Gazeta Transilvaniei, 1852 (Anul 15, nr. 1-102)
1852-01-02 / nr. 1
- v, DDLLJ. ale . - ' Z23A72 Brasiovu, 2. Ianpaghiiț assilvaniei. Salota „e ae doe ori, adesa: Mercurea si Sambata, Foina odata pe fortemana, adesi: Sambata. Vretiul lor este pe anu arna 10 f. m. d., pe jumătate aanu 3 f. m. e. Serge pumega la tote postele imperetesci, cum si la toti cunoscutii nostrii po. .. Dela 10 essemplare unul se dă gratis. Pentru serie „petitu“ se cere 4 er, ș. a. N “] . - - - - că, Premum eroiiiune la Gazeta Transsilvaniei si Foia pentru minte, inimă și literatură pe annul 1852, Gazeta Transsilvaniei va eri de doe ori pe sertemana: Megepre și sambata; ear Fo ia o dată, adecă Sâmbăta. Formatul va depinde dela numerul abonaților.. . Prețiul pentru ambe face pe diumatate anii 5 1. moneta soare sonale pentru provințiele austriace. Pentru Principate și alte tegghi estrane sub prețiul*prenumerațiunei, din causa speselor postale, la 7 îl. m. e. pe semestru și 14 1. l - intregii, spearnul Dela 10 esemplare cullese unul se dă gratis. Piisind verumui abonatii numerii, se facă gheela mațiune la officiu. postale e. g., inse cu scrisore deschisi și farâ intârziere. redastiunea. Monageria austriacă. SOLISste 3ie: “Ne. 18. M. D. 6. 1882. În urma inaltului esmissă al inaltului ministeghin de interne din 2. Decembre 1851, nr. 21.198/1773, Majestatea Sa cu prea naltui sub scrisa diplomă Se 'ndură prea grațio si a redica pe s. g. Maior în regimentul pedestru de liniă nr. 29, Hieronimu Lang, la gradi de nobile al imregației austriace cu titulu de onoge „Nobile de.“ Ce se aduce prin aceasta la spnosfința publică. . Sia. 3. Tanuariu 1852. C. g. gubernator civile și militare in Transsilvania , locotenente mareșalii câmpestru și commandante al corpului 12 de armata + CAROLI PRINCIPE de SCHWARZENBERG. Nr. 19. M. S 6. 1852, c Data descoperirea inaltului ministeriu de interne cu data 30. Octombre 1851 nr. 23.679/1996, Maiestatea Sa cu preanalti subscrisă diploma S'a indurat prea grațiosii a redica pe vice-presedintele tribunalului appellativă in Veneția, Filippo Redgazza, ca cavaleri ordinului s. g. imregatessti apsighiasti al sagonei de feggii slassen able, conformii cu statutele ordinului, la categoria de cavaleri al imregației austriace. Desighe care se face publicare prin aceasta. Sibiiu, 3. Ianpaghio 1852. C. g. gubernator civile și militare in Transsilvania , locotenente mareșallu câmpestru și commandante al corpului 12 de armata CAROLU PRINCIPE de SCHWARZENBERG. C . n „. Annun noi MDCCCLII întră in cursul sei și fora indoiala sprtu auspicii mai fericite, decât cum decurse pentru români annii trecuți, ce se teganau intre desregatoghe frică și sreganția. Astadi ne bucurâm mai inteti traghendine socoteala despre tote celle ce le am lucrată fiecare in sfera nostra și, punendă mâna pe rertii, ne bucuram de resultatele inaintatege, ce in multe locuri letă nascut generosa abnegare de sene a barbaților și natianei singurii numai și fraților! Tota lumea se apucă de lucru, tota se ingraeste de sene și de familia națiunei sale, cearcă și se 'acordă din resputeri a alla ori ce rotințiose cult, ca se se indemnisede odată de danele suferite, și al regionelogii care acum sunt tot atâtea sisteme și adrice ale seghisigei. — Dar se voră făe scurti și ghearisati. Națiunea romană nici o dată n'ai avuti atât spunt de a spera bine, de cât are chiară acum, in anii esti noi, fie elli fatalisatii ori și cât, pentru ca in tota charta din 4. Marte 1849, pentru națiunea romană, cu tote jertfele și credinția sa, cu tote apprommissi unele facute pe basma ei, nu se afla, se fim umblat dina cu lumină, nici macar unii paragrafelti, in care se se fi vopsit si ca representată dupi nume, și în care rudimendii și speranțiele se fi putut dise: „Asta e premiul neclătitei tale sgedinite. Prea nalta doinita a Maiestatii Sale, respirată în notiele patente și principii fundamentale, cu „care inseremti anual noi, ne redica cerbicea cea induplecată de atâtea propuse, de atâtea costișe informațiuni, de atâtea coterii nemeritate, și in urmare de atâta frică de postpunere și nebagare infamă, și ne face se credem cu toata ineghdinitatea, spunca bunul nostru Tatu, stândui acum în nețiermurită retipția și ne- Mlexibile voiă. Se va indura pre grațiosii a effeptul ca națiunea română, chiar și când principiul naționale se ar delataga, după insemnatatea posițiunei și a missiunei ei in folosul unitei Austriei, se se locede in striul egala representare intru tote celle, ce privesci laciația și recheaghea ei, carea românii totdeuna o au sperat, și numai acum sgedii, ca o vor primi din prea indurata drepta a Maiestației Sale. Viitoriul va documenta precum a documentat și trecutul, ca sinsegritatea românului in catena viitoriului unitei Monagerii va fi totdeuna uni. factor insemnatii al Grațiosissimului seu Domnitoriu, numai Tronul tronuriloră se lasa, ca imperatoriul nostru Francisci Josifu, se ia mai fericită decât August și mai bunu decât Trajanu! C in obiectul redicarii sedleloră. Aria Dolorul capilară so etătii 9 și atriotice după puteri se miniamitoge fericiri, și eagui toți că asta nu se poate roga jertirii, nu forâ abnegare de sene și forâ imprumutate ajutore sociale, contribue își sitessti la edificiul unei mai și recitesci „Credeul“: in vinculul nu forâ ajug5eERVE ERRERBSșRAEELVVEVVE-„VARVE . FOILETONUL. Ultima seană a adupanței franțuzești. Ca o complinire a evenemintelor, publicate pănă acum de la 2. Dechemvre încoaci, mai facem cunoscut cititorilor noștri cursul ultimei seanțe a adunanței franțuzești de la 2. Dechemvre, scos după un raport adevărat și fidele. Seanța la 2. Dechemvre se ținu sub președinția vicepreședintelui Benoa d'Azi, și ea ce începuse la 11 ore înainte de amiazi. Se aflau față ca la 300 de deputați de toate colerele, se înțelege că domnia între dănșii cea mai mare ferbere. Președintele deschisă seanța de chiarănd, că mai mulți din representanți ar fi compus o protestățiune, al căreia test el îl va cighi în auzul tuturor. Kerie îi tăiă vorba zicănd, că nu se potrivește cu demnitatea adunanței naționale a emite la protestățiuni. Adunanța naționale s'află aci în seanță legitimă și n'are decăt să decreteze simpliciter. (Semne de aprobare.)) Ea propune dap următoriul decret: „Adunanța naționale decretează, că Lud. Napoleon Bună parte e scos din demnitatea de președinte al republicei, și că puterea esecutivă trece în toată propitatea dreptului la adunanța naționale. (Vră aprobățiune: Votizare! votizare!) Biuroul compusă îndată decretul, și acela între aciemățiuni: Să trăiască Constituțiunea! să trăiască legea! să trăiască republica! ce priimi cu unanimitate de voturi, Falu propune să se emită o prochiemățiune către popor, propunerea lui însă nu se priimi de adunanță ceea ce se învoi mai vârtos cu opiniunea lui Piscatori, aceasta: cum că verce prochiemățiune ar fi de prisos, și că cea mai bună prochiemățiune e tocmai decretul votat. După aceea ce proieptă și de adunanță se priimi cu unanimitate, că „Adunanța paționale, a măsurat apr. 32 aa constituțiunei, recuizează pentru paza localului de seamene a 10 legiune.” Ca și cursul tuturor ăstor decretări ferberea tot a mai crescut, mai mulți membrii vorbiau deodată. încăt domnia o larmă asurzitoriă din fine Beriea avia restavili linistea. Ile acest timp întră O. Bappo în sală mi ce subscrise și dânsul la decretul, prin care se depunea din președențiă Napoleon. Președintele adunanțeifăcu cunoscut, că mai mulți representanți se opresc la ușă, și că dănsul a și trimie ne ui representante, ba să i bage în cală. Piscat ori povesti că, auzind cum că Merul opresce a intra pe oricare representante, dânsul îndată a mers a Merit de la care priimi respuns: „Eu penpecevrez aci puterea esecutivă și nu pot lăsa să intre pe nici un deputat.” „La aceste miscatori arătă decretul de scotere, nu cb știă Mărul că, afară de adunanța naționale, nu mai este altă putere esecutivă, și apoi îndată ce retrasă. Beke ceru ca îndată să se facă un decret, prin care să se demănde Mărului, ca să iasă libere intrările la sală Falu reflectă la aceasta, că adunanța perde din vedere cu deosebire două lucruri, care sunt forte probabile, unul e că ordinațiunile adunanței nu se esecutează, și al doilea că pe eii Bopesgoni Maui. De aceea mai nainte de toate face trebuință a ce defige un alt loc de adunare. - Se învoiră ca acest lop să nu se însemne- -