Gazeta de Transilvania, martie-iunie 1838 (Anul 1, nr. 1-16)
1838-03-26 / nr. 3
14 folos însămnat, căci adecă în tot jumătatele de an și să adaogă camăta la capital, după care trage camătă noă - camăta cametii. 5. Dar cea mai mare facere de bine este înstitutul acesta centru beia, carii pe lângă venituri puține ce au, ar dori totul aș păstra ceva din vreme în vreme pentru zilele bătrănețelor sale, sau pentru vreo întâmplare neprevăzută. Aceștia aduc vinerea și sâmbăta ce au păstrat la Sparcasa. Fie aceia cât de puțin, acolo nu numai că le este averea subt grijă bună, dar încă prin adaogerea cametelor și crește, și unul ca atena păstrătoriu înțelept va vedea acuș cu mângăere, cât de însămnată sumă va avea în puțini ani. Fără îndoială sunt mulți dintre Concetățenii noștri, lăcuitorii cetății și a districtului acestuia, care ar putea în chipul acesta să'și păstreze un capital cât de bun și să'și asigureze. Mai ales nesocotimu îndatorați a trage spre aceasta luarea aminte a sătenilor, carii își vând bucatele sale, nu ș. a. în târg, fără să aibă atunci îndată trebuință de bani așa și plasa orășenilor cea mai neabuză, meștri, calfi, ucenici, hamali și prunci.. Toți aceștia ar putea câte odată să pue de o parte câte ceva din ce au căștigat elu li sau dăruit. Unii ca aceștia tot ce se întrece să nu ție la sine, că banii lunecă de amână, și nu sporește; dar săi dea la Sparcasa unde fără grimă și osteneală să îmmulțisc; și întru adevăr un fecior, un slujitoriu sau slujitoare, care ar putea să arate că are ceva, prin aceasta dovedindută de om de omenie, mai bine ar putea să intre la un meșter sau gazdă bun; pentru aceea ar fi iarăș înteresul gazdelor a îndemna pe ai săi la astfel cu de păstrare folositoare, învățândui cu rădună despre folosul ceva să urmeze. 4. Adevărința, ce o capăta fieșcare de la Sparcasa, îi poate sluji în multe întămplări de cauție foarte sigură, fără ca să înceteze camăta ce i să cade după capitalul ce'dl are. Pe urmă 5. Spariasa e cună și pentru aceia, carii carii gata ce le rămân după plătirile cele mai gine, n'ar vrea săi dea cu camătă, de cât mai vărtos săi păstreze cu siguritate, pănă le face tribuință să plătească iarăș vreo datorie la timp hotărăt, și pentru aceștia nu este ladă mai bună decât Spariasa, pentru că omul sărac dacă ie bani în ladă, să întinde la ei când îi vine sau în străine lipsa, și apoi la Sânt Miraiu și de adori la zile de plătit nu e nici un viran. în urmă facem încă cunoscut, cum că din Sparcasa pe milități de acele, care Suant scrise în cărți de moșii (Sgupuind) vine regulate, să dau împrumut și capitaluri după plăcere, cu camătă pe jumătate de an înainte plătită, și cum că la datornici li să face acea deosibită ușurare, de ași parti datoria ca pe rând după putință. Datornicii din jurisdicții streine (însă totuș numa de acolo unde sânt cărți de moșii regulate ca în Brașov) au să arate documenturi de la Judecătoria locului pentru încât sânt prețuite averile lor cele stătătoare, pe care voesc să priimească vani împrumut, și să 'și numească lici în Brașov în plenipotențiariu, care camăta cuvenită totdeauna lici în Brașov să o plătească. Subscrisa soțietate n'are nici un scopos altul, decât de a folosi deaproapelui și mai ales la plasa cea mai neavută, ai îndemna la o păstrare înțeleaptă, ale ajuta săși dsigureze și să 'și îmulțască căștigul său, și să sporească în iubirea de rănd cun, de lucru și toată starea bună auauror. dumnezeu și noi nădăjduim foarte bine din urmările ce leam văzut îm cei doi ani trecuți) să binecuvinte ostăneala noastră, făcând, ca tot fologul, care ese din institutul nostru e'l cunoască limpede toți! Care vrea să știe mai mult despre temeiurile acestui institut, acela poate să 'și câștige statutele sau la Sparcasa, sau la 14. Libretiul Wilhelm Pemet cu 4 cr. c. m. Liviu 31. Mart. După ce în Lerile din 21. 22. și 253. Mart. s-ar fi lucrat mai mult acele, care să începuse mai nainte, la 24, sau luat la rând a treia propoziție crăiască despre numirea de Deputății sistematice în deosibite trevi ale țării. Aceasta vă isprăvi la 29. când să și numiră următoare Deputății: pentru lucrarea trebilor de urbariu (moșii și de contribuție Care, darle, bile au rănduit deputație de 18. pentru trebile publico- politicești 14. în cele judecătorești 11. în cele cameratice ale vistieriei 12. în cele bisericești și literare 12 bărbații mădulari. Rezultatul (urmarea) alegerilor să împărtăși cu C. Guverniu. Să mai aleasă încă o Comisie pentru cercetarea marginilor țării, din 9 persoane. În Sesia dela 25, să publică diploma nobilitară a căpitanului Cagsilie Celican român din Regimentul al Șlea romănesc. La 26, după publicarea diplomelor sale auseră J homagian Frații Baroni Carol și carte de nemșuteau soșiii.