Gazeta de Transilvania, 1841 (Anul 4, nr. 1-52)
1841-05-04 / nr. 18
70 „.neznotărițiL vie mai sirguitori, și feriți de rele deprinderi, și ar pune în stare de a se pute folosi de îmbătăturile cuprinse în părțile practice care sar pute alcătui înadins pentru a lor povățuire morală și a cagnicilor iconomii. Aceste cuvinte administrative, luând iscălitul în luare aminte, sau îndemnat a supține înnălțimei Voastre drept măsură priincipală a binelui obștescu, așezarea pe la sate de școli începătoare, în care tinerii ce sânt în fragidă vârstă, când nu pot ajuta lucrul părinților lor, să învețe în limba moldovinească sfintele rugăciuni, cetire, scriere, și socotele precum și oarecare simple povățuiri de iconomie. Aceste școli sar așăza deodată în satele ce numără peste o sută lăcuitori, ținerea lor sar întimpina cu ajutoriul din cutiile sătești, și în chipul următoriu:. DL. Lăcuitorii satului vor fi datori a face lângă biserică o casă pentru școală de mese sau bărne, pe pilda caselor lor cu patru dispăruturi, a o îngrădi, a răsădi un pomăt, și a păstra purureia această așuătoare în stare bună. P. zăcuitorii vor căra lemne f aguiloase pentru încălzirea acestei ecoli. Pr. Lsemine din această cutie să va plăti o leafă dascalului și cumpărarea cărților, și alte materialuri la această învățătură. Pentru pregătiria dascalilor în număr potrivit cu acela a satelor de la 100 gospodari în sus, ca să poată fără întărziere și în chip iconomic, a oe înzestra în cunoștințile cele neapărate unei asemine îndatoriri, precum și pentru mitodul și timpul ce sar cuveni a întrebuința la paradosirea copiilor, iscălitul socotește ca înnălțimea Voastră să puneți însărcinare asupra Epitroniei învățăturilor publice ca să alcătuiască un plan detailat după care sar pune în lucrare asiminea măsuri atât de priincioasă binelui obștesc. Această măsură fiind nu numai spre a înbunătăți clagul cel mai folositoriu a țării, pătrunzind pe seteni de o parte cu cunoștința îndatoririlor stării și prețuiria fericirei lor, iar despre alta cu cunoștință mai îndeplinită a iconomiei câmpului, spre a să aduce în paralelă cu aceia a altor țări, nici cum nu ar răspânde scopurului propus, dacă mijlocirea învățăturei de carte ar pute prileji o înpuținare în numărul chiar a lucrătorilor de pământ meniți a înființa aceste îmbunătățiri. Drept aceia și spre dorirea scăderii numiului birnicilor în defavorul histeriei, se va păzi legiuiria cea veche a pământului în privirea nestrămutării condiției setenilor, carii înzestrați cu știința cărții cu mai mare deplinătate și folos vor pute întrebuința driturile cuprinse în Reglementul organic Cap al Șă., Anecsa G. Supunând cu adânc respect aceste mături rog pe înnălțimea noastră să levinevoiască a fi cumpeni cu acea înțălepciune și părintească îngrijire, din care se răvargă fericirea asupra țărei și binecuvântare asupra artitoriului lor. dscălit Lupu Balș vel Logofăt.) Inte Țări în privința răscoalei ce oau întâmplat decuruna în Bulgaria. Observatorul austrian în Pnul 119 cuprinde acestea: prin vestitori, carii au sosit la 21. aprilie în Belgrad, o au priimit știrea, cum că între Rasalii, adecă între lăcuitorii creștini a districtului Legeobța la PNisa în Bulgaria o au escat tulvurări, în aceeaș vreme sosi acolo o rugăminte cătră prințul Serbiei îndreptată, ca de o sută creștini din mai sus numitul district subscrisă, care pe scurt cuprinde unele ca acestea, cum că apăsarea din partea căpeteniilor turiști au ajuns pănă la o treaptă, ce ei nu o pot suferi mai îndelungat; cum că plânsurile și jăfuirile lor îndreptate pănă acum cătră pași ca guvernatori a provinției lor pănă acum rămâind fără nici un folos, ei sânt hotărâți și pănă ar aștepta hotărărea înnalrii Porți a prinde armele, ecre a etapăra el însuș, asupra apăsătorilor, cum că ei sânt departe dela cugetul de a se răscula în contra aucteorității Sultanului, a legiuitului lor Suveren, ci din profibă dânșii nădăjduia cu încredințare deplina și desăvârșita punere în lucrare a binevoitoarelor scopuri, precum în. Sa leau arătat pe acelea în hatișiriful de chibane, care intr' aceea în loc de a pune capăt ticăloatei lor fiuri, trista lor poziție oau făcut'o și mai rea, și apăsările supt ale căror poleară dânșii gem, numai leau mai îmulțit, îndată după priimirea acestor știri, prințul chimă sfatul său de miniștru și pe senat supt prezidenția unchiului său Efrem Obrenovici. în această adunare de sfat se hotără, la acea rugăminte a nu da nici un respuns, cordonul de cătră ho pașalicuri de Niga și iescoleța a'l întări, a publica de obște și mai vârtos învecinaților guberniei și pași turiiști a le faci cunoscut, purică Sgreia