Gazeta de Transilvania, martie-iunie 1838 (Anul 1, nr. 1-16)
1838-06-11 / nr. 14
54 cât să priimească legea pentru esăracii Irlandei după cum o vreau Wighișii și Ministiriul. însă sunt niși condiții, care la 29. Maiumlu și așernut în casa de jog, și care așa sânt de cumpătate și însuflătoare de împăciuire între amândoă părțile, cât ministrul Lord Jon Rosel nu să putu conteni de a nu 'și arăta recunoștința sa cătră carometul R. Piil. Unele întâmplări ca aceste dau foarte multă încredințare, cum că nu departe e primea, când aceste doă facții englezești pe încetul vor să să topească într'una cu sentimentele pane. Greutatea cea mai mari o fac de amândoi părțile cei cu ideile prea încordate, cum sunt ultratoriștii și radicalii ca să nu să poată uni frățește cei de o nație și de o patrie. Nă. London, 29.Maiu. În casa de sut mai făcu Lord Roden încă o cercare împrotiva legii pentru săracii Irlandei, dar propoziția sa fu săpătată de glasuri împrotvă la 4. Aceasta dorește învederat voea cea curată a lui Wellington (care este căpetenia turiștilor în casa de sut, cum e zti în casa de jot) și a celor lumii Lorzi conservativui, cum că adecă ei vreau să întimpine pe Miniștrii cu lucrarea lor rea împăciuitoare. Desbaterea cea mai grea au început acuma despre clauzula a 41, cari poruncește să săridice case de săraci pentru toți, carii vor arăta că sânt lipsiți. La aceasta vorbesc mulți împotrivize unii zic, că prin aceasta s'ar hrăni lenea muntora, și alții iară, cum că pe lângă mulțimea sărăcimei din Imindia într'miest chip n'ar ajunge de mieziri chieatuele pentru țiterea lor. Așadar aceștia vor, ca să fie casile săracilor hotărâte numai pentru orfelini, săci, ologi, ciungi, bătrăni neputincoși și alții ca aceștia, și toată ocrotiria legii numai la astfeliu de persoane să o mărginească. Miniștrii răumân pe lângă principiul său, cum că toti lipsitul are drept să ceară ajutoriu; însă cum e așa cât pe un leneș, pe un viclean mișel, care fuge de lucru, el cuprinză fiori, când să va apropia de casa săracilor, căci aceste lene să fie totdeodată case de lucrători. adecă, ori cașt e priimit acolo, acela fărălucru să nu poată trăi, lucra cu mânile și cu care tresrvul să aibă a prioarele, ologul de măni să întoarcă vreo roată de mașină cupicoarele, șchiopul să prinză cu mânile, bătrănul să sc armeni, și care elestomi, că să cuprinză cu invățătura copiilor omuliui într'un filiu sau într'uttul, iar nu unul să nu umele a cerși fără rușine pe uniți din casă în casă Storcănd de multe ori cucături scumpe din gura copiilor unor famliști cu case grele. Iar împrouna celor tari și sănătoși, cărora nu le place a lucra, să să așeze legi, în urma cărora cu vreme nimini din patrioți să nui mai ajute cu nimic, și așa să fie siliți a să apuca de lucru, sau să moară de foame, o parte dintre aceștia să fie îmbărbătați arși din țară în America, în Asia, în Australia și la insulele cele pustii, unde apoi vrând nebrând, vor fi silniți a lucra pământul și meșteșuguri. Hotărărea asupra acestii întrebări sontice era mânată pe jos. Tunnel să numește calea, care dune prin un munte sau pe supt vreun râu pănă de ceea parte dca o peșteră. Pentru un astfeliu de tunnel să făcusă încă la 1802 planulu acel mare în Anglia, ca să'l sape pe sunt Kuln Temse sau James, care e cel mai mare în țara aceasta, adecă pe unele locuri de 1500 picioare de lut. Cele mai mari greutăți, care să pot socoti, sânt înpreunate cu lucrul acesta. Pe când era acel tunnel sau canal de jumătate gata, s'au surpat pământul cel nisipos din naintea lucrătorilor umplând apa peste tot; aceasta s'au întâmplat mai de multe ori, însă totuș opuitatea, cu a cărui acții să întreprinsesă lucrul prin Franțozul Crinel, n'au încetat a face chientueli. Dar la 1828 după ce să chieltuisă 200,000 punți sterling trebuiră să înceteze din pricina lipsirei fondului de cani. Dela 1855 iar au început să lucre, și stăpânirea ajută cu chieltuială. Prin acel tumel va să fie drum de cară și de pedestrii, în ziua de astăzi puntu întreprinzătorii siguri, că după atătea greutăți și primejdii vor isprăvi lucrul cu norocire. Lucrăriua și noaptea; oamenii sunt împărțiți în trei părți, care să schimbă tot pe opt ceasuri odată; în fieștecare parte sânt căte 120 bărbați și mai mulți. În opt ceaturi au numai un jumătate de ceat odihnă la mâncare. Plată trag mare, 24 pănă în 27 fiorini (uleii, nemțești) pe zi. Vi lucră în cășniii de fier, pentru ca de s'ar întâmpla a să surpa pământul înaintea lor, să fie păziți. Unii sapă, alții cară pământul și nisipul săpat, iar alții din dărăntul lor zidescu bonta cu pietrii de cele mai tari de apă. Ingineriul să ține norocit, dacă poate să isprăvească 9 țoluri de costitură în 24 de ceaturi. Toată piatra o cearcă căzânduo mai nainte cu un ciocan de 14 punți, pănă acum și au isprăvit 1200 picoare din bontă. PORTUGALIA, Nu de mult este, de când Anglia au poftit pe Portugalia, ca să facă să înceteze cât de curând și în Coloniile aceștia vardarul și neomenescul obiceiu le a mai cumpăra și vinde oameni negri din Africa.