Gazeta Mureşului, 1936 (Anul 6, nr. 1-19)

1936-09-15 / nr. 14

PAGINA AGRICOLA IUBIIII..II I ■ Uh WUHHH'iHH)1 H—l—lllll—l——■Hiliil H lilllMIHill !■ i i ii ■ atdhAaam— Scheletul omului se compune din 198 de oase, astfel împărţite. Coloana vertebrală . . . 24 oase Respiraţia noastră. — Aparatul respirator se compune din fosele na­zale şi gură, laringe şi plămâni. Omul respiră de 16 ori pe minut. Plămânii pot cuprinde 4-5 litri de aer, dar fiecare inspiraţie nu­­ de­cât 0 jumătate de litru de aer în mijlociu. 10.000 de litri de aer trec zilnic prin plămâni. Creerul. — Materia nervoasă cer­vicală se împarte în două elemente: substanţă cenuşie şi substanţă albă. Creerul cântăreşte în mijlociu 1 k. 358 (bărbat) şi 1 k. 256 (femee). Talia. — Talia mijlocie a adultu­lui e de 1 m, 68, iar cea a femeii de 1 m, 58. Omul creşte până la 30 ani. Bătăile inimii. — Inima bate în mijlociu de 70—86 ori pe minut, dar pulsaţiile variază după vârstă . Sângele omului. — Omul adult are 7 litri de sânge. Sângele negru provine din vine ; el e supra­încărcat de acid carbonic pentru că oxigenul a fost ars şi între­buinţat să dea căldura vitală. Sângele roşu, este sângele proas­păt al arterelor; el a pierdut acidul carbonic şi s-a curăţit prin contactul său în plămâni cu o nouă provizie de de oxigen. Care este temperatura corpu­lui nostru ? — Temperatura nor­mală mijlocie este de 37 grade la omul adult normal. Ea variază după ore astfel : La miezul nopţii.............36°,5 La 4 dimineaţa .....................36°,3 La 8 ore dimineaţa .... 36°,8 La 12 ore.......................37°,2 La 14 ore (2, d. a.) . , , . 37o,4 La 20 ore (8 d. a.) . . . . 36°, Pielea omului, —­e formată din epidermă şi dermă (aceasta foarte sen­sibilă). Derma conţine organele deli­cate şi esenţiale: papilele (mici ex­crescenţe conice.) Sunt 200 de globule sudoripare pe cm., (întinderea pielii prezintă o supra­faţă de 15 000 cmp.) O parte din suprafața pielei foarte mărită, arată orificiile glandelor sudoripare, care sunt în număr de peste 3 milioane pe toată întinderea pielei. Greutatea corpului, uman. — Omul robust cântăreşte în kil, numă­rul centimetriilor ce măsoară de la 1 m. în sus. De ex. talia : 1. 65. Greu­tatea e de 65 kilo. Medicină umană Câteva lucruri despre corpul omenesc Sacrum ......................................2 „ Craniul 8 „ Faţa......................... 14 „ Osul hyoid..........................1 „ Coastele, sternum .... 25 „ Membrul superior drept . . 32 „ „ „ stâng . . 32 „ Membrul inferior drept . . 30 „ „ „ stâng . . 30 „ 198 oase La naștere ..........................136 ori La vârsta de 1 an de . . .120 „ La vârsta de 3 ani „ . . . 90 ,, La vârsta de 7 ani „ . . . 85 „ Adolescență „ . . . 80 „ Adult .................75 „ Bătrân „ ... 61 GAZETA MUREŞULUI Valorificarea grâului Pentru valorificarea recoltei de grâu din anul acest s'a întocmit un nou decret cu Nr. 1553, publicat în Moni­torul Oficial din 2 Iulie 1936. Acest nou decret menține în gene­ral economia decretului No. 1740/1935 a cărui aplicare a dat rezultate satis­făcătoare pentru valorificarea recoltei din anul precedent. S au î­ntrodus to­tuşi unele dispoziţiuni pe care in urma experienţei dobândite, s'au socotit necesare pentru a asigura o şi mai bună realizare a operaţiunilor de va­lorificare. Pentru ca Guvernul să se poată orienta în politica comerţului exterior de grâu, este de primordială utilitate, să cunoască cât mai aproape de re­alitate, cantităţile de grâu rezultate din recoltă. in acest scop art. 19 pre­vede ca toţi cultivatorii de grâu sunt obligaţi, sub sancţiunile prescrise de art. 29 (amendă de 1000—10 000 lei) ca, în termen de 10 zile dela facerea însămânţărilor să declare întinderile cultivate cu grâu, iar în termen de 7 zile dela recoltă, să declare cantităţile de grâu recoltate. Deasemenea obligă pe proprietarii de­­maşini de trecrat, să declare la sfârşitul fiecărei săptămâni notarului comunei, cantităţile de grâu treerate, ţinând în acest scop un registru special. Datele culese de la comune se vor centraliza de Serviciul Agricol al ju­deţului şi vor fi comunicate, la ter­minarea treeratului grâului, Ministeru­lui Agriculturii, Oficiul Central pentru valorificarea grâului. Preţul minimal al grâului s-a fixat pentru anul acesta la 35.000 lei va­gonul pentru lunile Iulie, August, Septembrie şi Octombrie şi 36.000 lei pentru lunile următoare, loco gara producător. Curiozităţi. Pescuitul cu peşti. Când pescueşti cu undiţa pui drept nadă o bucăţică de mămăligă, un vier­­mişor. Peştele vine, caută să înghite şi vârful ascuţit al cârligului se înfige în cerul gurii. E prins. In China se pescueşte cu ajutorul cormoranului, pasărea neagră uricioasă, care trăeşte şi pe la noi prin deltă. El face acelaş serviciu în apă, ca şi şoi­mul vânătorului. Că în loc de cormo­ran se poate întrebuinţa şi un peşte, se povestea mai de demult dar nu se credea: numai când ştirea a fost con­trolată, s'a văzut că e adevărată. In ţinuturile tropicale trăeşte un peşte curios. Are pe cap o placă ovală cu nişte vârci în curmeziş Cu ajutorul ei se poate prinde, ca şi cu o ventuză, de pântecele unui rechin ori de păretele unui vas plutitor şi e purtat fără os­teneală în apele oceanului. Numai deschide gura şi hrana întră, cu apa, ca într'un crâsnic. Chinezii, oameni practici, ca şi alte popoare de pe in­sulele din Oc, Pacific s'au gândit să se folosească de aceşti peşti, spre a prinde alţii sau mai ales broaşte ţes­toase, mari care trăiesc în ape­i Oje­­anului. Pentru aceasta trece peştelui un inel la coadă, de inel leagă o sfoară lungă şi să duce cu luntrea la pescuit. Dă drumul peştelui unde ştie că stau şi să odihnesc broaştele ţestoase. Peş­tele se lipeşte de broasca ţestoasă, iar pescarul trăgând încet sfoara trage şi broasca. Pagina 3. Foloasele întineririi pomilor Tăierea pentru întinerire ne poate fi de folos în multe cazuri, dintre care noi vom aminti pe cele mai des întâl­nite. 1. Deseori găsim în livezi pomi cari, după ce au dat rod bogat şi frumos un număr de ani, încep deodată să rodească tot mai rar, făcând fructe mici şi proaste de nu mai putem avea nici un câştig de pe urma lor. In acelaş timp pomul ca atare arată semne de slăbiciune, nu mai formează lăstari anual, frunzele sunt mai mici ca până aci, iar pe trunchiu şi la partea de jos a ramurilor apar ramuri lacome. Asemenea pomi nu trebuesc priviţi ca pierduţi: ei se află numai într-o stare de slăbiciune generală datorită de cele mai multe ori rodului bogat pe care l au dat până acum. Dacă această stare de suferinţă este obser­vată la timp, pomul poate fi scăpat de la pieire aplicându-i tăierea pentru întinerire, în urma căreia după 3—4 ani el va fi refăcut şi va da din nou rod bogat şi de calitate. Este bine să amintim de unele soiu­ri — ca Parmantul auriu de iarnă şi Reneta Caulmann dintre soiurile de mere şi Luiza bună din Avranches şi William's dintre cele de pere — prin faptul că încep să rodească de timpu­riu şi dau recolte mari, au nevoie de întinerire după un anumit număr de ani. 2. Când un pom îşi pierde o parte însemnată de crăci din cauza furiei vântului, a grindinei sau a zăpezii el trebueşte deasemenea supus tăierii de întinerire, pentru a-şi forma o coroană nouă, sănătoasă şi uniformă. Acest caz se întâlneşte destul de des în re­giunile bântuite de vânturi puternice ori de grindină sau în cele unde peste iarnă cad cantităţi mari de zăpadă. 3. In­ternele grele când gerul este puternic, multor pomi le degeră parte din ramuri, cari mai târziu se usucă şi mor. Aceşti pomi trebuesc şi ei întineriţi pentru a-şi putea reface coroana. 4. In anii când pomii dau recolte mari, dacă nu avem grijă să punem proptele sub crăcile încărcate cu rod, acestea se rup sub greutatea fructelor. Pomii cari îşi pierd mai multe crăci în felul aceasta vor fi deasemenea întineriţi. 5. Pomii cărora încep să li se usuce vârfurile ramurilor sau cei cari sufăr mult de cancer sau de păduchele lem­nos, vor putea şi ei să fie scăpaţi de pieire prin întindere, cu condiţia însă ca să tăiem toate părţile bolnave. Cum însă atât cancerul, cât şi păduchele lânos se cuibăresc cu preferinţă pe anumite soiuri, vom judeca de la caz la caz dacă nu cumva e mai bine să realtoim pomul cu un soiu mai rezis­tent faţă de aceşti doi duşmani.­­ Cum de cele mai multe ori gos­podarul nu mai dă prin livadă de­cât doar când se apropie culesul, mulţi pomi, din cauză că nu au fost tăiaţi în primii ani după plantare şi forme­ază o coroană deasă la care nu pot pătrunde în voe aerul şi lumina. Asemenea pomii dau fructe puţine şi proaste şi ei trebuesc întineriţi re­­ducându-li-se totodată şi din ramuri pentru a-şi forma o coroană nouă c­u ramuri mai puţine, însă sănătoase şi roditoare. 7. La unii pomi trunchiul rămâne mult în urmă în ce priveşte desvol­­tarea faţa de coroană, mai ales când pomul e încărcat cu fructe. Prin tăie­rea de întinerire vom da răgaz trun­chiului să ia desvoltarea trebuicioasă pentru a-şi putea îndeplini una din menirile sale: susţinerea coroanei. 8. Una din greşelile des întâlnite la noi este că pomii se sădesc prea aproape unii de alţii, aşa incât după un număr mai mult sau mai puţin mare de ani, coroanele lor vin în atingere şi de nu intervenim la timp încep chiar să crească una într'alta. E lesne de înţ­les că in asemenea condiţiuni pomii vor da rod foarte puţin şi prost, vor fi atacaţi de tot neamul de gângănii şi de boli, iar trunchiurile şi ramurile lor vor fi pline de muşchi şi licheni. întinerirea ne poate ajuta şi în acest caz, în felul că supunând o parte din pomi — pe sărite — tăierii pentru întinerire, vom face foc pentru ceilalţi, cel puţin pen­tru un anumit timp. 9. Pomii cari din anumite pricini nu mai rodesc decât spre vârful ra­murilor, vor fi şi ei întineriţi pentru a-i forţa să rodească pe întreaga lun­gime a ramurilor, adică şi spre mijlo­cul şi partea de jos a acestora. 10. În sfârşit tăierea de întinerire este folosită în realtoirea pomilor, adică atunci când vrem să schimbăm soiurile dintr-o livadă fără ca pentru aceasta să scoatem pomii şi să plan­tăm alţii. In Ardeal se anunţă o bogată recoltă de vin Ardealul de sud are trei regiuni viticole şi anume : Regiunea Miercu­rea cu podgoriile: Apaidul de Sus, Gârbova, Dobârca, Recin, Cărpiniş, Câlnic şi Cut­­ regiunea „Văii Secaşu­­lui" cu podgoriile: Apaidul de jos, Stângătin, Baz, Ungurei, Ludaş, etc. şi regiunea „Valea Târnavelor", cu vestitele podgorii: Saroştin, Şeica Mare, Vorumloc, Cinade, Tăuni, Pa­nade, etc. In regiunea viticolă Miercurea, pod­goriile sunt situate pe dealurile ce prelungesc coastele munţilor, care fac legătura între Carpaţii meridonali şi munţii Sebeşului. In această regiune climatul este mai aspru şi iernile mai timpurii, fapt care contribue în mare măsură la clasificarea produselor viti­cole pe o treaptă inferioară celor din Valea Secaşului şi a Târnavelor. Sub raport cantitativ, noua recoltă de struguri şi vin, în această regiune viticolă, — după toate probele ce le avem până în prezent — pare a fi dintre cele mai bune, de la războiu încoace. Pe Valea Secaşului şi Valea Târna­velor cu ponoare veşnic bătute de soare, cu un climat dulce şi ierni târzii, podgoriile se des­voltă în cele mai prielnice condiţiuni. Cât priveşte cantitatea, în aceste două, regiuni, ea este ceva mai re­dusă faţa de regiunea Miercurea. Calitativ, noua recoltă de struguri, din anul acesta, este cu mult supe­rioară celei de anul trecut. In această regiune, strugurii au ajuns la maturi­tate, dând în cacere complectă. Căl­durile tropicale din luna Iulie şi prima jumătate a lunii August au avansat nespus de mult desvoltarea strugurilor. Ploile căzute în jumătatea a doua a lunii August şi zilele călduroase cari au inaugurat luna Septembrie, contri­bue la desăvârşirea produselor viti­cole de pe Valea Secașului și a Târ­navelor.

Next