat ca ostaş, — la profe­sorul său local, la stareţul mânăstirei şi la comandantul cohortei cercetăşeşti. Voevodul s'a înapoiat la castel cu tolba plină de covrigi, mere, nuci, pe care le-a împărţit frăţeşte cu tovarăşii săi. Luni seara la orele 7‘40 a avut loc la castelul Peleş serbarea pomului de Crăciun. Ceremonia, pe cât de simplă pe atât de impresionantă, s-a desfă­şurat în sala florentină alăturată sufra­geriei. Din imens pom, încărcat cu daruri, strălucitor de lumini şi podoabe a fost aranjat în mijlocul sălei florentine. Era de faţă toată curtea. La ora 7.30 au venit în sala floren­tină Suveranul, Regina Maria, şi Marele Voevod Mihai. Moştenitorul tronului s-a aşezat în fruntea grupului de camarazi şi priete­ni, cu care a cântat „Bună dimineaţă la Moş Ajun“. Ceremonia s-a desfăşurat apoi con­form programului; corurile au executat cântece de Crăciun în jurul pomului, iar la sfârşit Suveranul şi Regina Maria au împărţit daruri. Personalul curţei, ofiţerii din gardă,­­ toţi cei prezenţi au primit daruri. Copiii slujbaşilor de la Curte au primit din mâinile Suveranului şi Reginei Maria pacheţele cu jucării şi dulciuri. Voevodul Mihai pregătise o surpriză în ajun, la Bucureşti colindase maga­zinele şi cumpărase din economiile lui personale, diverse daruri pe care le-a pus în pom. La Sinaia, Voevodul a împărțit da­rurile, cari au fost adevărate surprize. Pentru reînvierea şi păstrarea datini­lor strămoşeşti Un apel către publicul mureşan din localitate Ca şi în anul trecut şi în anul acesta D-l STAN ENUŞ directo­rul şcoalei din comuna Pănet, a organizat un PLUGOŞOR, cu sătenii români din comună, cu care va ura în ajunul Anului nou pe la fruntaşii vieţii româneşti din oraşul nostru. Nu ne îndoim că vrednicul învăţător şi fraţii noştri săteni vor fi primiţi şi de data aceasta cu toată dragostea şi voia bună. Fondurile ce se vor strânge, vor servi pentru construirea unei care de lectură în corn. Pănet. 1 ianuarie 1935. Tragere in 15 "eS Grăbiţi-vă şi reînoiţi lozul pentru clasa viitoare! Dacă nu aveţi încă loz, cumpăraţi imediat, spre a putea participa! Posibilitatea de câştig 282.000.000 Lei. Preţul unui 1/4 bilet 200 lei, cu care aveţi două posibilităţi de câştig. Corecturile principale din Ardeal şi Banat. ARAD: Banca Grală S. A. și Al. Goldschmidt, BRAŞOV: Fortuna Al, Enkelhardt, CLUJ: Ili­escu, Banca Economiă și Ind. Com. ORADEA : Dacia Banca, Union Banca. TG.-MUREŞ : Ernest Révész. TIMIȘOARA: Banca Centrala, Banca de Scont, Banca Timișoreană, Colectura principala : Ernest Révész b­.-liures Cinema Oraşului. Marţi, Miercuri, Joi şi Vineri Eroul cu: Gustav Fröhlich, Olga Tschechova. Anunciu In vederea sărbătorilor Crăciunului şi Anului Nou, Direcţiunea Specială P. T. T, cu ord. No. 261584—1934, a luat măsuri de a se acorda o redu­cere la taxele telegrafice de 50°/o, telegramelor interne de felicitări şi urări (fără ca textul să conţină şi ches­tiuni de afaceri) in intervalul dela 23 Decembrie 1934, până la 9 Ianuarie 1935, inclusiv. La aceste telegrame nu se vor percepe taxe de noapte şi de sărbătoare. Diriginte: ss. Ionescu. România Tribunalul Mureş, Secţia I-a. Pers. jur. I 508—934, concordatul solicitat de noi, subsem­nata Fabrica de Bere Albert Bürger S. A, din Târgu-Mureş şi drept con­secinţă am fost obligată să plătim cre­ditorilor noştri chirografari o cotă con­­cordatară de 70°/o din creanţa fiecă­rui creditor in termen de 5 ani, plă­­tibilă in rate anuale, şi anume in pri­mul an 10°/p. Sentinţa de mai sus a fost apelată şi Curtea de Apel Târgu-Mureş cu deriziunea No. C. 1574—1933 pro­nunţată in ziua de 24 Februarie 1934 a respins apelurile înaintate confir­mând întocmai sentinţa Tribunalului Mureş. Astfel deci având in vedere dispo­ziţia art. 33 alin. III, din legea asupra concordatului preventiv, conform că­reia „termenele arătate prin art. 2 vor curge din ziua din care sentinţa de omologare a rămas definitivă numai prin pronunţarea deciziunei din partea Onoratei Curţi de Apel, prima rată concordatară de 10°/o trebue să o achităm până la data de 24 Februa­rie 1935. Având in vedere că împrejurările financiare şi economice defavorabile, care au avut repercusiune şi asupra noastră, din care cauza producţia şi activitatea Întreprinderii noastre in anul 1934 a avut foarte mult de su­ferit, circulaţia reducându-se la minim, având în vedere că cu toate ace­stea cheltuielile necesare continuării întreprinderii s-au menţinut şi astfel acestea au trebuit satisfăcute, considerând apoi că printre dato­riile noastre fiind foarte multe datorii privilegiate, deci exceptate dela bene­ficiul concordatului pe cari deaseme­­nea a trebuit să le­­satisfacem, şi in fine luând in considerare, că o mare parte a debitorilor noştri be­neficiază de avantajele nouei legi de conversiune, şi având in vedere, că dintre aceşti debitori numai o parte ne-au plătit din creanţele noastre şi aceştia o sumă de tota infimă, în­­cassările din aceste creanţe reducân­­du-se aproape la zero, pentru aceste motive neputând sa­tisface obligaţiunei noastre de a plăti până la 24 Februarie 1935 prima rată concordatară de 10°/o din cota con­cordatară de 70°/o a creditorilor no­ştri chirografari, bazându-ne pe dispoziţiile cuprinse in art. 47 din legea asupra concoda­­tului preventiv, prin advocatul nostru deja legitimat, Dr. Riesz Albert, al cărui procură se află la dosar, cu Onoare Vă rugăm­ să binevoiţi a ne acorda un termen de graţie de un an pentru plata pri­mei rate concordatare, amânând deci scadenţa primei rate concordatare până la termenul de scadenţa a celei de a doua rate, adecă până la 24 Februa­rie 1936. Cu stimă, Fabrica de Bere Bürger Albert S. A. Tg.-Mureş, Tip. „PAX“ Tg.-Mur«ş Extras de inseriere. Prin sentinţa civilă Nr. 443 / 1934, s'a acordat personalitatea juridică Asociaţiunei de Ajutor şi înmormântare a pensionarilor şi funcţionarilor publici din Judeţul Mureş cu sediul în Târgu- Mureş, al cărui obiect şi scop este asigurarea unui ajutor de înmormân­tare pentru urmaşii membrilor decedaţi ai Asociaţiunei. Sucursală Asociaţiunea nu are. Persoanele însărcinate cu direcţiunea sau administraţiunea sunt: 1., Preşedinte: Geszith Ioan 2., Vicepreşedinte : Szörtsey Andrei şi Kövesdy Samuilă 3., Secretar: Makkay Andrei 4., Casier: Truția Juliu 5., Controlori: Cătană Victor, Bustya Ioan, Réthy Francisc. Asociațiunea a fost constituită la 21 ianuarie 1934, statutele purtând data de 21 ianuarie 1934. Prim-grefier: Koncz, Tribunalul Mureş Secţia II-a. Conform art. 47 din Legea asupra concordatului preventiv, se publică petiţiunea înreg. la No. 11048 din 21 Decemvrie 1934 a firmei Fabrica de Bere Albert Bürger S. A. cu sediul în Târgu-Mureş, cu aceea că orice creditor al numitei firme va avea drep­tul de a interveni la judecata sus­menţionatei cereri, care va avea loc în Camera de Consiliu la Tribunalul Mureş secţia Il-a (Sala 52) în ziua de 25 Ianuarie 1935 ora 10 dim. Textul cer­erei este următorul: Onorat Tribunal! In cauza noastră de concordat pre­ventiv, prin sentinţa cu No. CP 977/ 1932, pronunțată in luna Iunie 1933, Onoratul Tribunal Mureș a omologat

Next