Gazeta Sporturilor, iulie 1935 (nr. 1736-1766)

1935-07-22 / nr. 1757

ANUL XIII No. 1757 abonamente £• TM »".............................................LEI 1000 Pe șase luni.................................................506 institutomi, Cluburi și Proprietari. .... 2000 COTIDIANUL SPORTULUI ROMANESC Birourile : STRADA INGINER ANGHEL ȘayONY Fondatori E. EMILIAN și E. MUNTEANU Director: AL. MUMMINGIU^ANU No. 1 — BUCUREȘTI. Prim redactor: N. PAPAGHEORGH^ PUBLICITATEA I DUPĂ TARIF Direcție 3.26.60 Telefon Administrație 3.26.60 1 Redacție și Provincie 3.26.69 Numai Amefa suportă riscul retrogradării Univon și tendința lui. Barajul. Soluții promovării din divizia B, în divizia superioară. Cei cari nu știu că tot ce se vorbește în legătură cu barajul și cu promovarea echipelor nu este aplicabil pentru sezonul în curs, ca schimbarea acestui regulament se aplică doar pentru un sezon mai târziu. O singură soluție există E adevărat, barajul este o monstruozitate tehnică. Am spus-o și o repetăm. Perspectiva înfrângerii Jiului în baraj trebue să strângă inima oricărui sportiv. Dar, de vreme ce regulamentul care nu cunosc regulamentul ; există pentru anul acesta, nu poate fi un confrate, făcându-se ecoul unui fron — care într’adevăr circulă și pe care l-am reperat și noi — atrăgea eri, alarmat, atenția opiniei publice asupra linei... ilegalități pe care o pregătesc cercurile federale (firește...) și conducătorii unor grupări interesate. Este vorba de acțiunea — naturală și justificată — pe care a întreprins-o gruparea «Jiul» pentru desființarea barajului dintre campionul diviziei 8, și ultimul clasat din divizia A, în dorința legitimă de a-și netezi drumul spre ascensiunea în categoria superioară după o campanie grea, istovitoare, în decursul căreia a fost supusă la încercări din cele mai dificile. Soonul Soonul, pișicher, crede a fi aflat toate — dar știfi? absolut toate... — dedesubturile acestei acțiuni. De fapt — zice soonul — nu e vorba numai de desființarea barajului, care, nici o îndoială, va fi fapt împlinit, ci și de intrarea celui de al doilea clasat al diviziei B, în categoria superioară. Jiul va ceda material Macabilor pentru ca acesta din urmă să aibe și el o șansă de promovare. Să joace un baraj cu penultimul clasat in divizia A... lată soonul. Plauzibil, ca orice soon. Dar șubred, ca un castel din cărți de joc. ...Și s entința lui tonfratele care l-a înregistrat nu cunoaște regulamentele federației. Geiaee este grav. Sau se cunoaște și înre ÎSistear totuși sTötmr “(i seriiîmbândite autenticitatea și însoțindu-1 de comentarii), ceiace este mult mai grav. Căci urmărește — in mod condamnabil — ponegrirea unor grupări. Nu poate fi vorba în actualul sezon, de vreo schimbare în sistemul de promovare. Regulamentul a fost fixat încă de anul trecut si e categoric : NUMAI ULTIMUL CLASAT SUPORTA RISCUL RETROGRADĂRII. Ceilalți — restul de 11 echipe din divizia A — nu au nici o grijă. Sunt calificați SIGUR pentru campionatul următor. Regulamentul acesta a fost întocmit anul trecut, când a luat ființă divizia B. Și a fost făcut pentru anul viitor. Adică pentru vara aceasta, pentru acum. Pentru Amega și pentru «Jiul»... Nici o altă interpretare nu se poate da acestui regulament-Și atunci, de unde svonul? Și de ce ?... Jii-! să intre fără baraj și Macabi—de ce Macabi?...—să joace cu Juventus!.. Un svon stupid cu care pot fi prostiți doar cei vorba de vreo schimbare. Nu trebuie să sufere Amefa, pentru că regulamentul are un viciu de apreciere. Satisfacția care se poate da fiului este una singură: să se mărească numărul echipelor diviziei A. Să fie introdus primul, sau primii clasați în divizia B, fără să se lovească în interesele Aivierei. Sau să se legifereze pentru anul viitor desființarea barajului. Căci la anul un alt «Jiul» va fi desigur în aceiași situație. Și e păcat. ION VORNIC VENUS A SPART TRADIȚIA Aspecte Venus — CFR este un match care se bucură de o deosebită tradiție. Lucru pe care îl știu toți spectatorii de football și-l respectă cu sfințenie și de importanța căruia d. Alfred Fulga, copleșit, a descins încă de la ora 3 la porțile terenului. E cald. Cald așa cum desigur e numai în tărâmurile dela equator. Și nici măcar speranța unui noruleț care să stropească în glumă atmosfera încinsă ca pântecul plin de mașini al unui transatlantic. Lume multă. Așa de multă încât cântrătorii nu mai cunosc pe nimeni, nici pe d. Codreanu, deși dânsul are ca semne particulare un cioc ca generalul Balbo. Tribunele respiră parfumul. Zeci de petale de vâile și diverse cr&peuri ondulează grațios pe marginea terenului, mai gol și mai încins decât Sahara dinainte de invenția caravanelor Citroen. Galeria venusistă e în vervă. Coardele vocale, încurajate de vacanța unei luni întregi se acordează într-o urgie de răcnete, pe care Teodoru Chibrit le dirijează mai savant, agitându-și nasul ca o baghetă de concert. Opoziția domiciliază la peluză, unde neamiti Barosanul își are ,,fundatele lui simpatii, care îl găsesc și îi urmează ca puricii câinele. Nu suflă nici o adiere de vânt. E copleșitor de cald și figurile bronzate de ștranduri sau vilegiaturi întrerupte lucesc toate uniform asudate. Venusul a intrat alb. Nu înțeleg de ce le mai zice lumea negrii. Saluturi, zâmbete și trompeta uriașe a galeriei deslănțuită de Chibrit. — Acuma leilor! acele la patefoane și gata... CFR e alb-vișiniu și vesel. Numai surâs. Sepi a văzut verde în față când a apărut Theimler. Arbitrează, d. Teofil Morariu, la apariția căruia d. Popescu-senior a șters-o spre poartă. D. Morariu are o siluetă gigantică de triplu campion mondial de greco-romane. Un glas cu rezonanță specială se miră admirativ. !1 Ce corpolență! D. Ottulescu, care a auzit, completează îi specialist. =— Corpolență gimnastică!... Vogel, care după curse impresionante pierde regulat, îl enervează pe d. Mișu Iorgulescu, ■ p- Asta-i extremă? țărănist... Căldura își face imediat efectul, ducătorii se învârt încet în jurul mingei care refuză încăpățânat să mângâie plasele. Motoroiu profită ca să pozeze în vedetă. Cineva M încurajează — Haide Dacă!... Hai că tu ești sentimental!... — ca să explice apoi celor din jur — plânge regulat după ce joacă prost. Theimler e îngerul păzitor al porților ceferiste. In definitiv a fost destul Ion Piian. Albu, care e negru sudoare, ține rezultatul de sgură și pe umeri ca Atlas pământul în vechime. Un biet goal care a intrat speriat, după ce atâtea admirabile acțiuni se irosiseră zadarnic. Feroviarii nu au reușit de data aceasta să îndrepte pe linia moartă expresul succesului pe care galeria venusistă îl aștepta cu surle și trompete. E cald, cald, groaznic de cald. ST. MENGONI „Se reiau raporturile cu Ungaria“ anunță „Nemzeti Sport. In Hungaria va juca la Cluj -XOT Ultimul număr al ziarului «Nemzeti Sport» sosit în Capitală, publică o știre senzațională, în legătură cu raporturile româno — maghiare. SPRE O DESTINDERE,taraf puștan anunță că in lumea footballului maghiar și român, se va produce o destindere. «Cele două federații sunt pe punctul de a se înțelege a scrie «Nemzeti Sport». Primul semn al reluării raporturilor, se va produce la II și II August, când va juca la Cluj, echipa pestană «Hungária». Malii Kmitaia definitiv perfectat Unde se va disputa partida. Cine va arbitra. Viitoarele partide România-Germania se vor disputa tur și retur sează FRFA, a primit din partea Federației Germane de Football, o adresă prin care se confirmă matchul cu România, pentru ziua de 27 August. Spre deosebire de precedenta scrisoare, federația germană a fixat ca loc al disputei orașul Erfurt, la 130 de kilometri de Dresda, unde fusese fixat inițial matchul. Pentru conducerea actei partide, federația mană s-a fixat asupra cunoscutului arbitru italian, Barrassina, pe care FRFA- ul nu va avea decât să-l accepte. Germania nu acordă revanșă. In schimb, după consumarea Olympiadei din 1936 de la Berlin, forul german va fixa matchup tur și retur pentru partidele cu România, cari ar urma să se dispute regulat fie 2 ori pe an. In acelaș timp federația germană, cere confirmare pe cale telegrafică. Luni ti2 Innile £ 9354 PAGINI 3 LEI Etapa B-a atorului franței Bergamaschi a câștigat semi-atapa Marsilia-Nimas, SppichBi* a câștigat Nimes-Montpellier (Prin avion de la corespondentul nostru) sgomotosul lor salut. Avionul lui «Paris-Soir» superbăpa PARIS. 19. — Etapa care are drept țintă Nîmes și drept punct de plecare Marsilia, s’a început prin câteva periperipeții comice. găre roș-albă, face câteva tombe de mulțumire. E o căldură înăbușitoare. Populația care s’a strâns dealungul marginilor înverzite ale șoselei, este foarte sumar îmbrăcată. Roțile se învârt încet. Picioarele pedalează fără convingere. La Salon, atât de aproape de plecare, se înregistrează o întârziere de 30 minute asupra programului. Fruntea și-a schimbat configurația. Francezii sunt mai nepăsători față de asaltul violent al razelor de soare. Dar tocmai când un negustor sportiv oferă coșulețe cu piersici alergătorilor și oficialilor. Bergamaschi, cuprins subit de inițiativă, se detașează cu vre-o 50 m. și când toată lumea se aștepta să-și potolească elanul, italianul dispare cu totul. Oameni cu voință Bergamaschi gonește viforos la Ales cu un minut avantaj asupra lui Vervaecke și Sxriie. Belgienii pedalează războinic. Se leagănă îngrozitor amândoi, dar câștiga teren și asta interesează... Căldura Îngrozitoare i-a topit pe toți bunii pedaleuri. Unde sunt stiliștii bicicletei? Câți vor mai rămâne în cursă? Desigur numai oamenii dotați cu voință. întreg Arles-ul face gard viu, aplaudând pe Bergamaschi. Vai!... Nici un costum pitoresc în toată această mulțime gălăgioasă. Și se spunea că în sud tradiția este solid înstărită. Bergamaschi, pe care toți îl credeau ieri un om sfârșit, chiar și co-echiperii i Cititi continuarea în pag. H*a) In primul rând, itinerariul suferind o modificare de ultimă oră, numeroși marsiliezi care se instalaseră pe înălțimile de la Fanotte ca să asiste la desfășurarea cursei în toata splendoarea ei, n’au mai văzut nimic. Din cauza unei șosele în reparație, bieții marsiliezi au trebuit să facă o cursă impresionantă pe un parcurs de aproape 2 km. sub un soare nemilos, numai ca să vadă plecarea idolilor. In scoborâșurile abrupte, de la Salon, italienii se țin bine, urmăriți strașnic de Romain Maes, care are nevoie de câteva minute, ca să-și consolideze definitiv avantajul. Fruntea plutonului are multă vreme acelaș colorit. Verzii italieni în frunte, urmăriți de «pericolul galben». Cu încetinitorul .Pe marginea lacului de la Masignano, numeroase bărci de pescari ne trimit Sărbătorirea „patronului“ aviației Solemnitatea sa desfășurat în prezența n. r. Regelui, a marelui voevod Mihai și a A. C. R. Principele Nicolae Patronul aviației a fost serbateri dimineața în mod cu totul impresionant. Omagierea aviatorilor cari au căzut în slujba propășirei tinerei noastre aviații militare și civile a fost încadrată în solemnitatea desvelirii maiestuosului momente de pe șoseaua Jianu. Clipe de intensă emoție, atunci când d. ing. Caranfil, ministrul aviației, a evocat cu vocea gâtuită de emoție, figurile eroice ale celor — mulți — cari au sacrificat viețile lor tinere pe tărâmul aviației. Discursul Suveranului, rostit la soclul monumentului, impresionează selecta asistența. Îndemn... Avânt și curaj... Progres... Aeronautica noastră trebuie să fie veșnic și în fiecare zi mai întărită... Urale. Ovații, întreaga asistență se deplasează apoi la Pipera. Sunt prezentate Suveranului nouăle avioane Poles ale asociației comerciale, care pleacă în curse. Spre Cetatea Albă, spre Cluj, spre Craiova, spre Constanța. Suveranul a spart o sticlă de șampanie pe una din roțile de avion. Și apoi acrobații. Gogu Ștefănescu face furori, turn a decurs solemnitatea Solemnitatea desvelirii monumentului aviației a început la ora 10.30 când a sosit M. S. Regele, însoțit de Marele Voevod Mihai și de A. S. R. Principele Nicolae. In asistentă am remarcat pe d-nii: general Paul Angelescu, ministrul armatei, Iapedatu, ministrul cultelor, Inculeț, ministru de interne, Caramfil, subsecretar de stat al aerului, G. V. Bibescu, președintele confederației internaționale a aviației, Donesen, primarul Capitalei, Henry Potez, mare industriaș francez, Radu Irimescu, fost subsecretar de stat al aerului, Trancu-Iași fost ministru, Leonte Moldovanu, preeșdintele Senatului, Aristide Blank, general Ilasievici, Sergiu Dimitriu, secretar general la interne, gen. Stoicescu, Sturza, Argeșeanu, Gorschi, Părăianu, Sichitiu, Bădicescu, Saidac, Hentiescu, Rudeanu, Amza, Papahoglu, Gabriel Marinescu, prefectul Capitalei, Al. Munteanu, directorul «Gazetei Sporturilor», comandor Andrei Popovici, Gr. Gafencu, comandorii Negrescu, Veroniade, Vasiliu, Teodorescu, Zapan, colonel Grigorescu, col. Râmniceanu, Mihail Cromolu, comandor Atanasie Enescu, Știubei, lt. col. Dumitriu, Vasilescu- Karpen, directorul Politehnicei, căpitan dr. Luca, Mănescu, etc. Slujba religioasă După sosirea Suveranului a avut loc o slujbă religioasă îr memoria aviatorilor dispăruți, pomenindu-se toți aviatorii morți până astăzi. S-a oficiat apoi o scurtă rugăciune la soclul monumentului, după care Suveranul a procedat la despelire. Cuvântările A lunt apoi cuvântul de general Rujinski, care în numele comitetului de inițiativă, a mulțumit tuturor acelora ce au contribuit la înălțarea acestui monument. După d. gen. Rujinski a luat cuvântul d ing. N. Caranfil, ministrul aviației, care a proslăvit memoria aviatorilor morți pentru patrie. «Monumentul acesta — a spus d. ing. Caranfil—întruchipează renunțarea de sine, devotamentul pentru Inaugurări, în această zi de sărbătoare și de reamintire a aviatorilor — a spus M. S. Regele — monumentul prin care o țară întreagă se închină către aceia cari cu sacrificiul vieții lor au întărit puterea noastră aeronautică și au ajutat la fața țării noastre. Această piatră și acest bronz să rămână veșnic ca o amintire, ca un semn al devotamentului și al credinței. Fie ca acei cari, trecând pe aceațară, altruismul care merge până la moarte.>. A încheiat, cerând disciplină și voință pentru ridicarea aviației lonvstre cu mult peste ceiace cpre ea V astăzi. Au vorbit apoi d-nii comandor, Andrei Popovici (în numele cavalerilor ordinului aeronautic de război) și AL G. Donescu (primar general al Capitalei) după care a luat cuvântul M- S. Regele, stă care vor privi acest monument, să-și înalțe sufletul, să-și întărească credința și să aibă și ei acelaș simțământ, pe care noi, acei cari am luptat dela început pentru aeronautica noastră, îl avem, că în fiecare zi se face în aceastăară un pas înainte pe acest tărâm — pas care la noi este nesocotit stropit cu sânge. Fac astăzi zburătorilor noștri n(Cititi continuare în pagina 11 at Discursul Suveranului VENUS-C. § eleate uSes de _«_«* stopează un balon Theimle?» urmărește tribună evoluțiile avîon* SUS: Eri la Pipera M= S. Regele nefor. JOS: M. S. Regele împreună cu d. Caranfil, subsecretar al aerului, pe câmpul de la Pipera.