Gazeta de Transilvania, iulie-decembrie 1838 (Anul 1, nr. 1-26)
1838-07-02 / nr. 1
--- - --- - --- G -- ISD(G) : „„... întereguriloru puterii crăești și a păcii publice. Dar precum este cugetul ei antinațional, așa și poftirile ei sânt nedrepte, și cuvintele, care și le alege a trăi cu dânsele, ca cu niște mijloace furmezătoare, sânturi o gerdea dindărăptul curia ea tearcă să și ascunsă scoposul său celfă. Nația trebue că să păzască de nădejdile acele mincinoage, cu care s'au nevoit unii să o aducă la rătăcire: „orirea cea îndrăsneață și măreață a opoțiții vădește cugetul ei cea nelegiuit; însă sbchiotrul crăesc ocârmuește țara întreagă și puterea cea crăiască neslăbănogită, pre toată întămplarea ba nimici planurile duhului anarhicesc, care acuma mai pe urmă dă semne de viață. în n. 31 mai vorbește încă curierul tot într'acesta înțeles asupra noilor opoziții Sotirul (antă gazetă grecească) cărtește asupra innvățăturilor ce le dă Atena asupra „ oportunii, lbertății, drepturilor publice, interesurilor poporului. Toate cuvintele îi ațintează acolo, ca să dovedească, cum că mijloacele de enorm și mergere în linta, care sânt folositoare pentru unele țări ale europii, pentru grecia nu pot fi bune. „Gemeiul însoțirei elenice pănă acum nu este așăzat cu hotărăre și nemișcat, și Vlada caută încă la întunere cu fundamentul acel statornic, pre care să truiască neclătită. Unirea și putere amarhică, preponderanție merită și rupe condiția ceaușăr temelie pentrea și Fericirea țării. Universitatea, care să numește după înștiințarea fostului Recto avut 52 studenți matriculați, care 188 blat într r ăsta au regulat la prelecții, din carii au ascultat teologia, 22 arepturine sau îna Cura, 4 medicina 18 filosofia. Din aera mai muimnaziu îtena, precum altminterea toată ciei dovedește adev mult, tot început cum nu să va dovedi aceasta întro țară, de unde muțele fuseră istovite de atâtea veacuri, și a cării lăcuitori parte mare arată pănă acum o împrotibuire la instituțiile cele bune, voind mai vine a rămânea tot pe lângă le 38 apucat din strămoși, fie acele cune, fie stricăcoase. Jr..D.E.Er Înștiințare de E H A4 ș E NA. care să va ținea în școala priv. Soțietăți neguțătorești la 5. și 6. Vlie a. c. îÎn zioa dintâi dela opt pănă la 12 ceaturi înlinte și dela doă pănă la 5 ceaturi după amiazi, vor fi ascuntați școlarii clasului an Ila și an IIla, iar în următoarea zi cei din clasul an Iila și a lea Doritorii din Cetatea noastră de a cunoaște și cu acest prilej sportul tinerimei din această școală să cinevoiască a să arăta la ceasurile hotărâte spre îndemnul îmvățăceilor cât și spre mângăerea Sa. vicoria Școllii, în Foca Ppr. 12. a Gazetii de Transilvania din 28. Maiuolu priimit un articol cu adregerea unei cietății din 8. lun. pentru suma de 1071 F. v. V. dată de soție TaTeA neguțiutoreasc greco - Celici pentru nenorociții lăcuitori din Cuda și Pest prin eșirea luntrii, îlntru care, precum și în cinetenție să zice, cum că afară de suma de 1071 F. V. V. sau mai adles spre acelaș scop la priv. companie grecească de aici încă 859 f. 10 gr. După o cercetare făcută din deregătorie s'au cunoscut, că aici este greșală, căci suma aceea de 859 f. 10 cr.,, care să zice că sau mestecat cu a companii date pentru nenorociții dela Buda și Pest, nici de cum nu era dat de companie, și nici de oțietatea neguțetorească greco-românească, mai mulți neguțetori grecești cetățeni ă țin le soțietatea trevo-romjttasi, în mari cieericii grecești, de aici, in orânduiala înaltă într'aceeași,ca să dea pentru pomieniții nenorociți la Collectorii numiți din partea companii grecești și din neguțetorii cetățeni carii stau subt jurisdicția Maghistratului, și așa prin prima companie grecească pe lângă farurile ce leau făcut mădularii ei ca mădulari ai bisericii obștii grecești, sau dat la casa crăescului perțeptorat, care au dat pricină la greșala și neînțălegerea sus pomenită). brașov, 4. Iulie 1838. Ioan Albrihofeld, Senator și pusst. Directori Poliție. gedactone georegie bariț. editonp IoANE GĂTTI, ca să să înțeleagă lucrun, „ poate fecuria, sânt poftiți tetitori” să mai încă odată Cbreganțiangela N. munt bazică 12. a gazetei noastre, eto fată, precum și mai dela Cină. nainte îîn cele în ce sau treava aca scris cu gazeta j