Gazeta Sporturilor, iulie 1936 (nr. 2095-2125)

1936-07-22 / nr. 2116

ABONAMENTE Pe un an LE­ 1000 Pe șase luni. ...... .........................500 Instituțiuni, Cluburi și P­roprietari. „ 2000 Un număr vechiu ............................ . n 4 C­OTIDIANUL SPORTULUI ROMÂNESC Birourile: STRADA INGINER ANSIiEL, SAL1QM­ No. 2. — BUCUREȘTI Directori-Fondatori: E. EMILI­A.X și E. MUNTEAN­U 1 Director: AL. MUNTEANU Prim redactor N. PAPA GHEORGHE PUBLICITATEA DUPĂ TĂRIE Direcția 3.26.60. Administrația 3.26.60 Redacția și provincia 3.26.69 I Modificarea formulei Diviziei naționale B, reclamă o mare atenție la alcătuirea Diviziei Naționale C. f­i ^_____ Nu poate fi vorba de serii mai mari de 8 echipe. Administrarea de către ligi ar însemna con­damnarea competiției Nil era greu de observat din primul moment, că modificarea formulei Di­viziei Naționale B, reformă de cel mai mare interes pentru progresul foot­­ball-ului, va fi legată de riscuri sub raportul situației ce se pregătește e­­chipelor din actuala Divizie Naționa­let B. Am spus însă din capul locului, că reforma aceasta va reclama sacrificii și sacrificați. Neajunsurile sacrificați­lor, trebue căutat să fie cât mai mici situația lor nu poate însă opri în loc o reformă reclamată de progresul foot­­ball-ului. După cum s’a stabilit la redactarea primului proect, echipele din actuala Divizie Națională B­, cari nu și-ar avea locul în competiția care urmează să ia ființă, complectate cu alte câteva echi­pe, urmează să alcătuiască Divizia Na­țională C, înființarea Diviziei Naționa­le C, nu trebuie luată ca o compensa­ție pentru urmările reformei. Iată de ce nici una din legile organice care vor călăuzi această nouă competiție, nu trebuie redactată î­n pripă. Trebuie fă­cut tot ce este necesar omenește ca Divizia Națională C­ să fie vitală. Alt­fel sacrificiile echipelor chemate să formeze această categorie ar fi prea mari. Din ce am putut afla până acum, s'au trasat câteva linii fundamentale pentru această competiție, dacă cele comunicate nouă sunt riguros exacte. In cazul acesta Divizia Națională C, ar deveni pentru noi un mare semn de întrebare. MAI MULT DE OPT ECHIPE ÎNTR’O SERIE In momentul în care s’a pus pro­blema Diviziei Nationale C., fiind vorba de alcătuirea seriilor, în le­gătură cu altă problemă, s’a preco­nizat mărirea efectivului, seriilor actuale. Argumente de ordin spor­tiv pentru această sporire, nu exis­tă. S’a pomenit însă de nevoia de a face unele concesiuni. Iată de ce deci Divizia Națională C, ar urma să fie împovărată cu un balast inu­til. Seriile Diviziei Nationale C, tre­bue să rămână cu efectivul actua­lei Divizii Nationale B. Adică 8 e­­chipe într’o serie. L­a cele șase cari există de anul trecut, s’ar adăuga după criterii obiective încă două e­­chipe din regiunea respectivă. A face serii mai mari de 8 echipe, în­seamnă a introduce echipe încă ne­mature pentru această competiție și deci a-i reduce de la început coefi­cientul sportiv. Argumentul sportiv continuă în primul rând. Nu trebue însă uitat că având serii mai mari decât opt echipe, Divizia Națională C. ridică probleme materiale foarte delicate. Nouăle echipe cari ar fi promova­te în Divizia Națională C., ar apar­ține în marea lor majoritate centre­lor mici, deci orașelor unde este mai puțin probabil că poate fi aco­perit bugetul unei echipe. ALTA GREȘ­ALA PROECT­ATA... Tot în momentul în care s’a dis­cutat administrarea Diviziei Natio­nale C­, s’au formulat câteva pă­reri, după noi extrem de ciudate. Am auzit de pildă, că administra­rea acestei competiții să revină li­gilor. Liga de Sud ar urma să admi­nistreze seria I-a. Administrarea de către ligi a Di­viziei Naționale C., ar constitui du­pă noi condamnarea acestei com­petiții. Dacă oficialitatea dorește într’un an sau doi să scape de Divizia Na­țională C, atunci formula adminis­­trărei de către ligi constitue o rețetă sigură. Nu facem aceste rezerve catego­rice, pentru că n’am avea încredere în acei cari compun ligile. Nu, din contra suntem de părere că în un­ele ligi sunt conducători și pricepuți și foarte harnici. Divizia Națională C., trebue să fie administrată de organul teh­nic cen­tral, care este C. C. N. Din punct de vedere te­hnic, conducerea prin­­tr-un for central constitue cea mai mare binefacere și apoi proba con­dusă de la centru este mai ferită de anumite influente locale, cari îi scad prestigiul. TRECEREA DIN DIVIZIA NA­TIONALA C. IN DIVIZIA NA­ȚIONALA B Chestiunea aceasta fost desbătută amplu și se pare că părerile sunt foarte împărțite­ In ce ne privește, suntem împotriva matchurilor de baraj. De doi ani de z­ile luptăm la această temă. Ne-ar fi penibil deci să auzim că la o probă care se în­ființează în 1936 se mai vorbește de baraj. Kfo­i, la trecerea din Divizia Națio­nală C, într’o categorie superioară propunem să se adopte o formulă cât mai îndrăzneață, anume: propu­nem ca cei cinci capi de serie ai Di­viziei Naționale C, să ocupe locurile ultimilor cinci clasați din Divizia Națională B. Aceasta înseamnă o reformă de proporții mari, care va aduce re­compense meritate celor din Divizia Națională C, și o primenire folosi­toare, anuală, în categoria supe­rioară. LIS „Marele Premiu al orașului Brașov“ La o tip tinkai de marele eveniment Cine a trăit anul trecut em­oțiile primei curse automobiliste de vite­­ză pentru «Marele premiu al orașu­lui Brașov», nu va putea, desigur, rezista tentație­i de a urmări și fa­zele celei de a doua ediții a impor­tantei competițiuni. Evenimentul se va produce Du­minecă 26 Iulie, în regia Moto­clu­bului din localitatea de la poalele Tâmpei și cu concursul primăriei Municipiului Brașov. D. Targuniu Prișcu, primarul o­­rașului, convins de utilitatea spor­­tului în general, a înțeles să spri­jine și manifestările automobiliste și să dea un larg sprijin conducă­­torilor Moto­clubului român care depun lăudabile eforturi spre a a­sigura un regal sportiv într-un ca­dru occidental Din acest punct de vedere, competițiunea de anul tre­cut constitue cea mai bună mărtu­rie. PRIMA EDIȚIE A PROBEI «Marele premiu al orașului Bra­șov» s’a disputat, pentru prima oa­­ră, anul trecut în ziua de 1 Sep­tembrie. In proba trăsurilor de curse, vic­­toria a revenit lui Mihail după un aprig duel cu ing- Sontag, Petre Carp care a arătat o formă cum nu se poate mai bună. Lupta pentru victorie s-a prelun­git până aproape de sfârșitul cursei și Mihail Sontag a triumfat, după cum ar fi putut să câștige și ing- Carp, accidentat (pană de motor), în cel de al 57-lea tur, al unei între­­ce­ri hotărâtă pentru 66 tururi. In categoria trăsurilor de sport victoria a surâs lui Petre Cristea care, din acel moment s’a impus a­­tentiei generale. Și se poate, spune că, succesul de atunci a fost prelu­diul faimoasei victorii repurtate pe Coasta de Azur în rallye­ ul Monte- Carlo. MOTOCICLETELE Proba rezervată motocicliștilor, a fost câștigată de excelentul Marin Moraru care, din când în când, își aduce aminte cât a purtat dealun­­gul anilor, titlul de șef necontestat al motocicliștilor români. ANUL ACESTA întrecerile de anul acesta făgă­­duesc enorm și aceasta datorită faptului că la ele vor lua parte nu­meroși concurenți. Asupra participanților nu mai este valorii nevoe să insistăm, știut fiindcă la aseme­nea curse nu pot lua plecarea de­cât oameni consacrați. A. S­ R. PRINCIPELE NICOLAE LA START In fruntea înscrișilor pentru cursele de la 26 iulie, stă A. S. R. Principele Nicolae, a cărui activi­tate automobilistică nu trebue su­bliniată. Augustul pilot a dovedit în repe­tate rânduri că este un virtuos al volanului astfel că nu mai are ne­voe de recomandații. (Continuare în pag. 2-a) D. IANCU NAN D. PRIȘCU Cicliștii străini se interesează ac cel de al treilea tur al României“ Federația română de ciclism a lansat invitații forurilor străine A treia ediție a «Turului României» suscită un interes deosebit. Și, ceia ce este mai interesant constă în faptul că importanta competițiune nu preocupă numai pe alergătorii români. Cicliștii străini sunt atrași de această întrecere astfel că evenimentul este menit să pri­lej­uiască o manifestare de neegalată anvergură. Situația se anunță cum nu se poate mai rază și deaceia putem spera la o realizare de mari dimensiuni. De altfel, este normal să se meargă în ritmul timpurilor și an cu an «Turul Româ­niei» să-și consolideze situația spre a ajunge să rivalizeze cu cele mai impor­tante competițiuni similare de dincolo de granițe. ETAPELE Comisiunea sportivă a Federației ro­­mâne de ciclism și-a îndeplinit prima și poate cea mai grea misiune, stabi­lind cele 12 etape care vor forma su­biectul ediției a treia a «Turului Ro­mâniei». Plenul comitetului forului ciclist studiat apoi schița propusă aprobând- a în întregime proectul. Al treilea «Tur al României» va în­cepe în ziua de 29 August, iar actul fi­nal, în speță etapa Brașov-București, se va juca în ziua de 13 Septembrie. Dat fiindcă cele 12 etape — patru zile rezervate odihnei — au luat formă definitivă, le dăm publicitației. Iată-le: Sâmbătă 20 August: București—­Foc­șani: Duminică 30 August: Focșani—Iași; Luni 31: Zi de repaus la Iași; Marți 1 Septembrie: Iași—Cernăuți; Miercuri 2 Septembrie: Cernăuți — Vatra-Dornei; Joi 3 Septembrie: Vatra-Dornei — Cluj; Vineri 4 Septembrie: Zi de repaus în Cluj. Sâmbătă 5 Septembrie: Cluj—Ora­dea Mare; Duminecă b Septembrie: Oradea Ma­re—Timișoara; Luni 7 Septembrie: Timișoara—T.­­Severin; Marți 8 Septembrie: Zi de repaus la T.­Severin; Miercuri 9 Septembrie: T.­Severin — Craiova; Joi 10 Septembrie: Craiova—Sibiu; Vineri 11 Septembrie: Zi de repaus la Sibiu; 1 Sâmbătă 12 Septembrie: Sibiu — Brașov; 1 Duminică 13 Septembrie, Brașov­» Bucureșt­I FEDERAȚIA A LANSAT INVITAȚII In dorința de a asigura celui de al treilea «Tur al României» un succes de«­săvârșit și un colorit la înălțimea eve­­nimentului. Federația română de ciclism a înaintat forurilor similare din străină­tate, cuvenitele invitații. Invitațiile adresate federațiilor din: Polonia, Jugoslavia, Bulgaria, Turcia, Grecia, Italia, Austria, Germania, Ce­hoslovacia și Ungaria, au fost expe­diate ori după amiază astfel că în câ­teva zile vom fi în măsură să publicăm loturile străine, angajate ferm în «Tu­rul României». SCRISORI DE LA ALERGĂTORII STRĂINI Deși Federația nu expediase încă in­vitațiile și nu dăduse forurilor străine niciun amănunt asupra condițiunilor «Turului României», F. R. C.-ul este de pe acum în posesia unei voluminoase corespondențe venită de peste granițe. Vom nota câteva nume. In frunte vom pu­ne pe Gaspard Ri­naldi, câștigătorul de anul trecut al­­ Turului Elveției» și a numeroase pro­(Continuare în pag. ll-a) Graficul «Turului României» In vacanță. Ofensiva disperată a căldurii a înregistrat în ultimele zile un triumf desăvârșit. După un ultim atac la... suliță, arșița a pus pe goană toți spectatorii, tronând victorioasă pe toate terenurile. I­n vacanță... Tribunele însă, nu se odihnesc de­loc, căci mai ușor suportau zecile de mii de spectatori, decât razele fierbinți. Tribunele s’au cojit, peluzele s’au bronzat. Spectatorii s’au refugiat prin di­verse colțuri umbroase ale țării. Avea și dreptul la un pic de um­bră galeria care sa înfierbântat din toamnă până ’n vară. Nu-i vor­­bă, că și ’n timpul campionatului, adversarii în formă îi băgau în... răcori. Arbitrii, cavalerii fără de priha­nă ai unui fluer aducător de neno­rociri, după ce două sezoane înche­iate au suflat într’una, au răgazul să răsufle și ei. Terenurile sunt complect pustii. "Dacă s’ar importa niște cămile, am avea câte-o Sahară în câteva puncte ale Capitalei. In lipsă de că­mile însă, terenurile se mulțumesc și cu simpli cocoșați: încolo, cald, cald, cald. Nici nu-i de mirare că pe o astfel de tempe­ratură campionatul s’a lichid­at. Ștrandul e singura salvare a ce­tățeanului răscopt de căldură. După zece minute de plajă, corpurile în­cinse se scufundă în apă, unde-i ui­tă Dumnezeu câte patru-cinci ore. Cine are imprudența să iasă pentru câteva minute din apă, o zbughește la loc, ca să părăsească bazinul toc­mai la apusul soarelui. E bine, fiindcă e răcoare. De aceea «ștrandiștii» au și o poftă teribilă de mâncare care-i determină să vină cu provizii serioase de alimente. Timpul trece plăcut de tot. Încă un duș, încă o roșie cu brânză, mai iei o baie, mai tragi un țap. Și așa te aperi împotriva soarelui, cu apă și alimente. Și nu se supără nimeni a­­tunci când face plaje și intră cu pi­ciorul într’o cutie de conserve. Ștrandul e salvarea cetățenilor. Păcat că nu numai oamenii știu să facă pluta... m ! Pe căldurile astea, toate manifes­tațiile sportive au sistat. Singurul eveniment sportiv care preocupă o­­pinia publică este... cupa Davis. Deunăzi, la 15 de grade, doi inși discutau despre evenimentul de la Wimbledon. — Ce zici! A câștigat Crawford! — Cred și eu! — Cum asta, că tu nu prea te o­­cupi de tennis... — Dragă, totdeauna am spus că Crawford e mai bună ca Greta Garbo... A. NOL. Astăzi pleacă echipa olimpică a studenților de la I. S. E. F. Astăzi, cu acceleratul de 19,55, va­­ asistent la I. S. E. F. și V. Mazau părăsi Capitala echipa studenților, președintele Societății Studenților de la I. S. E. F. care va reprezen­ta România la Congresul școalelor de educație fizică din întreaga lu­me ce va avea loc la Berlin înce­pând de la 24 Iulie și până la 17 August. Teamul univesitar se compune din 28 studenți și doi conducători, în persoana domnilor: V. Roșală, în Educație Fizică. înainte de plecare, echipa stu­denților a fost prezentată repre­zentanților presei bucureștene. Teamul universitar a lăsat ori o impresie excelentă și după cum a executat programul are toate șan­sele să obțină un strălucit succes la Berlin.

Next