Gazeta de Transilvania, 1839 (Anul 2, nr. 1-52)
1839-06-11 / nr. 24
.-- - 1 94 2. Obiectul sfătuirii Sfaturilor din art. 2-lea, în urma căruia operatul deputației, orănduite a descoperi mijloace cum să ez înlesniască în tot chipul îngrijirea de cvartiruri și de toate cele trebuincioase militărimei din garnizioane și aceii călăutoare, va fi agă cunoaște de bun. 3. Dunărea socotită fiind ca una din cele mii de frunte căi de comunicație, ca aceasta să răspunză scopului, la care firește este hotărătă și să să împedece nemărginitele stricăciuni, care se face prin ecfindările sale. Sfaturile să să sfătuiască asupra celor mai nemerite măsuri, care s'ar putea lua pentru regularea dunării și a tuturor răurilor mai mari din Ungaria, ca așa ușurândusă corăbieria, fericirea publică cu atâta mai iuți pași să facă luștri. Direcția prim banc național austriac, socotind împrejurarea, cum că bancnotele ce să aibă astăzi în curt, împlinesc acuma 11 ani, au hotărăt pe toate ale trage înlontru și a da altile noar. Schimbarea lor să va începe mai întâi cu bancnotele de 5 și le 10 fFl. argint după care vor urma altele din vreme în vreme. Terminul este pus dela 1. Vlie 1859 pănă la 31. Dec. 1840, în care breme la toate casele fruncului,atât în Viena cât și, în Praga, Drin, Lemberg, Cuba, Timișoara, Sibiu, Linț, Insvruc, Gret și Triest să schimbă, iar dela 1. Anuar. 1841 pănă la 30. Iunie 1841 numai în Viena, și dela eșiria acestui termin de doi ani, care au întărziat cu schimbarea bancnotelor sale, avea să întoarce deadreptul cătră Direcția bancului. Tot acești termini să țin și în trebile de ordin. Descrierea noazlor bancnote o vom afla mai târziu. (Freebachtetl.) Critania mari. la 27. Miu sau dichie din nou segiune ambelor case de parlament. în seara înnainte de ziua nașterii Reginei fu adunată spresărcare o mulțime mare de oameni în capitala Irlandei Dublin. Peste 40,000 oameni era adunați supt ceriul slobod. Oratorii, Slonsiggu ca prezident al adunării vorbi cu multă cucurie spre lauda eginei cei vrednice de iubit și împodobite cu fapte bune. Ponarul făcu Reginei adrese de mulțămită făgăduindui tot amjutoriul său împrotiva Torilor. După aceasta să ridică vătrănul O'Connel și după obiciiul său vorci cătră Dublineni într'un ton cu totul familiar, adecă prietinesc aspru, iovind ocări groase împrotiva Torilor, pe regina o numea „ființă tinără soselintă, care în munile Torilor nu ar fi nici un jumăatate de an sigură pentru viața sa. Făgădui, cum că pe ministeriul Cig în va oprijoni, oriunde să iasă lucru, numai ca Toriști să nu poată apuca vreodată la cârmă, dar totdeodată spune ministerilor de acuma, cum că Irlanda înca nu s'au căștigat drepturile sale deplin. pu că doar' în țările britanice n'ar înflori și pănă acum o mulțime mare de tot filiul de școli și insttituturi cune, în care să creze bărbați harnici spre folosul at at al Britaniei cât și a oameni mei întregi, ci din pricinine mai vârtos a sărăciei plaselor de rând, a lipsei îndemnului lor de a'și da pruncii la școli, ministeriul de acum închipui un plan de educație populară în Enghitera, după care lucrănd să poată toți fiii oamenilor cu înlesnire multă foarte învăța și a să lumina pe sine. Anglii adecă voiesc, ca de s'ar putea nici un om să nu rămble fără îmbătătură stării și chiemării sale amăturată. Ei își țin păcat mare a privi cu răceală și nepăsare la atâța oameni neighiobi, stricați și demoralizați, pe cari îi aduce groasa neștiință la acea stare tristă nebrednică de om. Așadar planul lor de educație după cum sau făcut cunoscut prin jurnale , după cum urmează: „Voiț (în toate ținuturile) să să ridice un seminariu pedagoghic, întru care candidații de învățători pentru plasele mai sărace, să'și căștige trec princioasele cunoștințe la chiemarea sa, și cele mai bune metoduri de educația morală și religioasă să le învețe practicăndule. Pe lângă aceasta să fie o școală de model, o școală pentru prunci mari dela 3 pănă la 7 ani un institut de învățătură pentru prunci mai mari, dela opt păn' la al cincisprezecelea an, când apoi tinerimea să împarte fieșcare după saga chiemare, îmbătătura religiei să împarte în generală și spețială (de obște și deosebi). Fiind adică în aceste școli tineri de tot feliul de religie din câte să află în Anglia, fieștecare este datoriu a'și cunoaște închieturile credinței sale de la preotul și părinții săi; însă fiindcă toate sectele iau ramurile de creștini să învoiesc în acea poruncă a Evangheliei iubește pe domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din tot pu că doară ar da aiuova cartia cu A. b. țo în mâna unui pruncuș înțărcat mai numai atunci, ai mai sânt alti ramuri aleginșirui, din cari pruncul încă din acea brâște are să să adini.