Gazeta Mureşului, 1937 (Anul 7, nr. 1-17)

1937-09-15 / nr. 13

Anul VII. No 13. Numarul 2 lei_______Târgu-Mureş, 15 Septemvrie 1957. Foarte săptămânală pentru răspândirea culturii in popor ABQ&&3ß£MTUL 100 lei pe an Pentru preoţi învăţători şi săteni 50 Lei pe an Pentru autorităţi — — — 300 Lei pe an Redactor: Profesor MIHAIL DEMETRESCU Administraţia: Prefectura Jud. Mureş Redacţia: Pasagiul St. O. Iosif Nr. 13. Thomas Masaryk In noaptea de Luni spre Marţi s’a stins din viaţă, la o vârstă aproape biblică, Thomas Masaryk, preşedintele liberator şi creator al Cehoslovaciei, unul din cei mai de seamă oameni ai epocei şi pe care istoria nepărtinitoare îl va aşeza cu siguranţă în galeria marilor figuri, podoabe ale umanităţii. Căci dacă prin truda vieţii lui, prin viziunea lui profetică şi prin spiritul lui de organizare a isbutit să dea viaţă statului cehoslovac şi să-l aşeze pe temeliile solide ale unei paşnice şi sigure propăşiri, prin opera lui scrisă, bazată pe o largă iubire de oameni şi de dreptate, el se aliniază în şirul celor mai mari şi mai nobili gânditori ai omenirii. Viaţa lui Masaryk, pornit de jos, dintr’o umilă cocioabă de servitor şi ajuns în vârful piramidei sociale, preşedinte al unui stat creiat de el şi idol al neamului lui, este o fermecătoare şi pilduitoare poveste, în care se văd biruind, rând pe rând, munca cinstită şi îndârjită, setea neostoită de ideal, iubirea largă şi caldă de oameni, onestitatea cea mai desăvârşită, chiar faţă de adversari, şi în sfârşit, încrederea nestrămutată în victoria dreptăţii dumnezeeşti, care trebue să sune odată şi odată, atât pentru oamenii singuratici cât şi pentru popoare. Cu asemenea calităţi, unite cu o putere şi o dragoste de muncă într’ adevăr uimitoare, Masaryk a isbutit să învingă toate piedicele, să schimbe cursul destinului şi în înălţarea lui continuă să tragă după el şi poporul cehoslovac, căruia a isbutit sâ’i redea libertatea şi să’i organizeze după concepţiile lui înalte menite să ’i asigure o desvoltare liniştită şi sigură. Thomas Masaryk, figura cea mai extraordinară poate a istoriei noastre contemporane, s’a născut la 7 Martie 1850, la Hodonin. Tatăl său, vizitiu pe domeniile imperiale, era hărţuit de nevoi şi de slujba grea. ♦ In casa părinteasca Thomas învăţă limba cehă şi, puţin, limba germană. Când a împlinit vârsta şcolii, părinţii lui au fost mutaţi în satul Sejkovice. Sfârşind şcoala primară, întâiul din clasă, părinţii săi — în urma sfatului dat de preotul din sat — l-au trimis la Hystopeş, în şcoala reală. Aici învăţă doi ani, cu gândul de a intra după aceia, în şcoala normală, ca să se facă institutor. împovăraţi însă de nevoi, părinţii s’au hotărît să-i găsească un meşteşug copilului. Şi a fost trimis la Viena, într’un atelier de potcovărie şi lăcătuşerie. In ceasurile libere citea şi cerceta atlasuri geografice de care era nedespărţit. Dorul de casă şi munca prea grea în atelier l-au făcut însă să revină la părinţi. Şi a început a da lecţii ca ajutor de învăţător la şcoala din Sejkovice. In 1865, a intrat în clasa a doua a gimnaziului din Brno. Student strălucit şi a luat doctoratul la universitatea din Viena studiind după acela un an la Leipzig. In 1882, când universitatea din Praga a fost scindată într-o universitate germană şi una cehă, Thomas Masaryk a fost numit profesor la universitatea cehă. Tânărul profesor n’a înţeles să-şi mărginească viaţa la cursurile obişnuite. Energia lui formidabilă l-a mânat spre o activitate mai vastă. Ţinea conferinţe publice în faţa unui public din ce în ce mai numeros. A înfiinţat revista «Athenaeum», care prin seriozitatea ei ştiinţifică, a căpătat, curând unul dintre cele mai înalte prestigii. In afară de operele ştiinţifice, destinate studenţilor săi, a scris şi lucrări destinate masselor largi ale poporului. In viaţa politică a cehilor, in cadrul monarhiei austro-ungare, Masaryk afirmă nevoia «restaurării drepturilor noastre istorice, adică a independenţei noastre». Politica lui cuprinde un larg program de cultură intelectuală şi o acţiune socială pentru moralitate şi contra imoralităţii. Din contopirea acestor două elemente, viitorul preşedinte de republică a realizat politica sa naţională. la rorul acestei activităţi, Masaryk a întemeiat, în 1900, partidul progresist şi oficiosul său ziarul «Ceas». După şapte ani de activitate, risipind legendele mincinoase, creiate de calomniatori, a fost ales deputat. In parlamentul Vienei a continuat lupta pentru aceleaşi idealuri. In 1910 a fost dat judecaţii pentru insulte aduse religiei. Dar Masaryk, neobosit a luptat, până când a înfrânt minciuna. La 1914, la isbucnirea marelui război, Masaryk a înțeles că a sosit ceasul «restaurării drepturilor istorice». In Decembrie 1914 părăsi Praga, refugiindu-se la Londra. Aici, în 1915 a fost numit profesor. Opera lui Masaryk, în timpul războiului, a fost într’adevăr extraordinară. A organizat legiuni cehoslovace în Rusia, Italia, Franţa şi Serbia desfăşurând o propagandă intensă până în America pentru cauza popoarelor mici. Numele lui Masaryk a devenit un simbol: simbolul dreptăţii naţionale. In 1918 adunarea naţională din Praga l-a aclamat în umanimitate ca preşedinte al Republicei cehoslovace, alegându l ca şef. La 14 Decemvrie 1935, împovărat de demnităţi, de glorie şi cu idealul naţional realizat în întregimea lui, cu un popor pus pe făgaşul muncii cinstite şi al păcii, în cadrul prieteniilor lor fireşti cu popoarele amice român, iugoslav şi francez, Theodor Masaryk trece Republica în mâinele lui Eduard Beneş, prietenul şi continuatorul său. Aceasta ar fi cu totul pe scurt minunata viaţă a lui Masaryk, prin a cărui moarte, omenirea pierde pe unul din cele mai strălucite exemplare ale ei. Poporul românesc, care a avut în defunct pe unul din cei mai calzi şi mai statornici prieteni, resimte şi el dureros greaua pierdere încercată de aliata şi prietena noastră Cehoslovacia şi se înclină respectuos şi îndurerat în faţa corpului neînsufleţit a marelui dispărut. Comemorarea lui Aurel Vlaicu la Tg.-Mureş Desvelirea unei plăci comemorative. O mare serbare aviatică — In cadrul unei impunătoare serbări aviatice, care a avut loc Duminecă 5 Septembrie la Târgu-Mureş, s a desvelit o placă comemorativă în amintirea marelui fiu al Ardealului, Aurel Vlaicu. Toată suflarea românească de pe Valea Mureşului a ţinut să aducă prinosul ei de recunoştinţă, fiului de ţăran, care a şters încă acum un sfert de veac, pe căile văzduhului, hotarele ce despărţeau pe fraţii de acelaş sânge şi lege. El a fost crainicul redeşteptării noastre naţionale. Aurel Vlaicu scoborîtor din legendarii Daci ai Hunedoarei, cari au murit cu viteazul lor rege în frunte pentru apărarea ţării, a murit trăsnit de destin pentru ca prin moartea lui să dovedească spiritul de jertfă al neamului. Aurel Vlaicu, feciorul dârz, a privit nepăsător la toate greutăţile vieţii peste care a trecut curajos, eroic, gigantic, sfidând prăpăstiile văzduhului, temerar ca un Făt-Frumos, a isbutit să-şi creieze un nume legendar, aureolat de strălucirea cea mai desăvârşită şi mai magnifică. Aviatorul Aurel Vlaicu, pe căile văzduhului, a ridicat geniul neamului românesc în slava eternă. Prăbuşirea lui a fost durere din cele mai adânci şi mai ireparabile ale neamului românesc. A fost un crainic triumfător Aurel Vlaicu, un erou, şi erou în veci, nu se uită. Desvelirea plăcii comemorative Duminecă dimineaţa la ora 9, a început serviciul religios oficiat de protopopul Ştefan Rusu şi părintele Runcan. Un public numeros şi reprezentanţii autorităţilor civile şi militare, au asistat la acest serviciu religios pentru pomenirea celui dispărut. Răspunsurile au fost date de corul conservatorului de sub conducerea d-lui C. Alexandrescu. Din numeroasa asistenţă cotăm: D. Francisc Porubski prefectul judeţului Mureş, care totodată a fost şi reprezentantul guvernului, dr. Emil Dandea, preşedintele comisiei interimare, general Costescu, comandantul brigăzii, colonel Loghin, lt.-colonel Dobrotescu Cicerone, părintele Matei (Coronce), păr. Leuca, d. Coriolan Matei profesor, Sf. Pantea, dr. Aurel Baciu decanul baroului Mureş, dr Bota, d. Suciu Traian, etc, etc. Cuvântările După terminarea serviciului religios, a vorbit de protopop Ştefan Rusu, înumnele bisericii, elogiind memoria lui Aurel Vlaicu, care s-a jertfit pe altarul Patriei pentru învierea noastră naţională. D-sa spune că a asistat acum 25 de ani la primul sbor efectuat de Aurel Vlaicu deasupra oraşului Târgu- Mureş, şi a văzut mulţimea de ţărani şi intelectuali veniţi şi vadă pe cel mai ales fiu al neamului. Data de 1 Septembrie 1912 este o dată memorabilă pentru cetăţenii acestui oraş. Cuvântul D-lui Prefect Porubski In numele guvernului a vorbit d. Francisc Porubski, care a spus că acolo unde acum 25 de ani a zburat in condiţiunile cele mai vitrege Aurel Vlaicu, în curând se va ridica un măreţ monument de granit care să dăinuiască peste veacuri, pecetluind definitiv stăpânirea românescă pe aceste plaiuri. D-sa mai spune că Aurel Vlaicu a fost crainicul soliei noastre naţionale şi că pe fiul ţăranului de lângă Orăştie, lau înţeles ai lui încă acum un sfert de veac. Aurel Vlaicu a arătat prin fapte superioritatea neamului românesc. Unde ajungea, — exclamă d. prefect, — acest om, prin geniul său, dacă ar fi fost fiul unui popor liber, care să-i fi putut pune la dispoziţie toate cele necesare! Pentru toate acestea d. Francisc Porubski, aduce omagiul de recunoştinţă al guvernului, memoriei marelui inventator şi aviator romă". In numele armiei In numele armatei a vorbit d. general Costescu, comandantul brigăzii, care spune că armata este recunoscătoare aceluia care a pus la dispoziţia ei şi văzduhul. De aceia armata se închină cu recunoştinţă în faţa lui. D. comandor Stănculescu a vorbit în numele aviaţiei. La urmă d. dr. Emil Dandea a luat în primire placa — în mod provizoriu — deoarece d-sa spune că această placă va fi aşezată pe soclul monumentului, care se va ridica cât de curând. Solemnitatea a luat sfârşit la ora 12:30. Meetingul După amiază, a avut loc un mare meeting aviatic, executându-se următorul program: 1. Sbor în formaţie, 3 avioane „Fleet" executat de aviatorii Aero-Clubului Braşov (ing. Lascu, Florescu şi Frim). 2. Prezentarea avionetei „Zirmond" de către aviatorul I. Ferme. 3. Decolarea planorului remorcat. 4. Acrobaţie aeriană executată de d. Lascu pe avion „Fleet". 5. Acrobaţii cu planorul executate de Valeriu Popescu. 6 Diferit*- evoluţii în formaţie pe trei r vio, n - Baker excetate de Ae ro clubul Prahova 7 Vânătoare de balonaşe, 8. înalte acrobaţii de Max Manolescu 9 Aruncarea cu paraşuta, d. Traian Demetrescu. Meetingul s’a terminat la ora 18.