Gazeta Sporturilor, iunie 1940 (nr. 3495-3524)

1940-06-01 / nr. 3495

ANUL XVII. — No. 3495 ABO NA MENTE; Pe un an ..... . . . . • LEI 1000 P­e șase luni a 500­nstituțiuni, Cluburi și Proprietari „ 2000 Un număr vechiu............................ 4 PUBLICITATEA DUPĂ TARIF . Direcția • • » 3.26.60 TELEFON I Administrata • V 3.26.60 Redacția . 3.26.69 TE CE AR TREBUI SI SE OCUPEI COMITETUL FEDERAL... Transferări pe cale amicală. — Divizia Națio­nală B pe zone geografice. — Divizia Națională A cu cât mai multe echipe. — Probe no­­i și control maii efectiv in activitatea Juniorilor. — Posibili­­tatea de a aduce antrenori străini. — Rezolvarea definitivă a problemei terenurilor. Coloanele gazetelor rubricile sportive de sport și ale cotidiane­­lor găzduesc zilnic articole și re­­portagii având ca leit-motiv: refor­mele la ordinea zilei Pontifi, ofi­ciali și conducători de grupări s-au lansat în discuții și au ajuns la re­dactarea unor proecte cari arată că o seamă de probleme pasionează familia footballului la sfârșitul a­­nului sportiv, dar mai ales înain­tea campaniei sportive viitoare ca­­re nu se anunță în culori favora­bile. Părerea oficialității n’o cunoaș­tem. Până în prezent n’am auzit de convocarea Comitetului Federal și nici de o ședință a Biroului în care să se fi examinat diferitele proecte puse în discuție. Știm doar că toată lumea care se interesează de soar­­ta footballului este de acord asupra necesității unor reforme. Comitetul Federal trebue convo­cat pentru jumătatea doua a lunei prezente. In acelaș timp oficialita­tea are datoria ca ținând cont de diferitele opinii, curente și proecte să pregătească un plan de discuție care să cuprindă propunerile ofi­ciale. Socotim util să ne exprimăm punctul nostru de vedere. Fată de problemele cari s’au pus in discuție, socotim că planul mi­nimal al reformelor cari urmează să fie analizate și votate de Comi­tetul Federal sunt legate și de o se­rie de constatări făcute în cursul manifestărilor recente. In domeniul transferărilor sun­schim­bări de club pe cale oficială. Prin urmare punctul nostru de ve­dere este mai radical decât cel dis­cutat până în prezent. Noi nu sun­tem pentru un an de tranziție în care să se suspende transferările. Noi s­prijinim teza unei reforme ra­dicale. Regulamentul de legitimare fie astfel redactat încât să nu exis­tă re­transferămi pe cale amicală. Vom explica teza noastră într-un articol special, o afirmăm astăzi cu ferma convingere că necesități imperioa­se pentru viața cluburilor o recla­mă în mod indiscutabil. • In privința Diviziei Naționale B rămânem la punctul de vedere ex­primat în urmă cu două săptămâni. Susținem că singura reformă care poate aduce o formulă compatibilă cu posibilitățile footballului nostru, cu situația de fiecare zi a grupări­lor din această categorie este adop­tarea unei formule care să aibe la bază criteriul geografic. Numai o împărțire a echipelor după acest criteriu poate asigura vitalitatea a­­cestei probe. A menține Divizia Națională B în form­a actuală în­seamnă a condamna un număr ma­re de grupări și de a compromite viata unei competiții Pentru Divizia Națională A s’au pus în discuție o seamă de proecte. Nu cunoaștem care are mai mulți sorți de izbândă. Părerea noastră este categorică: Divizia Națională A trebuie să fie o competiție cu cât mai multe echipe. Natural, ampli­ficarea numărului echipelor divi­zionare trebue făcută cu­ respectul drepturilor câștigate, dar mai ales în deplină fidelitate față de regu­lile echității sportive. Cât mai mul­te echipe în Divizia Națională A. iată ce poate asigura viitorul aces­tei probe în ciuda contigențelor cari se anunță sumbre. • Pentru juniori trebue făcut nea­părat un plan de acțiune. In refor­mele cari se studiază azi e cazul »ă se introducă fie obligativitatea e­­chipelor de juniori în anumite îm­prejurări, fie privilegierea grupă­rilor cari cresc juniori. Afară de acest lucru este necesar să se cree­ze posibilitatea unor competiții noui pentru juniori, competiții având un caracter mai variat și mai creator. * Avem nevoie de antrenori stră­ singur; Ianossy, Iată și de ce avem o singură echipă în toată accepția cuvântului.. E nevoie de antrenori străini cari să dirijeze dacă vreți și pe antrenorii noștri, dar mai s­­les să îndrumeze tineretul. Problema antrenorilor nu trebue privită simplist.* In sfârșit se impune rezolvarea problemei terenurilor. O astfel de problemă există deși nu a fost des­­bătută niciodată. Ansamblul pro­blemei terenurilor trebue examinat cu multă înțelegere pentru rolul pe care îl joacă la formarea echi­pelor. Dacă până azi nu s’a discu­tat de terenuri, aceasta nu înseam­nă că în momentul când se proce­dează la reforme radicale să se ig­noreze o problemă atât de vitală. X. Y. • COTIDIANUL SPORTULUI ROMÂNESC Sâmbăta I Iiș.?în 1940 DIRECTOR: *1. MU­NTEAN­U Proprietatea: G­AZ­ETA SPORTURILOR S. A. Inscris in reg. public. Tribunalul Ilfov Secția I com. sub No. 282/1933 BIUROURILE: Strada Anghel Saligny No. 2 București tRl­ SA­RELE VOEVIII­­MI­HAI Mi«« yigymlyi^^ Cupa Națiunilor a revenit Bulgariei pri la amiază, oaspeții au părăsit Capitala „Ceea ce era un vis, astăzi este o realitate" a declarat președintele Federației elene j Astă seară Schoenrath sosește cu avionul Vasile Șerbănescu își va aștepta ad­versarul la aeroport Astă seară la ora 18.15 urmează sa sosească în Capitală, greul ger­­man Iacob Schoenrath, adversarul lui Vasile Șerbănescu în matchul pe care-l susține mâine seară pe rin­gul de la «Oteteleșanu. Egalul lui Adolf Heuser vine în București cu avionul pentru a evita oboseala u­nei călătorii pe calea ferată, în a­­junul unui match în țară străină. Interesant că Schoenrath face de­plasarea absolut singur, boxeurul german este un om chibzuit care-și conduce personal afacerile și nu este legat de niciun manager. La aeroport, adversarul lui Șer­­bănescu va fi întâmpinat de repre­zentanții F. R. Box, de organiza­tori, ziariști și, firește, de campio­nul României, cu care va încrucișa mănușile mâine seară, la «Otetele­­șanu». Dela aeroport, Schoenrath va fi condus la unul din hotelurile centrale, iar seara între 8 și 9, la o sală de box, oaspetele va face un ușor antrenament de condiție fi­zică. 0 Divizie B, cu 2 ...Sau SPRE DEZNODĂMÂNT... serii a câte 14 echipe 4 serii a 10 echipe? In orice caz, peste câteva zile, Ziua în care federația de speci­­ditate va trebui să decidă formula de disputare a campionatului diviziei naționale A și B se apropie cu pași giganți. Cu fiecare zi in plus termenul fatidic se apropie și frigurile emo­ției celor interesați sporesc. întrebarea generală — căci nu este decât una — se află pe buzele tuturor: «Ce va ieși din ședința Biroului federal care va decide de soarta atâtor grupări» ? întrebarea aceasta nu este pusă fără teamă, căci față de toate câte se aude este firească reacția aceasta organică a conducătorilor de grupări. Două proecte patru serii de câte 16 echi­pe fiecare $, o alta ple­­dând pentru două serii a 14 echipe. De prima formulă ne-am ocupat mai de mult așa că astăzi ne vom opri — pu­țin — la cea de a doua. Divizia națională B, pe două serii de câte 14 echipe ar avea darul de a transforma această competiție in­tro probă care ar reuni nu numai 28 echipe mai răsărite din țară, cu foarte mici excepțiuni — cum ar fi cazul cu F. C. Nistru, Ferroemail, D. V. A., etc., dar ar corespunde și unui campionat extrem de intere­sant, preconizează o divizie B cu Cum s’ar prezenta cele două serii ale acestui campionat Cum am scris în numărul nostru de ori, problema diviziei naționale A, este în parte tranșată, prin fap­tul că majoritatea vocilor pledează pentru mărirea numărului echipe­lor participante ale acestei categorii de la 12 la 14. Arzătoare a rămas problema pen­tru divizia secundă, unde sorții nu s’a tras încă. Aceasta fiind situația actuală, desigur că pe lângă mem­brii biroului federal se fac inter­venții după interesele celora cari sunt în acțiune. Pe primul plan al discu­țiilor au rămas însă doar două formule. Una care Spunând aceasta se poate dovedi lesne că nu întrebuințăm vorbe goale. Căci cum s’ar prezenta cele două perii V SERIA I a F. C. Ploești F. C. Craiova F. C. Brăila Macabi (București) se va da soluția Franco Roiosana Dragoș Vodă O. V. A. Ferroemail F. C. Nistru Oltul (Sf. Gheorghe) A. S. Constanța Campionul ligii de Sud Campionul ligii de Est Campionul ligii de Cen­tru. In această serie se mai pot pro­duce schimbări prin avansarea din această categorie a grupărilor: F. C. Ploești, F. C. Craiova sau F. C. Brăila — o șansă mai având și Franco Română, care va par­­tii­pa la competiția de calificare a capi­lor din seria a doua, a treia și a patra­ In schimbul acestora ar intra în­să, Juventus, Unirea Tricolor și Gloria C. F. R. candidați cu mari șanse la retrogradare. SERIA I l-a Mica Mureșul C. A. C. Minerul Electrica Gloria (Arad) Chinezul Jiul Universitatea Crișana §. S. M. R. C. F. R. (T. Severin) [(Continuare în pag. 2-a) AM SUBLINIAT IN NUMĂR­UL DE ORI SPECTACOLUL MI­NUNAT PE CARE L-A FURNIZAT DE ÎNCHIDEREA BALCA­­NIADEI CAMPIONATUL DE FOND, DISPUTAT MIERCURI DUPĂ AMIAZA A FOST O DEMNA ÎNCHEIERE A UNEI COM­PETIȚII CARE — S’A VĂZUT - A INTRAT PE GUSTUL SPOR­TIVILOR NOȘTRI ȘI CARE ÎNCETUL CU ÎNCETUL VA DE­­VENI POPULARA. CAMPIONATUL BALCANIC DE FOND A FOST URMĂRIT DE OASPEȚI DE ELITA, D. MI­NISTRU C. C. GIURESCU ȘI D. MINISTRU VÂNTU AU FOST PREZENȚI PE PARCURS UR­MĂRIND CURSA DE APROAPE CUM ȘI LA SOSIRE MAI MULT CHIAR, INSA­ ȘI MARIA SA MARELE VOEVOD MIHAI A URMĂRIT CATEVA TURURI DIN CAMPIONAT, A­­RAT­AND MARELE INTERES PENTRU BALCANIADA. fUNTRONAM­ENTE ANTROMncriTL.. 1), rector C.ti­oicescu a primrit an­trenamentul LUI Vasile N^oănescu O după amiază—în sala Facultății de Drept IN SFÂRȘIT PUTEM SUSȚINE CA BOXUL ROMANESC VA REVENI CU TIMPUL CEEA CE A FOST ODINIOARĂ. CELE CATEVA REUNIUNI PROFESIONISTE DIN ANUL ACESTA NE DOVEDESC DIN PLIN CA CELE SUSȚINUTE DE NOI SUNT PERFECT REALE. ÎNCETUL CU ÎNCETUL, ORGANIZATORII CAPATA CU­RAJ ȘI ALCATUESC PROGRAME DIN CE IN CE MAI «TARI». Pentru Sâmbătă scara boxul au­tohton și-a rezervat un program exceptional, care are cap de afiș întâlnirea dintre germanul Schoen­­rath și campionul nostru la toate categoriile, Vasile Șerbănescu, întâlnirea suscită un interes deo­sebit, dat fiind că germanul este un puncheur de excepțională va­loare. In asemenea condițiuni este de la sine înțeles că protagoniștii noștri se antrenează cu seriozitate demnă de remarcat, pentru a obține o for­mă cât mai bună.* In reportajul de mai jos, vom căuta să prezentăm o zi obișnuită de­ antrenament a câtorva din bo­xeurii noștri în sala de sporturi a Facultății de Drept. Se știe că Facultatea de are amenajată în majestuoasa Drept la clădire, o sală de sporturi din cele mai moderne și complete. De când cu reuniunile profesio­niste, activitatea din sală a crescut considerabil. Boxeurii, fie că se pregătesc pen­tru un match,, fie că n’au deocamu­­lată decât perspective, se antre­nează cu toți cu o sârguință demnă de remarcat. Seriozitatea cu care fiecare își desăvârșește forma nu poate fi în­tâlnită nici măcar la antrenamen­­­tele echipelor mari de football. Aspectul «american» al sălii, a­­jută din plin pe boxeuri la efec­tuarea unui antrenament cât mai complet, căci au tot ce le trebue. Intr’adevăr, sala este atât de bine amenajată, încât nimeni nu are nici cel mai mic motiv să se plângă. Dealtfel nu se antrenează numai boxeurii ci și luptătorii de greco­­romane care au deasemeni puse la dispoziție toate instrumentele ne­cesare. PRIMELE FAZE ALE ANTRE­NAMANTULUI Maestrul Jim Călinescu are un program bine stabilit pentru pensie {Continuare în pagina â-a) ; - • * Í - ^ - '> ' 2­3 ;.. D. RECTOR CSTOICESCU Un strălucit succes propagandistic a­le conducătorilor străini, înainte de plecare. Căci eri la amiază — în­tâi grecii și turcii (la ora 13­ 40) și apoi bulgarii (la ora 14.10) — oas­peții au părăsit Capitala. Atât d. av. Isaias cât și d. Belen­­sir, cum și d- Dulgheroff, nu găseau cuvinte de mulțumire pentru splen­dida primire pe care le-a fost făcu­tă în România, de oficialitatea pu­blică și sportivă, precum și pentru atenția cu care au fost înconjurați în tot timpul șederii lor în minu­nata Românie. «Nu știm cum ne vom putem revanșa pentru tot ce ați făcut pentru noi — repetau cei trei <3traducători — dar știm că vom păstra veșnic în inimile noastre o caldă amintire și vom avea pentru dvs. românii și România cele mai frumoase sentimente de amiciție». Iar alergătorii străini și-au ma­nifestat via lor satisfacție că fede­rația română le-a dat, prima, oca­zia de a-și măsura forțele cu spor­tivii și prietenoșii lor adversari din Balcani. Cuvinte de laudă au fost adresate și publicului românesc, ca­re — după ei — este cel mai sportiv din peninsulă. DECLARAȚIILE d-lui AV. ISA­­IAS, PREȘEDINTELE FEDERA­ȚIEI ELENE Câtă admirație au acum oaspeții car­e ne-au părăsit de curând se poa­te vedea și din emoționantul dis­curs ținut de d. av. Isaias la solem­nitatea distribuirii premiilor- Pen­tru sinceritatea și frumusețea ex­presivă a sentimentelor de amiciție mărturisite în acest discurs, îl re-­­­producem în întregime: «Ceea ce era un vis astăzi este o realitate! Popoarele palemice au înțeles interesele lor și politica lor de astăzi este caracterizată de o co­­la­borare sinceră și loială pentru a menține pacea și liniștea și acest colț al Europei. «Atletismul a contribuit considera­bil pentru a atinge acest țel. Cola­borarea dintre tineretul popoarelor noastre a pregătit terenul pentru fraternitatea națiunilor noastre. Noi președinții de federații cicliste ne-am oferit obolul nostru la aceas­tă operă majestuoasă grație iniția­­tivei federației române de ciclism care a binevoit să-și asume sarcina foarte dificilă de a organiza prima Balcaniadă de ciclism. »Noi elenii suntem in mod deose­bit de impresionați de primirea mai mult decât fratelnele care ne-a fost rezervată. «Știam că venind aita pentru a duce salutul Acropolei ne aștepta a un popor de care suntem legați de multe afinități. Noi nu vom uita niciodată că de aici a început lupta pentru independența noastră că aici la Drăgășani au fost îngropați primii eroi ai libertății noastre. Noi nu vom uita deasemeni că aici trubadurul nostru național Pigas- Ferraios a preconizat în cântecele sale uniunea popoarelor balcanice. «Atențiile speciale cu care ne-ați înconjurat ne arată odată în plus că nu în zadar considerăm pe Români ca frați iubiți «Sunt obligat să exprim în nu­mele federației elene de ciclism re­cunoștința noastră Excelenței Sale d-lui ministru al propagandei prof. C. C. Giurescu, ilustrul profesor de istorie română, foarte bine cunos­cut la noi Pentru sentimentele sale filo-elene, care ne-a dat ocazia splendidă să admirăm multele fru­museți ale țării voastre; Excelenței Sale Comandantul Străjii Țării d. Teofil Sidorovici, care este executo­ Ceea ce a însemnat Balcaniada ca factor de propagandă națională , mărturisesc declarațiile și mulțumi rul gândurilor Marelui Vostru Rege, care lucrează fără încetare pentru a pregăti o tinerime care să fie ca­pabilă a tine și a face să prospere­ze ceea ce a fost creat prin sacrifi­ciile prinților, Excelenței Sale d-lui ministru Vântu care a dovedit spor­tivitatea sa sinceră și afecțiunea sa pentru tineretul balcanic, Excelen­ței Sale d-lui primar al orașului Bu­cur­ești general Dombrowski, care a contribuit mult la succesul primei Balcaniade de ciclism, d-lu­i general Gabriel Marinescu, cel mai cunoscut sportiv care a dat în fiecare zi ne­numărate dovezi de dragoste părin­tească pentru tineretul țării sale și d-lui președinte al Uniunei Federa­țiilor de Sport George Plagino, pen­tru care sportul constitue o religie după cum în antichitate sportul să­(Continuare în pag. l­-a) MARELE VOEVOD MIHAI Stadiul, Sportul sau T.C. R. Circe va fi campion la rugby ? Campionatul de rugby este pe sfârșite. Clarificarea clasamentului este departe de a fi realizată, căci echipele mai au de jucat matchurile cele mai importante. Înfrângerea Stadiului Român din partea Viforului Dacia a ridicat foarte mult șansele Sportului Stu­dențesc și ale Tennis Clubului. Na­tural că prima șansă o are încă e­­chipa Stadiului, care stă în clasa­ment numai cu două înfrângeri. Ca roș albaștrii să câștige campiona­tul e nevoie de minimum o victorie și un match nul. Stadiștii mai au de jucat cu Venus și Tennis Club. Dacă isbutesc să nu piardă nici u­nul din cele două matchuri, sunt campioni siguri. In caz contrariu, titlul va fi rezolvat de matchul Sportul Studențesc — T. C. R. Se poate spune că de mulți ani nu am avut un campionat mai in­teresant decât cel de anul acesta. . Obstacolele leaderului ved că nu există drum mai spi­­nos decât acela pe care îl are de trecut o echipă care și-a îngă­duit să sfideze toți adversarii și să ocupe cu ambiție locul de leader. E treaba cea mai grea pe care și-o asumă o formație din campionat- Va avea de luptat în fiecare Du­minecă împotriva altei echipe fără nicio șansă regulată dar cu dorința fermă să dărâme leaderul, va duce o luptă de neînchipuit cu galeria care deși înainte simpatiza cu acea­stă echipă dar de când e leader are dorința neexprimată dar existentă in subconștient ca fruntașul să fi­ dărâmat, în fine mai are de luptat cu invidia celor din urmă care nu văd niciodată înaintași cu ochii bu­ni. Trebue să ai într’adevăr rezis­tenta ca să te menți pe locul care l-ai câștigat cu săptămâni întregi de trudă. In Ungaria s’a întâmplat recent cea mai frumoasă dintre po­vești. Conducea în clasament Hun­­­garia cu 36 de puncte, la egalitate cu Újpest. Al treilea era Ferencvá­ros cu 35 de puncte. Ca și in cam­pionatul nostru, lupta definitivă trebuia dată de primii doi clasați. Echipele s’au întâlnit într’un prea frumos match și după o repriză Hungária care domina cu mare au­­toritate a sucombat ciudat și a fost egalat de Újpest. Matchul s-a în­cheiat 3—3. Gurile rele (unde noi sunt oare guri rele?) au început, să vorbească că matchul nu ar fi toc­mai curat că M. L. Sz. nu iubește prea mult conducerea celor două cluburi și a socotit că este mai bine ca Ferencváros să fie campion. E foarte probabil că M. L. Sz. știe să­ tragă bine sforile și echipele mai de curaj mai de frică au acceptat și un match nul care a ridicat pe cei­ de la Ferencváros.­­ Când vor zeii­, i , luptele Venusului !­A­ar fiindcă vorbim de chinurile campionilor să arătăm că și noi avem o echipă chinuită. Nu — fe­rească Dumnezeu — de Federație ci de adversari. Iată de pildă pe Ve­nus care a dat o luptă uriașă ca să fie în frunte. Vă reamint­it în toamnă când a primit câteva în­frângeri? Venus era pe la locul cinci și era compătimit până și de Sportul Studențesc care i-a luat-o­ înainte. Dar negrii erau singurii care știau că o luptă nu se încheie într-un tur și au început primăvara o serie de matchuri care au uimit adversarii. Negrii au mers din vic­­torie în victorie urmăriți ca o um­bră de Rapid. Au trăit de la săptă­mână la săptămână emoții cumpli­te ca nu cumva feroviarii să ia un­ avans mai mare. Când a ajuns la rând matchul Rapid — Venus, ne­­grii respirau greu. Vor capota? Ia­tă că au făcut un match nul, au luat un avânt asupra feroviarilor. Puteau fi liniștiți? Nu. Căci iată că mai au două etape, două motive (Continuare în pag. IV.a) la Eri, G­loria-Juventus Galați 3-11 Roși albaștrii au retrogradat în Divizia secundă La Galați si a disputat ori un match restanță al Diviziei naționa­le, matchul dinntre Gloria și Ju­ventus. A fost o partidă agitată ca­re a revenit echipei gazdă la scorul de 3-1. Rezultatul acesta a produs o mică modificare în clasament: Gloria a promovat la locul 10, iar Juventus a coborât la poziția a ll-a. Roș-albaștrii nu mai au nici o șansă de a evita retrogradarea. Iată dealtfel clasamentul Diviziei A, după matchul de eri; Clasamentul Versus 20 13 3­4 56:16 29 F. C. Rapid 20 86 7 3 59:26 27 Sportul Studențesc 20 7 10 3 39:29 24 U. D. R. 20 1­9 4 35:32 23 Ripefi­să­i 20 6 5 7 33:33 2­9 C0 A. M. T. 2® 6 4 8 30:45 20 Unirea Tricolor 20 1­5 3 27:35 I. A. M. E. F. A. 20 9 Oii 33:38 18 Car­pați 20 7 4 S 28:40 18 Gloria C. F. R. 20 7 I 12 25:54 §5 Juventus 20 4­6 10 32:40 14 Victoria 20 4 4 12 16:32 12 ■M«niaișn^Mn|^iHB|nnHaaHnaHMHaaHȘHaaaBaa r-sttam uium m iwbm—bb— ■■■»iiiiw —«saaaBan

Next