Gazeta Sporturilor, septembrie 1933 (nr. 1237-1249)

1933-09-15 / nr. 1243

ANUL XI. No. 1243 Telefon redacție: 325/34 — 325/35, Telefon provincie: 77/65. Apare In fiecare luni, miercur Birourile: STRADA INGINER ANGHEE; SAEIGNY No. 2. Directori : E. EMIUAN și E. MUNTEANU. I și VINERI ~ BUCUREȘTI. Prim redactor: N. PAPAGHEORGHE. a Senzațional cu orice preț... Un lucru nu poate fi contestat ?America este țara senzațiilor. Cele mai mari ne-au venit de Peste o­­cean. Și ce este mai caracteristic este­ că goana dublă senzațional în A­­merica, are un aspect universal. Nu este localizată într’um singur domeniu. Cum era firesc, sportul și boxul în particular n’au scăpat de acest proces de senzaționalizare... Din rezultatele acestui proces fa­­ce parte și sistemul diferitelor co­­misiuni cari nu-și recunosc cam­pionii. Cel mai întreprid for în crea­rea senzaționalului, trebue să recu­noaștem că este faimosul N. B. A. din New­ York... După ce a epuizat repertoriul de până acum, cu dezavuarea cam­pio­­nilor, cu altinatum-ul dat lui Mar­cel This, s’a gândit la marea lovi­­tură. Varietatea deciziilor oficiale cari se puteau da până acum într’un match de box, nu pare să mulțu­mească pe domnii din comisia new­yorkeză. Mai mult, cred că mono­­tonia spectacolului pugilistic se da­to­rește faptului că nu se vorbește decât de «Knockout, puncte, aban­don, lovitură joasă etc » Prea s’au învechit toate acestea. Și în căutarea noutății au spus «Evrika» în legătură cu o nouă po­sibilitate de descalificare. La comanda de «breaek», boxeu­­rul care nu se va distanța va fi descalificat. Sentința aceasta va putea fi pro­nunțată de arbitru fără o preala­bilă consultare a juriului. Dacă la «breaek» nu se distan­țează amândoi boxeurii, ambii pot fi descalificați. Iată deci senzaționalul salvat. Căci se poate decizie nmi ciudată de­cât: «descalificat de arbitru pentru­­că a refuzat să se despartă la breaek ? Deocamdată așteptăm să vedem ecoul primei sentințe, ca să vedem efectul ei. In orice caz, considerăm măsura ca neim­portabilă în Europa. PUNCH. ,Cupa României“ — înscrierile se închid Duminecă — Noua competiție deschisă cluburilor din afara Diviziei Naționale a început să intereseze din ce în ce mai mult. Importanța acestei probe­­ pentru e­­chipele din afara Diviziei Naționale am relevat-o la vreme ca și faptul că suc­cesul acestei probe va fi asigurat. Până in prezent și-au trimis adeziunea la a­­ceasta nouă competiție, multe echipe din provincie, cari îți văd asigurată posibi­litatea de a evada din cadrul strâmt al probelor districtuale în cari sunt angrenate. Nici echipele mari nu vor pregeta să-ți trimeată adeziunea, așa că până Duminecă seara, când se închid înscrierile, prevedem că se vor înregis­tra un număr destul de respectabil de concurenți. Și-au anunțat înscrierea la P. N­. F. A. până în prezent următoarele echipe: U. D. R. (Reșița), Jiul (Petroșani), Secția Sportivă Muncitorească (Reșița), R. G. M. T. (Timișoara), Macabi (Bucu­­­rești), Sportul Studențesc (București), Aquila (Giurgiu), Franco Română (Bră­ila), C. F. R. (Brașov), C. P. R. (Sime­­ria), C. F. R. (T.­Severin), Phönix (Baia Mare), Șoimii C. F. R. (Arad), Vifor Dristor (Bazargic), Viforul (Ba­­zargic), M. Viteazul (Alba Iulia), Sticla (Dicio Sân Martin), Soc. Sportivă (Si­biu), Unirea (Alba Iulia). Duminică se dispută la Brăila campionatul național de viteză Interesanta competițiine, campionatul național de viteză se va disputa Dumi­nică 17 Septembrie, pe velodromul din Brăila. Și anul acesta campionatul va­ fi a­ceaiși competiție de mare anvergură al cărei punct esențial îl constitue întâl­nirea cicliștilor brăileni cu cei din Bu­curești. In fiecare an, cu ocazia acestui cam­pionat viteziștii din Brăila au o răfuia­lă cu pistarzii bucureșteni. An de an aceste două tabere alinia­ză la startul probei tot ce posedă mai bun în sportul pedalei pe pistă. Iar cât privește Capitala, comisiunea sportivă a regiunii Muntenia a selecționat următo­­rul grup de patru ași: Antonescu, Cociș, Țapu și Nițescu. E o echipă bine alcătuită și cea mai în drept să reprezinte Capitala. CINE VA ÎNVINGE. Iată o mare problemă, pentru că alergă­rile de pistă necesitând abilitate, su­flu excelent, rapiditate în sprint, și atâ­tea alte amănunt­e tehnice și tactice, rezervă numeroase surprize. Și e cu atât mai greu de dat un pro­nostic cu cât nu cunoaștem precis ulti­ma formă a brăilenilor. Antonescu,­­ în­­ baza ultimelor an­trenamente cronometrate de «manage­rul­­ său Ulmețeanu — constitue marea­­ speranță a Capitalei.. Copis — se prezintă într'o formă ex­celentă și dacă va înțelege că nu se a­­leargă numai cu picioarele, — mai a­­les la viteză — ar putea fi autorul unei frumoase surprize, Țapu terminându-șî Miercuri antre­namentul, ne a declarat că dacă va rea­liza și Un mineri aceleași timpuri va câștiga cursa de 90 ture. Nițescu — un element în continuă «șlefuire» va ocupa, credem, un loc de frunte. Iată așa­dar că șansele echipei re­prezentative a Bucureștilor sunt din ce­le mai mari. Va avea mult de lucru, trebuind să reziste și să tempereze ac­țiunea plină de nerv și rapiditate a brăilenilor. Va avea de furcă, în­­deosebi, în cursa de semi-fond unde brăilenii Negrescu, Dinu, Oțeleanu, Ștefaniu­ și alții sunt hotărîți să nu lase pe bucu­reșteni să plece încununați cu lauri. Să nu se uite însă un lucru. Și anu­me, că și echipa Bucureștilor e tot atât de bine pregătită și hotărîtă. I­nllat limit feiliil In România Cu prilejul serbărilor de l­a Sinaia Automobil Clubul Regal Român, solicitat de consilieratul turismului de pe lângă preșidenția Consiliului de miniștri, a organizat cel dintâi raliye-auto și camping internațio­nal cu prilejul serbărilor ciicante­­narului castelului Peleș. Acest prin ralli­e, unit cu auto­­campingul de la Brașov va avea loc între 24 Septembrie și 3 Octombrie și este deschis tuturor automobiliș­­tilor străini și indigeni. Pentru automobiliștii străini, punctele de graniță la intrarea în România sunt următoarele : Oroieni (granița poloneză), Sigh­et­ pod (gra­nița cehoslovacă), Borș (granița un­gară), Boziaș (granița iugoslavă) și Giurgiu (granița bulgară). Vom reveni cu amănunte 6 PAGINI 6 LEI Sâmbătă și Duminică la C. N. E. F. CAMPIONATELE ROMÂNIEI DE ATLETISM Importanța concursurilor. Șansele concurenților. Juriul și ordinea probelor. Selecțiunea pentru Atena Atletismul românesc va celebra Sâm­bătă și Duminecă cea de a treisprezecea aniversare a campionatelor naționale. Glorioasele probe creiate în 1920 de vechea F. S. S. H., s-au bucurat întot­deauna de un strălucit succes prin fap­tul că ele opuneau față în față, în cele 19 probe, pe cei mai buni atleți, din țară. Drumul parcurs în tot acest răstimp de către atletismul nostru a fost un drum greu în care numai munca, răb­darea și idealismul conducătorilor, cluburilor și atleților a reușit să com­penseze lipsa de interes pentru mișca­­rea sportivă și în special pentru ate­­tism a­ conducătorilor care S'au succedat la guvernarea acestei țări. Unirea Ardealului, intensificarea ra­porturilor intre regiuni, apariția stadio­nului C. N. E. F. și in sfârșit cre­area Federației Române de atletism sunt e­­venimente care au contribuit într’o lar­gă măsură la propaganda în favoarea atletismului. •­mo Din nefericire frumoasele intenții ale conducătorilor atletismului s'au izbit de la început de o mare lipsă, inexisten­ța unui ajutor din partea oficialități­lor, căci fiind un sport neproductiv, atletismului a rămas în fiecare an la discreția tuturor și nimănui.­­ In consecință și programul Federa­ției a avut de suferit. Lipsa unor" clu­buri serioase, bogate și bine organiza­te a îngreunat și mai mult sarcina­ Fe­derației. Așa că a pretinde să se reali­­zes­e mai mult când se cunoaște situa­­ția în care traește acest sport, este a ignora o realitate. Ceea ce trebue însă să rămână ca o veșnică preocupare pentru viitor este că atletismul românesc să fie serios, și ua timp ajutat pentru a deveni o forță în mișcarea sportivă. Federația va trebui să pornească ime­diat o campanie de organizare a u­nui larg sprijin din partea oficialităților, în scopul de a ajuta, supraveghea și controla cluburile, de a-și creia insta­lații proprii în fiecare ligă, de-a trimi­te în provincie demonstratori și edu­catori de atletism, de-a organiza turnee de propagandă în regiunile rămase re­fractare ideei atletice, de-a intensifica raporturile dintre Ligi și pe cele inter­naționale, într-un cuvânt d­e­ a realiza o serioasă și metodică propagandă pen­tru a face din atletism un sport la în­demâna marei masse sportive. Campionatele Naționale, ultima și cea mai importantă manifestațiune a anu­lui, se desfășoară și în acest an, în a­­celaș spirit înalt sportiv, caracteristic marilor evenimente. Aceasta pentru succesul și triumf­ul­ ideei atletice. Note asupra probelor CURSELE 306-200 ȘI 400 M. RLA. Aruncând o privire aupra palmaresu­lui campionatelor de viteză pură, re­marcăm că in ultimii ani el s’a schim­bat mereu și că de la dispariția lui Pe­ter cursa de 100 și 700 metri nu fia găsit un campion care să-l înlocuiască. Rând pe rând, Hărjeu, Csegezi, Velcea­­nu, din nou Csegezi, și acum un an Beju, și-au înscris numele pe gloriosul palmares al probei. Care este situația în acest an. Trebue să remarcăm că de data aceasta, ca niciodată poate, alergarea de 100 me­tri este mai mult disputată. Un Beju, în maximum de formă după un îndelungat și metodic antrenament, un Kovács care a strălucit un întreg­­ sezon­ reușind performanțe excelente și in sfârșit alăturea de ei un lot de alți alergători printre cari Csegezi, Stan, Frantz, Sterian, mint cei mai buni. LA ZOO­METRI, lupta apare mai strânsă. Aci totul este mult mai bogat și se vor alinia la start cu șanse de a figura onorabil­ , Loewenfeld despre care se spun lu­cruri frumoase, Buhala în care se pun speranțe, Kovács care a realizat în lu­na August timpuri excelente: Nemeș, Kirschner, Ghițescu, Csaklany și Ro­­șianu. Aceștia sunt cei pe cari ii vedem într’o eventuală finală. Cursa de 400 METRI rămâne încă u­­nul din punctele slabe ale atletismului românesc. Forma lui Nemeș este mult sub cea arătată anul trecut. Tânărul Om fiind în examen nu se va prezenta. Ră­mâne cu șanse de­ a juca un rol în pro­bă: Puhala, Ruck, Lazăr, Popovici — o nouă achiziție a Grănicerului al cărui nume ne scapă. Aceștia, alături de Ne­meș se vor strădui să termine sub 53 s, ceea ce va fi totuși destul de slab pen­­­­tru un campionat național. 860 ȘI 1500 METRI i •. • - I­I ........­Cursa de £00 metri va fi și în acest an tot atât de înverșunat disputată? După forma atleților se pare că da. ■ Lazăr, după un antrenament bine pus la punct va încerca să-și ia revanșa de la Predeal. "■­­.Cuplul Popovici Lăpușan ajutat de Tâlvegcu îi va opune desigur rezistență. Velcovici ar putea, dacă ar avea mai multă viteză, să prof­ite din această dis­pută. . . Normal deci, lupta se­ va da între: Lazăr, Popovici, Lăpușan, Velcovici și Ianculescu. La 1500 metri începe supremația lui Manea care într’o formă excelentă ține cu orice chip să cucerească trei cam­pionate. Ceea ce de fapt nu ar constitui o surpriză, dat fiind că în momentul de față, stadistul nu și-a găsit un adver­­sar serios. La 1500 metri Lăpușan, Velcovici și Ianculescu au rămas singurii lui con­curenți. In acest caz o victorie nu este greu de prevăzut. 5000 METRI ȘI 10 KM. Lucrurile noi sunt simple. Manea nu va avea adversari serioși și cu posibi­lități de a-l amenința, cu atât mai mult cu cât ordinea în care se desfășoară, probele îi permit să participe. (Continuarea în pagina 2-a) D. COL. PALANGEANU DUMINECA. PRIMUL CONCURS CU PREMII AL „GAZETEI SPORTURILOR" Duminică începe noul nostru con­curs de pronosticuri cu premii săp­­tămânale. Am instituit și in anii trecuți competițiuni de pronosticuri pentru cetitorii noștri și am reușit să ajun­­gem la convingerea că un concurs mai vast—cum este cel care începe Duminică — intră perfect în posibi­litățile unor cetitori cari au a­­cumulat în decursul anilor un folositor complex de cunoștințe în domeniul foot-ballului. N’a fost concurs organizat de noi în ca­re să nu primim mii de răspunsuri din toată țara și în care să nu gă­sim zeci de răspunsuri cari să co­respundă exact realității și sute cari să se apropie foarte mult de ea­ A­­cest lucru a fost un indiciu pentru noi, că un concurs care va avea un mare punct de atracție va putea do­bândi un succes și mai mare, în ra_­port direct cu progresul marcat de footballul românesc. In ce cozistă noul concurs «Divizia Națională»­­este la înce­putul ei. Forțele combatanților nu se cunosc decât raportate la ceia ce au isbutit să realizeze în campania trecută, iar pasiunea publicului — adică a cetitorilor noștri — la înce­put de înfierbăntare. Așa că noul nostru Concurs începe în perioada cea mai nimerită, Și a­cum iată în Ce constă con­cursul,. In fiecare săptămână se dispută în toată țara între 2 și 8 matchuri pentru (Divizia Națională­­­. Cetito­rii cari participă la concurs vor tre­bui să indice pe buletine speciale și în condițiunile pe care le vom a­­răta mai jos câștigătorii matchuri­­lor dintr-o zi, fără să indice scorul decât la o singură partidă indicată de noi, în prealabil. Pentru Duminică nefiind decât două matchuri, vor indica scorul definitiv și la pauză la ambele dis­pute. Cetitorul care va da pronosticul EXACT va primi un premiu a că­rui alocație va oscila după numărul participanților la concurs. Pentru concursul inițial care începe Duminică 17 Septembrie «Gazeta Spor­turilor» alocă un premiu d­e IOOO fei. Aceasta este prima miză, care se va mă­­ri cu contribuția cetitori­lor concurenți, în ce constă contribuția fiecăruia? Din suma de 10 lei reprezentând costul buletinului de participare. Din suma de 10 lei, 8 sunt afectați fondului premiului, iar 2 lei repre­zintă cheltueli de imprimare și ad­ministrație. Prin urmare, premiul se formea­ză din prima de IGG­ 0 de lei, oferiți de ziarul nostru, plus 8 lei de fie­care buletin participant la concurs. Așa că, în eventualitatea că vor fi 500 concurenți premiul va însu­ma 5000 lei. Adică, 1000 lei premiul «Gazetei Sporturilor» și 4000 lei to­talizați din taxele depuse de concu­renți. La 1000 de concurenți premiul va fi de 9000 lei și așa mai departe. Premiul poate ajunge însă la o sumă foarte mare, datorită faptu­lui că el primește noui­­ contribuții de la cetitori atunci când nici unul dintre concurenți nu dă pronosticul exact al unei zile de «Divizie». Un exemplu: dacă Duminică 17 Septem­brie nici unul din cetitori nu câști­gă premiul, suma rezultată va ser­vi ca fond inițial concursului, de Duminică 24 Septembrie mărindu­­se cu nouăle taxe ce se vor încasa cu acel prilej. Și așa mai departe. Adică, dacă nici Duminică 24 Sep­tembrie nici un concurent nu va­ câștiga premiul, atunci miza obți­­nută va fi trecută la fondul con­cursului viitor de Duminică 1 Oc­tombrie. Concursul ține până în ultima Duminică a Diviziei Naționale când PREMIUL SE VA­ ACORDA IN ORICE CAZ, CONCURENTU­LUI CARE A INDICAT PRONOS­TICURILE CELE MAI APROA­PE DE REALITATE, Astfel că premiul poate atinge la un moment dat o valoare extrem de mare, care să stimuleze propor­țional cu rotunjirea lui un număr din ce în ce­ mai important de con­curenți. (Continuare în pagina Il-ad m Vineri 15 Septembrie 1933 PUBLICITATEA J DUPĂ TARIF Telefon administrație : 325/34 — 325/35. Telefon provincie : 77/65. . .. RSIA , ....... .! ! " *. ■ marea lor majoritate a dovedit în­ numeroase prilejuri o dorință de (Continuarea în pagina /[/­­o/ m Suntem tineri în toate domeniile sportive și cu greu ne încumetăm să facem azi­ un pas mai mare decât cel pe care l-am făcut om­. Este nor­mal și în firea lucrurilor. Inovațiile de aiurea le adoptăm după ce au dat roade și după ex­periențe în care s’au cheltuit toate resursele suspiciunii, pentru ca suc­cesul urmărit să nu poată fi întu­necat de umbra cea mai neînsemna­tă, a neprevăzutului. Un exemplu am­ avut cu primul match de football la lumina elec­trică iar un altul îl dăm noi or­ganizând marea excursiune comună a cetitorilor noștri la Budapesta. Primul a dovedit că publicul nostru sportiv nu este refractar inițiati­velor, interesante iar secundul este pe punctul să dovedească acelaș lu­cru, într’o și mai mare măsură. Pentru că sistemul acesta al ex­­cursiunilor se experimentează cu succes de atâta vreme și mai ales datorită faptului că cea proectată de «Gazeta Sporturilor» are două puncte centrale de atracție pe cari foarte puține­ le-ar putea dobândi: valoarea ridicată a manifestațiilor sportive la cari vor asista parti­cipanții și condițiunile extrem de fa­vorabile din punct de vedere, al sa­crificiilor materiale. . . ■­­; toj Când am hotărât să punem pe picioare călătoria comună a cetito­rilor noștri la Budapesta, nu am ți­nut seamă de­cât­ele un singur o­­biectiv: să procurăm celor cari ne citesc cu încredere și neîntreruptă fidelitate de atâția ani, o supremă satisfacție de ordin sportiv, fără să se cerem însă în sch­imb sacri­fi­cii cari să depășească posibilitățile celor mai modești dintre ei. Cu a­­tât mai mult cu cât am avut un neprețuit colaborator în marele ha­zard care a împerechiat o partidă de răsunet european (Italia — Un­garia) cu alte două în care inimile românești vor vibra mai intens ca­­,oricând: (Timișoara — Budapesta și Ripensia — Újpest). Toate aces­tea în două zile consecutive: 21—22 Octombrie în unul din cele mai fr­u­moase orașe din­ lume : Budapesta­" In străinătate trenurile speciale la marile manifestațiuni sportive sunt lucruri pe punctul de a se ba­naliza. La un match Elveția , Ger­mania, pleacă de la Berlin sau de la Zurich 5—1000 de excursioniști, ti­neri și bătrâni cari profită de pri­lejul­ unei manifestațiuni sportive pentru a cunoaște locuri străine, pentru a se instrui și pentru a în­curaja echipele favorite. Și la fel ori de câte ori joacă spaniolii la Paris, francezii la Madrid sau Bar­celona, vienezii la Budapesta și ungurii la Viena. De curând la matchul Ungaria — Austria pentru Cupa Europei, nu mai puțin de 15­ 000 de vienezi au ve­nit pentru două zile la Budapesta într’un nesfârșit convoi de trenuri, automobile și autocaruri. Sportivi până în măduva oaselor, vienezii se deplasează în massă, ori de câte ori echipa lor națională «wunder-tea­­mul» care a marcat o epocă în is­toria football­ului european, apără culorile Austriei pe pământ străin.­­ Trenuri speciale Viena — Milano se organizează ori de câte ori Aus­tria joacă împotriva Italiei și vice versa. Aproape întotdeauna însă, iniția­tiva unei deplasări de spectatori în­­ masse aparține ziarelor. Ele cu­nosc mai bine decât, oricine cerin­țele lor, adică a cetitorilor devota­ți, cărora au tot interesul să le me­najeze susceptibilitățile de ordin sportiv. «Gazetta dello sport» din Milano, «Sportiagblatt» din Viena, «L’Auto» din Paris, «Nemzeti Sport» din Budapesta și alte cotidiane spor­tive europene, pun la dispoziția ce­titorilor lor, cu o regularitate a­­proape matematică mijloace estine și comode de a asista la întâlniri de mare interes național și inter­național. «Gazeta Sporturilor» a ținut în­totdeauna ritmul vremii, în toate domeniile care o privesc, așa că atunci când a pus pe picioare ma­rea excursie de la 20—24 Octombrie a fost convinsă de adeziunea entu­ziastă a cetitorilor săi- Mai ales că ...Și lumină s’a făcut. Ca Bi­blie. Dar, ca într’o Biblie sportivă în care pământul fusese redus la di­mensiunile terenului Romgoniit, Și în care, nu chiar primii oameni, au aplaudat Miercuri și Joi ,ineditul unui spectacol savuros, football la 100.000 de lumânări, — 100.000 de lumânări t s’au îndoit \a început foarte mulți dintre spec­tatori, cărora primele becuri aprin­se le-au făcut impresia, unor opaițe. Când însă din toate colțurile tere­nului au plesnit torente de lumină, când besnia a fost înghițită de valul de electricitate care a albit terenul, descoperindu-i cele mai­ neînsem­­­nate încrețituri și capturându-l sub comanda irezistibilă a reflectoare­lor, neîncrederea s’a topit. — Sunt! — Ce sunt ! — O sută de mii de lumânări! Iar­ disc­uția­ a făcut un­ driblinrg scurt, demarând într’o altă direcție. j — Doir dece .lop.000 .de lurm­ănări !. —■" Poate ca un­­ orffagiu pentru.. Sile Georgescu! s’a gândit un arbi­­­­tru. ’ . . Sau ca să poată vedea arbitrii! a ripostat un juventist. Glumele au abundat. Și mai bune, și mai proaste. Egal de savurare însă, de o asistență căreia decorul— primul decor luminat la football — i-a luminat și preocupările, trecăn­­du-le pe cele înnorate pentru o oră și jumătate în penumbra uitării. Sub lumina reflectoarelor, deși noaptea, jucătorii n’au mai dormit pe teren. Iar suporterii, mulțumiți la pauză de scorul matchiarilor, au arborat figuri luminoase, tocmai când — pentru economie — lumina era stinsă. "■ D. I­strati, a cărui proverbială in­somnie s-a impus la conducerea pri­mei ■­ nocturne bucureștene, a reușit să mulțumească (in sfârșit­) și tribu­na și peluza. Ia­r d. Costel Rădules­­cu­, în chelia căruia reflectoarele îm­pleteau adevărate jocuri de lumină, a contribuit deasemeni la această premieră, acceptând să supraveghe­ze în prima seară o tușe (o tanti), căreia îi aprindea (ca semnalizator) la intervale foarte scurte, un bec roșu... ■ ■ '• ' f Aprinderea luminilor la Romco­­mit a ■comcicaat însă și cu alte aprin­deri. Am putut fi asaltați astfel de un manifest aproape incendiar, pen­tru Venus. Iar la intrare, discuțiile din ce în ce mai aprinse dintre con­­­trolori și amatorii de intrări gra­tuite au condus la întărirea jandar­milor (ci lipsa altor jandarmi), cu câțiva pompieri, j Firește, regia nu a fost infailibilă. Prima «lumânare» a lui Rónay a stins în cel mai apropiat glob elec­tric, câteva sute de «lumânări», um­brind oarecum terenul în colțul din­spre bufet. Iar spre sfârșitul p­at­­chului, o altă «lumânare» a atentat la existența altor câteva sute de con­soarte, întrerupând partida pentru ca jucătorii să facă clacă la aduna­rea cioburilor. • Este adevărat. Cu timpul însă va fi ameliorată. Și cum, dela început a demonstrat variate puncte de atracție, se va localiza definitiv deservind și foot­ballul bucureștean, și scuzele con­jugale, și pe arbitri. Fiindcă, uitasem să adaug. Zece minute înainte de sfârșitul matchu­­lui Újpest— C.F.R., soția unui cunos­cut oficial abia­ și putea înfrâna ner­vii suspectându-și soțul. — Până la pauză mă țineai pe mine de braț! — Bine­înțeles. — Și în pauză, erai la braț cu doamna de alături. — Din cauza întunericului!... se scuza inculpatul iar un arbitru, entusiasmat de bestia, care acoperea ter­emil când se stingeau luminile, jubila . — Nu mai arbitrez decât noap­tea I... . GEF.

Next