Gazeta Mureşului, 1937 (Anul 7, nr. 1-17)

1937-09-15 / nr. 13

Pagina 4. M. S- Regele şi învăţătorii. La telegrama adresată de învăţătorii adu­naţi în congres la Oradea, M. S. Re­gele Carol II.­a răspuns următoarele : D-lui Toni, preşedintele asociaţiei învăţătorilor, Bucureşti. CASTELUL PELEŞ Mulţumesc învăţătorimei pentru gândul curat ce mi-l închină cu prilejul congresu­lui anual şi pentru asigurarea felului cum pricep a-şi îndeplini datoria către Patrie, Rege şi generaţiile viitoare. CAROL R.­o.­ Noul ministru al Apărării Na­ţionale. In locul D-lui general An­­gelescu, demisionat, a fost numit ca ministru al Apărării Naţionale, Dl ge­neral Ilasievici, iar ca subsecretar Dl general Paul Teodorescu. p­o Congresul «Astrei». După cum am vestit, Duminică a început la Ti­mişoara congresul general al bătrânei şi falnicei societăţi transilvănene „Astra“. Având loc iu chiar capitala Banatului, problema de căpetenie care s-a desbătut a fost aceia a despopu­­lării Banatului, fiind ştiut acum că din diverse cauze, de câţiva ani încoace se observă îngrijorătorul fapt al scă­derii numărului populaţiei româneşti din ţinut. Au analizat acest lucru, cu pătrundere, atât Dl Iuliu Moldovan, preşedintele general al „Astrei", cât şi alţi oratori, preconizându-se o serie de măsuri înţelepte. Din partea secţiei Mureş, a luat parte De profesor Dr. Ioan Bozdog, preşedintele secţiei. p.o Dl Louis Marin, cetăţean de onoare al Clujului. Dl Louis Marin, fruntaşul politic francez, despre a că­rui vizită în Ro­mânia am pomenit în numărul trecut al gazetei noastre, a fost proclamat zilele trecute, cetăţean de onoare al oraşului Cluj. Proclama­­rea aceasta s'a făcut în mijlocul unei mişcătoare festivităţi, cu care prilej s'a amintit faptul că Dl Louis Marin, a mai vizitat Clujul odată şi anume în anul 1894, când D sa, tânăr avocat pe atunci, a apărat pe memorandiştii daţi în judecată de autorităţile ungu­reşti. In răspunsul său, marele şi sta­tornicul nostru prieten, şi a exprimat bucuria că nobilul şi mult încercatul popor românesc şi-a putut în sfârşit realiza idealul naţional, şi că suferin­ţelor din trecut li s'a pus capăt. p.o Prăbuşirea unui avion româ­nesc. Un mare avion de răsboiu s'a prăbuşit alaltăeri, cu prilejul unor exerciţii militare, la Mamaia, lângă Constanţa. Din cei 6 navigatori, patru au fost ucişi iar doi au fo­t grav ră­niţi. Printre morţi se numără coman­dorul Alimănescu şi sublocotenentul Bălţăteanu. Această nenorocire în­seamnă pentru aviaţia noastră o grea pierdere, atât prin pierderea a doi distinşi ofiţeri aviatori cât şi prin va­loarea urcată a avionului distrus. p.o Prelungirea stării de asediu. In Monitorul Oficial a apărut decretul regal, prin care se prelungește pe un nou termen de 6 luni starea de ase­diu instituită prin decretul regal din 30 Decembrie 1933 și prelungită prin decretele ulterioare până la 16 Sep­tembrie 1937. Dela O. E. T. R O. E T. R. a luat hotărîrea că, în a doua jumătate a lunii Septembrie c, să reînceapă activitatea străjerească la cele trei centre de iniţiere de la Predea­, Breaza şi Sf. Gheorghe. Astfel cursiştii seriei 33-a se vor prezenta la centrele respec­tive Joi 23 Septembrie ch­iar cursu­rile vor dura până în ziua de 14 Octombrie. * Luni 18 Octombrie urmează să se prezinte la centre participanţii la cur­sul de informare străjerească seria II-a, care se va ţine între 19 şi 25 Octom­brie a. c. învăţătorii şi cooperaţia. Mi­nisterul educaţiei naţionale a trimis, o circulară inspectorilor şcolari în care le atrage atenţia, că la inspec­ţiile făcute de organele Casei centrale a cooperaţiei, s-a constatat la tot cuprinsul ţării, la o parte din învăţă­torii tineri, oarecare indiferenţă pentru mişcarea cooperatistă. Indiferenţa aceasta este dăunătoare pentru o in­stituţie ale cărei începuturi mai te­meinice se datoresc tocmai acţiunii lăudabile a ministerului educaţiei na­ţionale. In desvoltarea cooperativelor săteşti, învăţătorii au luat parte activă folositoare. Pentru viitorul acestei mari mişcări, de a cărei soartă se leagă insăşi propăşirea economică a ţării noastre, este nevoie, ca şi tine­rele generaţii de învăţători să fie crescute în aceleaşi idealuri. Ministe­rul educaţiei a rugat pe inspectori să îndemne pe învăţători să ia parte mai activă la înteţirea şi organizarea coo­perativelor săteşti. p.o Aniversarea luptei din Dealul Spirei. S'au împlinit la 13 Septem­brie 89 de ani de la memorabila bă­tălie din Dealul Spirei care simbolizea­ză pentru ţara noastră începutul afir­mării naţionale, redeşteptarea la ve­chea bărbăţie strămoşească. In ziua de 13 Septembrie 1848 o mână de ostaşi români, 270 de pompieri şi patru ofi­ţeri, căpitanul Pavel Zagonescu şi lo­cotenenţii Nicolae Dănescu Daibun, Ni­­colae Vasilescu, Dincă Bălşanu şi Sta­­nostescu, au ţinut piept unei armate turceşti de 7000 de oameni ajutaţi de tunuri şi arme. Poarta dorea să domolească spiri­­tele în Ţările Româneşti, cari începu­seră să ceară şi ele dreptul la viaţă. A fost o luptă grea, inegală, dis­perată din care insă flăcăii noştri au eşit moraliceşte biruitori, înscriind prin vitejia lor încă o pagină de glo­rie in istoria neamului. p.o Vizita mitropolitului ortodox Dionisie, al Poloniei, în ţară. La 25 Septembrie a. c. va sosi în ţară, în vizită oficială, mitropolitul ortodox Dionisie, al Poloniei. înaltul prelat va fi în tot timpul şederii în ţară, oaspetele patriarhului Miron Cristea Din cauza acestei vizite, se­siunea ordinară a Sinodului care trebuia să înceapă la 16 Septembrie a. c. a fost amânată pentru 23 Sept. Mitropolitul Dionisie, va rămâne în ţară cinci zile. p.o A născut trei copii Femeia Le­ontina Călin, de 29 ani, din c . Racoviţă (Sibiu), a dat naştere la 3 copii, 1 băiat şi două fete. Lăuza a trebuit să fie operată, în urma cărui fapt, după câteva zile de la naştere a murit. Copiii se găsesc însă în per­fectă stare de sănătate, p­e Răsboiul chino-japonez. Luptele dintre Chinezi şi Japonezi continuă cu furie. Cu toată îndârjita rezistență a Chinezilor, armatele japoneze câștigă mereu teren. p.o Un rechin uriaş atacă un va­por de pasageri. Un rechin de dimensiuni gigantice a atacat un vas de pasageri care naviga în apropierea insulei Aran, din preajma Scoției. Atacul rechinului a fost atât de pu­ternic încât mai multe cabine şi salo­nul au suferit mari stricăciuni. Fe­restrele aflate la trei metri de la su­prafaţa apei, au fost sparte toate. Pasagerii au trecut printr-o mare spaimă Taifunul din Japonia. O groaz­nică furtună (taifun) a bântuit zilele acestea toată partea de miază-zi a Japoniei. Peste 3000 de case au fost cu totul distruse iar 24.000 au fost stricate. Peste 30 de oameni şi-au gă­sit moartea iar aproape 100 au fost greu răniţi. p.o Un şarpe cobra salvează viaţa Stăpânei sale. O tânără englezoaică care a trăit mulţi ani la Hunput în India britanică şi-a crescut un pui de cobra pe care l-a dresat să o urmă­rească la fiecare pas. Zilele acestea un spărgător a pătruns în casa engle­zoaicei. In momentul în care banditul a început să lege pe tânăra doamnă de mâini şi picioare, şarpele s-a furi­şat lângă spărgător muşcându-1 pe acesta de picior. După trei minute banditul și a dat sfârșitul în chinuri grozave. p:6 GAZETA MUREŞULUI Cum s-a stins preşedintele Masaryk Primul preşedinte al republicei cehoslovace, Thomas Masaryk, libe­ratorul, a încetat din viaţă în noap­tea de Luni spre Marţi, la castelul de la Lang, la ora 3:29, în vârstă de 87 ani 6 luni şi 7 zile. Vestea aceasta tristă a fost adusă la cunoştinţa reprezentanţilor presei, cari erau adunaţi într'o cameră din castelul de la Lang, de ministrul plenipotenţiar Jan Masarok, care a făcut o cunoscut în următoarele cu­vinte foarte simple : *Tatăl meu şi-a dat sfârşitul la ora 3,29». Luni la ora 11 noaptea, starea sănătăţii preşedintelui bolnav s’a agravat. Lângă patul bolnavului erau adunaţi fiul său, Jan Masarok; fiicele sale, Alice, Olga, Ana şi K­erberta şi nepoata sa Ludmila, cu soţul ei, ministrul plenipotenţiar Lippa; preşedintele republicii, d- dr. Eduard Beneş, cu soţia; preşedin­tele consiliului de miniştri, d. dr. Milan Hodza şi medicii curanţi. La ora 18, a venit la patul pre­şedintelui bolnav cancelarul preşe­dintelui republicii, iar înainte de miezul nopţii, a venit şi şeful sec­ţiei politice din cancelaria preşedin­telui republicii, dr. Fischer. Preşedintele Masarok şedea liniş­tit pe pat, iar medicul său curant, dr. Maixner, îi controla permanent pulsul. Starea pacientului era neschim­bată, dar puterile îl părăseau din ce în ce mai mult După miezul nopţii, cei de faţă au trecut să se odihnească, lângă patul bolnavului rămânând numai medicii. La ora 3 dim., când erau indicii clare că începe ultima luptă cu moartea, s’au adunat in jurul pa­tului bolnavului toţi membrii fami­liei, preşedintele republicii, dr. Beneş cu soţia, preşedintele consi­liului de miniştri d. dr. Hodza. La ora 3,27, a încetat respiraţia bolnavului, iar la ora 3:29, inima preşedintelui liberator a încetat şi ea să bată. Toţi cei prezenţi stăteau în ime­diata apropiere a patului, iar me­dicii la căpătâiul lui. Membrii fa­miliei au stat de asemenea la pat. Steagul cu culorile statului a fost coborît de pe turnul castelului, în locul lui fiind înălţat un steag în­doliat. La ora 6 dim., au început să sune clopotele bisericii de la Lang, anun­ţând tuturor trista ştire a morţii preşedintelui liberator. Masca preşedintelui Masarok a fost luată de sculptorul Macovski. Corpul său va fi îmbălsămat. Marele dispărut se găsește în ca­mera sa de dormit, acoperit cu un cearceaf alb, pe care sunt puși doi trandafiri, unul alb și altul roșu. Ştiri din Topliţa Conform unui ordin al prefecturii judeţului Mureş, primăria comunei Topliţa, prin comitetul local agricol, a propus pentru premiere gospodăriile locatorilor Bucur D. I Dumitru mare agricultor, Vodă­rie I. Petru agricul­tor mijlociu şi Pop Aurel I. Alex, mic agricultor, fiind cele mai bine îngrijite din comună.­­ La 2 octombrie a. c., se ţine târgul de toamnă la Topliţa. Deoarece la acea dată se coboară vitele din munte, târgul de toamnă este cercetat de foarte mulţi comercianţi de vite. Se fac multe tranzacţii. Dată fiind situaţia de astăzi, se pre­vede că preţurile vitelor vor fi mult mai urcate ca la târgurile din anii trecuţi. Cinema Oraşului Vineri, Sâmbătă, Duminică şi Luni Călătorie de nuntă cu 50°­ o reducere cu Iuliu Kabos, Irene Ágai, Verebes Ernő, Oscar Dénes Tipografia „Pax" Târgu-Mureș.

Next