Gazeta Transilvaniei, 1852 (Anul 15, nr. 1-102)

1852-01-02 / nr. 1

- v, DDLLJ. ale . - ' Z23A72 Brasiovu, 2. Ianpaghiiț assilvaniei. Salota „e ae doe ori, adesa: Mercurea si Sambata, Foina odata pe fortemana, adesi: Sambata. Vretiul lor este pe anu arna 10 f. m. d., pe jumătate aanu 3 f. m. e. Se­rge pumega la tote postele imperetesci, cum si la toti cunoscutii nostrii po. .. Dela 10 essemplare unul se dă gratis. Pentru serie „petitu“ se cere 4 er, ș. a. N “] . - - - - că, Premum eroiiiune la Gazeta Transsilvaniei si Foia pentru minte, inimă și literatură pe annul 1852, Gazeta Transsilvaniei va eri de doe ori pe sertemana: Megepre și sambata; ear Fo ia o dată, adecă Sâmbăta. Formatul va depinde dela numerul abonaților.. . Prețiul pentru ambe face pe diumatate anii 5 1. moneta soare sonale pentru provințiele austriace. Pentru Principate și alte tegghi estrane sub­ prețiul*prenumerațiunei, din causa speselor postale, la 7 îl. m. e. pe semestru și 14 1. l - intregii, s­pe­arnul Dela 10 esemplare cullese unul se dă gratis. Piisind verumui abonatii numerii, se facă gheela mațiune la officiu. postale e. g., inse cu scrisore deschisi și farâ intârziere. redastiunea.­­­­ Monageria austriacă. SOLISste 3ie: “Ne. 18. M. D. 6. 1882. În urma inaltului esmissă al inaltului ministeghin de interne din 2. Decembre 1851, nr. 21.198/1773, Majestatea Sa cu prea naltui sub­ scrisa diplomă Se 'ndură prea grațio si a redica pe s. g. Maior în re­­gimentul pedestru de liniă nr. 29, Hieronimu Lang, la gradi de no­­bile al imregației austriace cu titulu de onoge „Nobile de.“ Ce se aduce prin aceasta la spnosfința publică. . Sia. 3. Tanuariu 1852. C. g. gubernator civile și militare in Transsilvania , locotenente mareșalii câmpestru și commandante al corpului 12 de armata + CAROLI PRINCIPE de SCHWARZENBERG. Nr. 19. M. S 6. 1852, c Data descoperirea inaltului ministeriu de interne cu data 30. Octombre 1851 nr. 23.679/1996, Maiestatea Sa cu preanalti subscrisă diploma S'a indurat prea grațiosii a redica pe vice-presedintele tribuna­­lului appellativă in Veneția, Filippo Redgazza, ca cavaleri ordinului s. g. imregatessti apsighiasti al sagonei de feggii slassen a­ble, con­­formii cu statutele ordinului, la categoria de cavaleri al imregației austriace. Desighe care se face publicare prin aceasta. Sibiiu, 3. Ianpaghio 1852. C. g. gubernator civile și militare in Transsilvania , locotenente mareșallu câmpestru și commandante al corpului 12 de armata CAROLU PRINCIPE de SCHWARZENBERG. C . n „. Annun noi MDCCCLII întră in cursul sei și fora indoiala sprtu auspicii mai fericite, decât cum decurse pentru români annii trecuți, ce se teganau­ intre desre­­gatoghe frică și sreganția. Astadi ne bucurâm mai inteti traghendine socoteala despre tote celle ce le am lucrată fie­care in sfera nostra și, punendă mâna pe rertii, ne bucuram de resultatele inaintatege, ce in multe locuri letă nascut generosa abnegare de sene a barbaților și natianei singurii nu­mai și fraților! Tota lumea se apucă de lucru, tota se in­­gr­aeste de sene și de familia națiunei sale, cearcă și se 'acordă din resputeri a alla ori ce rotințiose cult, ca se se indemnisede odată de da­nele suferite, și al regionelogii care acum sunt tot atâtea sisteme și a­drice ale seghisigei. — Dar se voră făe scurti și ghearisati. Națiunea romană nici o dată n'ai avuti atât spu­nt de a spera bine, de cât are chiară acum, in ani­i esti noi, fie elli fatalisatii ori și cât, pentru ca in tota charta din 4. Marte 1849, pentru națiunea romană, cu tote jertfele și credin­­ția sa, cu tote apprommissi unele facute pe basma ei, nu se afla, se fim umblat din­a cu lumină, nici macar unii paragrafelti, in care se se fi vopsit si ca representată dupi nume, și în care rudimendii și speran­­țiele se fi putut dise: „Asta­ e premiul neclătitei tale sgedinite. Prea nalta doinita a Maiestatii Sale, respirată în notiele patente și principii fundamentale, cu „care inseremti anual noi, ne redica cer­­bicea cea induplecată de atâtea propuse, de atâtea costișe informațiuni, de atâtea coterii nemeritate, și in urmare de atâta frică de postpunere și nebagare in­famă, și ne face se credem cu toata ineghdinitatea, spun­­ca bunul nostru Tatu, stândui acum în nețiermurită retipția și ne- Mlexibile voiă. Se va indura pre grațiosii a effeptul ca națiunea română, chiar­ și când principiul naționale se ar delataga, după insemnatatea posițiunei și a missiunei ei in folosul unitei Austriei, se se locede in striul egala representare intru tote celle, ce privesci la­ciația și re­­cheaghea ei, carea românii totdeuna o au sperat, și numai acum sgedii, ca o vor primi din prea indurata drepta a Maiestației Sale. Viitoriul va documenta precum a documentat și trecutul, ca sin­­segritatea românului in catena viitoriului unitei Monagerii va fi tot­de­una uni. factor insemnatii al Grațiosissimului seu Domnitoriu, numai Tronul tronuriloră se lasa, ca imperatoriul nostru Francisci Josifu­­, se ia mai fericită de­cât August și mai bunu de­cât Trajanu­­! C­­­ in obiectul redicarii sedleloră. Aria Dolor­ul capilară so­ etătii 9 și atriotice după puteri se miniamitoge fericiri, și eagui toți că asta nu se poate roga jertirii, nu forâ abnegare de sene și­ forâ imprumutate ajutore sociale, contribue își sitessti la edificiul unei mai și recitesci „Credeul“: in vinculul nu forâ aju­­g5eERVE ERRERBSșRAEELVVEVVE-„VARVE . FOILETONUL. Ultima sean­ă a adupanței fran­­țuzești. Ca o complinire a evenemintelor, publi­­cate pănă acum de la 2. Dechemvre încoaci, mai facem cunoscut cititorilor noștri cursul ultimei seanțe a adunanței franțuzești de la 2. Dechemvre, scos după un raport adevă­­rat și fidele. Seanța la 2. Dechemvre se ținu sub pre­­ședinția vicepreședintelui Benoa d'Azi, și ea ce începu­se la 11 ore înainte de amiazi. Se aflau față ca la 300 de deputați de toate colerele, se înțelege că domnia între dăn­­șii cea mai mare ferbere. Președintele de­­schisă seanța de chiarănd, că mai mulți din re­­presentanți ar fi compus o protestățiune, al căreia test el îl va cighi în auzul tutu­­ror. Kerie îi tăiă vorba zicănd, că nu se potrivește cu demnitatea adunanței națio­­nale a emite la protestățiuni. Adunanța na­­ționale s'află aci în seanță legitimă și­­­­ n'are decăt să decreteze simpliciter. (Semne de aprobare.)) Ea propune dap următoriul decret: „Adunanța naționale decretează, că Lud. Napoleon Bună parte e scos din demni­­tatea de președinte al republicei, și că pu­­terea esecutivă trece în toată propitatea dreptului la adunanța naționale. (Vră apro­­bățiune: Votizare! votizare!) Biuroul com­­pusă îndată decretul, și acela între ac­ie­­mățiuni: Să trăiască Constituțiunea! să trăiască legea! să trăiască republica! ce priimi cu unanimitate de voturi,­­ Falu pro­­pune să se emită o prochiemățiune către po­­por, propunerea lui însă nu se priimi de a­­dunanță ceea ce se învoi mai vârtos cu opi­­niunea lui Piscatori, aceasta: cum că verce prochiemățiune ar fi de prisos, și că cea mai bună prochiemățiune e tocmai decretul vo­­tat.­­ După aceea ce proieptă și de adu­­nanță se priimi cu unanimitate, că „Adunan­­ța paționale, a măsurat apr. 32 aa constitu­­țiunei, recuizează pentru paza localului de seam­e­ne a 10 legiune.”­­ Ca și cursul tu­­turor ăstor decretări ferberea tot a mai crescut, mai mulți membrii vorbiau deodată. în­căt domnia o larmă asurzitoriă din fi­­ne Beriea avia restavili linistea. Ile acest timp întră O. Bappo în sală mi ce subscrise și dânsul la decretul, prin care se depunea din președențiă Napoleon. Președintele adunanței­­făcu cunoscut, că mai mulți representanți se opresc la ușă, și că dănsul a și trimie ne ui representante, ba să i bage în cală. Piscat ori povesti că, auzind cum că Merul o­­presce a intr­a pe ori­care representante, dân­­sul îndată a mers a Merit de la care priimi respuns: „Eu penpecevrez aci puterea esecu­­tivă și nu pot lăsa să intre pe nici un de­­putat.” „La aceste miscatori arătă decretul de scotere, nu cb știă Mărul că, afară de adunanța naționale, nu mai este altă putere esecutivă, și apoi îndată ce retrasă. Bek­e ceru ca îndată să se facă un decret, prin care să se demănde Mărului, ca să iasă li­­bere intrările la sală Falu reflectă la aceasta, că adunanța perde din vedere cu deo­­sebire două lucruri, care sunt forte probabile, unul e că ordinațiunile adunanței nu se ese­­cutează, și al doilea că pe ei­i Bop­esgoni Maui. De aceea mai nainte de toate face tre­­buință a ce defige un alt loc de adunare. - Se învoiră ca acest lop să nu se însemne- -

Next