Gazeta Mureşului, 1935 (Anul 5, nr. 1-20)

1935-09-15 / nr. 17

Pagina 2. Moartea trupească este despărţirea sufletului de trup sau descompunerea fiinţei omeneşti în cele două părţi din care constă. Trupul, despărţindu-se de suflet, principiul de viaţă, se întoarce — după cuvintele Eclesiastului — în pământul din care e făcut spre a putrezi iar sufletul se va duce la Dumnezeu care l-a dat. Despre realitatea morţii ne încredinţează experienţa de toate zilele şi Sfânta Scriptură, care ne învaţă totodată că nu putem şti de mai înainte ceasul morţii, nici împrejurările în care vom muri. Cu privire la moarte, biserica noastră învaţă: a) Că ea este urmarea păcatului, pentrucă primul om fusese creat de Dumnezeu nemuritor şi numai din cauza păcatului s’a făcut muritor, cum zice sfântul apostol Pavel: „Printrun om a intrat păcatul in lume şi prin păcat moartea şi aşa a trecut moartea la toţi oamenii b) Că moartea este încheierea vieţii vremelnice şi începutul celei veşnice şi în acelaş timp hotarul până la care se poate face de om tot ce e necesar pentru mântuire şi dincolo de care nu se mai poate face nimic în această privinţă. Acest adevăr l-a ilustrat Mântuitorul prin parabola bogatului nemilostiv şi a săracului Lazăr şi a fost propovăduit în cuvinte de foc de toţi sfinţii părinţi. „Să ne pocăim cât timp trăim pe pământ — scrie sfântul Clement Romanul, să ne pocăim din toată inima de orice rău ce am făcut în trup, ca să primim mântuire dela Domnul până când avem timp de pocăinţă, căci după trecerea din această lume nu ne mai putem mărturisi sau pocăi.“ Sufletul, după despărţirea sa de trup, trăeşte mai departe, pentru că este nemuritor prin însăşi firea sa, ca unul ce este de origină divină. El are conştiinţă de sine şi-şi aduce aminte de tot ce a făcut cât timp a stat unit cu trupul şi simte bucurie sau întristare, fericire sau nefericire, după felul faptelor săvârşite. Nici mulţumirea sau fericirea ce simte pentru binele făcut în viaţa pământească, nici întristrarea sau nefericirea ce simte pentru relele făcute în acea viaţă, nu sunt depline până la judecata de apoi, când se va uni cu trupul. Starea de fericire sau nefericire provizorie de îndată după moarte atârnă sau este hotărâtă de judecata căreia este supus sufletul îndată ce se desparte de trup. Această judecată se numeşte particulară, spre deosebire de cea universală sau obştească, căreia vor fi supuse sufletele dimpreună cu trupurile la sfârşitul veacurilor. Sfânta scriptură ne încredinţează despre realitatea acestei judecăţi Mântuitorul o arată în parabola cu bogatul nemilostiv şi săracul Lazăr, iar sfântul apostol Pavel zice categoric: „Hotărât este omului odată să moară şi apoi să fie judecat“. De vreme ce nu se pune nici un interval de timp între moarte şi judecată, aceasta trebue să aibă loc îndată după moarte. Indirect învaţă Sfânta Scriptură despre judecata particulară în toate locurile în care se vorbeşte despre răsplata ce aşteaptă pe fiecare om după moarte, pentru că nu se poate răsplată fără judecată, iar judecata nu poate fi decât cea particulară, care urmează îndată după moarte, căci nu se poate ca sufletul să primească răsplată îndată după despărţirea de trup, iar judecata să se facă odată pentru toate tocmai la sfârşitul veacurilor. Sfinţii părinţi învaţă acelaş lucru. E destul să ascultăm pe fericitul Augustin care zice: „De tot dreaptă şi mântuitoare este credinţa că sufletele se judecă îndată ce ies din trupuri, înainte de a se înfăţişa la acea judecată înaintea căreia vor fi judecate dimpreună cu trupurile înviate“. Felul cum se va face judecata particulară nu e cunoscut mai de aproape. După toată probabilitatea, ea se face de Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Christos în prezenţa îngerilor buni şi răi, după care sufletul va merge numaidecât în tovărăşia unora sau altora, potrivit faptelor făcute de el şi sentinţei pronunţate de supremul Judecător. O poveste pentru popor. Legenda cocostârcilor O legendă din Bucovina ne spune că, dintru început, atât gângăniile cât şi gujuliile necăjeau aşa de tare pe oameni, că acestora nu odată le era lehamite chiar şi de vieaţa, din pricina lor. Văzând de la un timp Dumnezeu că gângăniile şi gujuliile necontenit îi necăjesc pe oameni, i s'a făcut milă de aceştia şi voind să-i mântue de aceste vietăţi nesuferite, s’a pus într un an, pe la Ziua Crucii, şi prinzându-le pe toate, le-a vârît într’o lacră. Nu mult după ce a prins Dumnezeu pe toate gângăniile din lume, iată că trece pe acolo un om cu numele Alexă. Dumnezeu, cum îl vede, îl întreabă unde merge. — Spre mare! răspunse Alexă. — Dacă ţi-i calea spre mare, — zise Dumnezeu, — atunci fă bine şi du lăcriţa aceasta până acolo, şi arunc’o în mare. Caută însă nu cumva să o deschizi şi să te uiţi înăuntru, c’apoi nu e bine!... Şi cum rosti cuvintele acestea, îi dete lăcriţa in care erau băgate toate gângăniile şi toate gujuliile de pe lume. Alexă luă lăcriţa şi se porni mai departe. Insă, când a ajuns la malul mării, nu s’a putut răbda să nu deschidă lacra şi să vadă ce-i într’însa, de-i aşa de grea. N’a apucat însă bine a deschide lacra, şi numai ce vede că o sumedenie de gângănii şi gujulii prind a sări dintr’însa, şi a se ascunde care unde apuca: unele prin iarbă, altele prin nisip, unele pe sub pietre şi prin torţi, iar altele in adâncul mării. Alexă, când văzu aceasta, se băgă în toate răcorile. Iar mai după aceea, venindu-şi în fire, a început a alerga ca să le prindă şi să le bage iară în lacră. Dar degeaba i-a fost toată alergătura şi munca. Şi de atunci, nu numai pământul, ci chiar şi apa mării e plină de tot felul de jigănii, gângănii şi gujulii. Iar pe Alexă, pentru că n’a ascultat, ci a deschis lacra, Dumnezeu l-a prefăcut în cocostârc, ca să le strângă înapoi. Şi tot de atunci, de la Ziua Crucii şi până la Alexii toate gângăniile, jigăniile şi gujuliile stau ascunse ca într’o lacră prin cele borţi, văgăuni şi alte ascunzişuri, iar când soseşte ziua lui Alexie, atunci iarăşi încep a ieşi din ascunzişurile lor, a umbla în toate porţile şi a-i necăji pe oameni, dacă nu se ştiu feri de dânsele, mai tot aşa ca şi la început. Simeon Florea Marian. De citit Dumineca. Dumnezeu ca ocrotitor şi răsplăţitor Gazeta Ihareșului 15 Septembrie 1935. reşti şi întâmplări . Prelungirea stării de asediu. Consiliul de Miniştri de Vineri, ţinut sub preşedinţia D-lui Gh. Tătărăscu, şeful guvernului, a hotărât prelungirea stării de asediu şi a cenzurii, cu încă şase luni. * * * Concert festiv la Tg.-Mureş. In ziua de 8 Septemvrie, Conservatorul Municipiului a dat în onoarea avocaţilor congresişti un foarte reuşit concert, cu concursul Dnelor: Olga Costin şi Voitekovici şi D-lor: Max, Costin, Cosma, Ionescu, Vancea şi Zsizsman. Concertul, atât prin alegerea programului cât şi prin perfecţiunea cu care au fost executate bucăţile, a facut o excelentă impresie asupra publicului select ce umplea sara până la ultimul loc. Compoziţia Dlui O. Vancea, „Rapsodia Bănăţeană“ pentru 2 piane, a fost îndeosebi aplaudata. * * * Adunarea Societăţii etnografice. Societatea de Istorie, Archeologie şi Etnografie, de sub preşedinţia Dlui P. Stoina, îşi va ţine adunarea generală anuală în ziua de 16 Septemvrie, ora 6, în Palatul Cultural. La ordinea zilei: darea de seama gestionara; primirea nouilor adesiuni; alegerea noului comitet; propuneri. * * * Un palat pentru Curtea de Apel. Cu ocazia vizitei pe care dl Valeriu Pop, ministrul de justiţie, a fâcut-o oraşului nostru, D-sa a făgăduit că va cere înscrierea în bugetul viitor a unui importante sume, pentru ridicarea unui halat măreţ care să adăpostească Curtea locală de Apel. Lucrările ar fi sâ se înceapă chiar din primăvara viitoare. Curs de perfecţionare pentru medici la Sovata. Sub direcţiunea D-lui Dr. Marius Struza, profesor universitar, s-au deschis în ziua de 8 Septembrie cursuri de specializare pentru medicii balneologi. Cursurile vor dura până la 15 Septembrie. * * * Serbare culturală la Cerghid. In seara zilei de 14 Septembrie are loc în comuna Cerghid, o frumoasă serbare culturală dată de căminul cultural „Romulus și Remus“. Venitul va fi afectat nevoilor căminului. * * Deschiderea cursurilor școlare. Potrivit vechiului ordin al Ministerului Instrucţiunii, cursurile tuturor şcolilor primare şi secundare din ţară se vor deschide Luni 16 Septembrie, când se vor da şi listele de cârţi. * jjc * Reducerea preţurilor cărţilor şcolare. Ministerul de Instrucţie aduce la cunoştinţa părinţilor şi învăţătorilor că toate manualele didactice de curs primar se vor vinde anul acesta cu o reducere de 10 la sută din preţul tipărit pe coperta cărţilor. Avion românesc prăbuşit în flăcări. Un mare avion românesc, plecat dela Bucureşti într’o lunga călătorie până la Tokio (Japonia) s’a prăbuşit în flăcări, puţine minute numai după ce se ridicase în aer. Aviatorii cari îl conduceau, căpitanul Popişteanu şi locotenent Papană, au scăpat cu viaţă, sărind la timp cu umbrelele de salvare. Buzele accidentului sunt necunoscute. * * * Zăpadă pe munţi. In ultimile zile, timpul s’a răcit simţitor. Pe munţii mai înalţi a căzut chiar zăpada destul de groasă, lucru care sileşte pe ciobani să scoboare oile la şesuri. Se crede totuşi că vremea se va îndrepta şi zilele călduroase ale toamnei se vor arăta curând.* * * Târg de vite în Bulgaria. Uniunea Societăţilor de crescători de vite din Bulgaria organizează cu concursul Ministerului lor de economie naţională, pe ziua de 21, 22 şi 23 Septembrie a. c., în oraşul Pleven, o mare expoziţie-târg de vite. Direcţiunea generală a căilor ferate bulgare va acorda vizitatorilor acestei expoziţii-târg o reducere de 62 V2°/o din tariful ordinar, adică vizitatorul va cumpăra la ducere un bilet cu 25°/o reducere, care va fi valabil şi pentru întors, dacă la înapoere va fi vizat la gara Pleven. Cei cari vor cumpără vite la această expoziţie vor beneficia de 4o reducere specială la transportarea vitelor pe căile ferate bulgare, dându-li-se tot concursul din partea autorităţilor respective. Informaţiile cu privire la această expoziţie se pot lua de la Legaţiunea Regală Bulgară din Bucureşti I. Str. Vasile Lascăr No. 34. * * * Conflictul italo-absinian. Delegaţii marilor puteri, întruniţi la Geneva, fac uriaşe sforţări pentru a împiedeca isbucnirea războiului dintre Italia şi Abisinia. Nu se ştie încă care va fi rezultatul acestor încercări. Italia în schimb, continuă a trimite spre Absinia noui trupe şi arme. Teama tuturor diplomaţilor este ca nu cumva, dacă ar isbucni rasboiul, el să nu cuprindă în hora lui şi alte popoare.* * * O măsură aspră luată în Turcia. Ziarele aduc vestea că Kemal Ataturk, preşedintele Republicei turceşti, pentru a sili poporul să înveţe carte, a luat o măsură foarte aspră. Anume, a interzis pe viitor orice căsătorie între neştiutorii de carte. Datorită acestei, măsuri, au început să ia fiinţă în întreaga ţară numeroase şcoale particulare, unde numeroşi tineri şi tinere din popor aleargă spre a învăţa măcar scrisul şi cititul! * * * In Atenţia Părinţilor! Se primesc fetiţe sau băeţi de Liceu din familie bună cu locuinţă şi inpt. Ioan Bora comerciant Pasagiul Stefan Iosif 17.