Gazeta de Transilvania, 1840 (Anul 3, nr. 1-52)
1840-01-01 / nr. 1
re are următoriul cuprins: ca Maiestatea Sa să se îndure l'și tragi lutării și sancția ea dela acele hotărări țării, măr mare, precum și ale limbei ungurești întru aceste ce li se făcură Dietei din ungaria, care amerință drepturile municipale a crăților Croației, Slavoniei și a Dalmației și țintece mai vârtos mituluneria țari întregi slavonești; tot deodată, toate comitaturile crăților Slaboniei și a Croației fuseră poftite, a trimite în pricina aceasta națională atât de însemnetoare o deputație publică cătră preanduratul Părinte în această hotărăre deșteptă cel mai mare entusiasm la nobilimea, cetății, și oratorilor Zilei aceiia, carii le antmintrelea încă sânt cunoscuți de bărbați aleși ai Croației, le mai neoricinuite strigări de capet regină credincoasa cântare plăcere multă foarte. Dmil. Slveții. de cucurie în limba naționalău: Doamne vine cuvățntă pe al nostru mult iubit craiu Ferdinand). în Sisec s'au ridicat un teatru național croaticesc mai ales prin dăruirile stării neguțetorești de acolo, care află la togi pe noul riga Cristian VIȘI la grămădesc de toate părțile cu adrese pline de simțeminte doveditoare de credința și iubirea supușilor săi. La o adresă a studenților din universitatea de la Copenhaga respinse între altele: Libertatea teascului pare mai cald prietin decât pedântul, dar ea trebuie țărmurită prin legi, spre a împedeca abuzuri, și atârnă parte mare dela întrebuințarea teascului, mai hârfos a teascului periodic, pi cât poate să fie ea de slobod. îmmn Cantonul Tesin prin riscoala din urmă gubernul e retturnat de tot. La Dec. după elujirea liturghiei se făcu alegere nolă de prezident; oberstul Luvini dă lu un manifest în numele locuitorilor, întru care se poftește renoirea tuturor deregătorilor publici, iar mai vârtos a sfatului celui mare. Trupele armate, ca 1100 cu numărul se află încă tot în Locarno, și se spune că vor rămânea acolo, pănă când gubernul nou al cantonului se va alege sunt înfluința lor, cu prilejul deciderii, cuu Italia. est. Veci. Roma 7. Dec. Pape grigorie HUII. publică la 3. Dec. o poruncă cișricească împrotiva neguțetoriei cu robi. întraceea, se înnoiesc toate porunnile opritoare date de alți patriarhi ai romii în pricina aceasta, și se oprește tuturor popilor și mirenilor a propovedui cum că aciastă neguțetorie ar fi slobvodă. frust. Camerile se deschiseră la 23. Dichembrie. Precum altădată, așa și acuma era încordată luarea aminte nu numai a franțorzilor, dar și a europei întregi asupra cuvântului, ce l au zis riga Luis Filip Cu starea bună, ori critică a unei nații cum este cea franțuzaca, e legată foarte sau lin puțin olihnamai multe țări sau nații vecine, sau mai departate. Cuvântul rigal ne dă o privire, un prospect ușor peste toate cele mai mult cumpănitoare întămplări ale acestui an, din Europa și orient. Iată cuvântul de tron a ligii franțozilor: „Domnilor Pairi, Domnilor Deputați! Dela sfărșitul ceii din urmă sesii a domniilor voastre, pacea din lontru, spune a carii statornicire adaose credincoasa dlor voastre ajutorință, nu s'au turburat mai mult. Prin un martor mic foarte scump am adunat semne nouă de încredințarea și aplecarea franțozilor., Fiul meu cel mai mult, care cercetă în anul acesta o parte mare a regatului, au aflat în drumul său pritutindini desvoluiria de muncă, sportul instituțiilor și ascultarea de legi. Adănc miiicata mea inimă în apolecarea națională, care împregiura pe fiul meu, văzu o îndatorire mai mare pentru frații lui, decât pentru dăntul, de a pă jărfi ne'ncetat și pretutindeni pentru slujba patriei și pentru cinstea tinștii. Renunățiile mele cătră puteri ne streine păziră acel caracter de pace și binevoitoriu, pe care în postește interesul comun a euronii. Stiagul nostru, îm procesii cu facle, care se adunate cu nula toți lăcuitorii serenade și se isprăviră între nebucurie. La stim 7 În scurt acest articol se'l înținegimșa: Emadonia, Croația și Dalmația sânt cruți, care s'au întrupnat cu ungaria în vremile vechi, înev cu Troctat și condiții, ca em să'și fie neclintite naționalitatia propate aripturile și pribimitiurine. smi. via. curine era să facă mari L uur astăzi . mu. În numărul fin urmu al numi un loc de Obeția lupri plenă.