Gazeta de Transilvania, 1848 (Anul 11, nr. 3-67)
1848-01-08 / nr. 3
. 10 poporul se va lumina prea mult, nu va mai remănea în supunere. Dacă aci este vorba de o supunere cum o înțeleg ei în fundul sufletului lor, ea adecă poporul să tacă ca peștele la toate fărădelegile, tirăniile, despoieturile lor, atunci ei au toată dreptatea, căci în adevăr nici un popor lurizat nu va suferi asemenea purtări afurisite. Dacă însă e vorba de o supunere rațională, atunci noi rugăm pe despoți, ca de se temu a face cercare cu oameni, să facă deocamdată numai cu vite, să trateze pe o părece de cai sau boi cu blăndețe, iar pe ceealaltă numai cu bătăi. Cine ar crede! cunoaștem pănă și constituții republicane înscflate de acest spirit neomenos și spurcat. Amea în Nordamerica statul Carolina are o lege dela 1800, care a demăndă 20 cărbuce pentru tot sclavul ce ar cuteza a petrece în vreo soțietate de oameni deștepți și învățați. Tot în Carolina, în Gheorghia și Luisiana sclavilor le este oprită învățarea cititului și a scrisului, cum și vănzarea de cărți la alți sclavi sunt pedeapsă de 39 cordace. Iar dacă vreun om alb ar cuteza a face asta, plătește gloabă 5000 tal. Tote acestea din singurul temeiu, că dacă sclavii ar învăța la școală și s'ar deștepta, ar căpăta îndemnu spre revolte! Au nu este aceasta cea mai spurcată mască aristocratică în acele staturi curat republicane? Dacă cultura și învățătura este lucru rău, pentru ce o căutați voi albilor? Iar dacă este un ce bun, pentru ce nu suferiți ca ea să străbată și la ochii și la mințile altor semeni au voștrii. (Va urma.) OPOSIȚIA ÎN UNGARIA. (Capet.) Oposiția are un princip, pe care mai în toate zilele ni'l citează: nihii de nobil și nem novis, nimic despre noi, fără de poi, și iarăș, că numai în acea măsură pate cineva a se împărtăși din binefacerile constituției, în care iea parte din greutățile statului. Oare cum se poate împăca purtarea opoziției în privința nației cu aceste principe? Ea vrea a dispune peste averea nației, fără nație; ea vrea a trage la respundere pe miniștrii, cănd pe aceia numai nația întreagă iar puteaea vrea singură a deprinde drepturile unei constituții, fără a se supune la greutățile statului. Și dacă acum opoziția cu întrebarea aceasta, prin carea, după cum se poate pipăi cu măna, nu voește mai mult, de căt a căștiga nouă prerogative politice pentru casta sa, propunerile regești, care ori și cum, privesc la binele și înflorirea tuturor claselor nației, voie dte a le arunca în coadă, nu se poate desvinuil fapta aceasta? Nu este aceea, să nu zic liberal, dar cel puțin drept? Oposiția poartă în gură cu multă trudie cuvăntul: a representare de popor, însă pănă acum nici într'o dietă nu propuse d vr'un proiect pentru întroducerea aceleia. Să întrebăm numai cum stă treaba vu representația cetăților. Oare nepotrivita stare a cetăților libere, care prin sfaturi se despoieră de leguita și prea dreapta lor representare nu aruncă o umbră urâtă asupra liberalismului opoziției? All aui arată ca cu degetul, că e jaluză, că va mai mult își păstra prerogativele sale aristocratice, decăt a arăta patriotismu adevărat? Căci industria, comerțul și artele se află mai mult prin cetăți, decăt la nobilime; asemenea și inteligința, de cumva nu vom înțelege prin aceea numai politizarea, în care nobilimea ce e drept, este forte deprinsă, se află cel puțin în aceeaș măsură pe la cetăți în care e și pe la nobilimea de prin comitaturi. Și cu toate acestea opoziției i se pare că suferă în înțeles patriotic, ba liberal, cănd pe toate interesele acestea le despoaie de legiuita lor representație, sau cănd le arundcă ca din milă căte o părticică de voturi. Oposiția dede în zilele trecute o programă, în carea între altele zice, că ea se va sili a susținea constituția de astăzi a comitatelor. Apoi constituția de astăși, cum o vedem cu toții, este foarte favorătare nobilimei, ea adică este arhi aristocratică, deci privită din puntul de vedere al unui prietin de popor ea îți înfățișează o stare, în carea nobilimea domnește peste popor, îl apasă după plac, în carea fiecare încă și cel mai micu aristocrat se poate pune în contra puterei celei mai naste, încăt cel apăsat nici măcar la regele său nu poate afla apărare bărbătească în contra despoților mici. Apoi starea aceasta voiește opoziția a o susținea și pentru viitoriu. Singurul acest punt ajunge a demasca și a scoate la lumină liberalismul oposiției. Din aceste puține se vede curat, că tendința oposiției este a păstra și a mulți pe căt se poate prerogativele nobilimei față cu ale guberniului, și că ea în privință către întreaga nație nu este liberală, ci aristocratică. De aceea partida guberniului începu a căștiga la parte cu atăt mai mare încredere, cu căt omul de a pururea este mai aplecat a crede la acela, care'ți spune adevărul în față, tocma deși nu este liberal, decăt la acela, care în cuvinte alese îți apromite munți de aur, iar în faptă îți adeverează, căi e milă de toată lumea, însă pentru sine i se rupe inima. (Un nenobil.) AUSTRIA. Viena, 8. Ianuarie. Mihail, fostul principe al Serbiei se zice, că ar fi priimit pașport pe un an de a putea merge la St. Petersburg, unde ar fi și plecat în zilele acestea. HMROMICĂ STRĂINĂ. Grecia. Atina, 19. Dechemvrie. Grecia ca și alte staturi mici din Europa are pe-