Gazeta Transilvaniei, 1852 (Anul 15, nr. 1-102)
1852-06-11 / nr. 46
tii CIPP . D „În tóte locurile strigările de bucură la urmarecu. În 18. dimineața ln 5 ape au plecat cătră Oradia Mare. Împreesiunea desă lăsat M. Ca prin plăcuta ca bunăvoință de priimire în popore va remâne restearcă mii din cauza aceea, păci în ziua dinainte seau indurat amnestiza 51, eară pn ziua plecării încă 17 captivi revoluționari de ce aflau „pn prinsore, uni mine căte 16 ani. At. Șandori. Transilvania. Don cum aflămu din jurnale, ear mai vărtoe din respectivele cerculare ale arhipăstorilor de feliuritele confessiuni religiose transilvane, aceștia toți preaștiințeză neclerurile lor despre vepirea Mai. Sale a împăratului la Transilvania mi tot odată prefigu modul mi dau un îndreptariu pentru solenitatea cu carea au dănsele să întimpine pe monarhul. Asemenea cerculare se văzeră pănă abum, dela episcopul romano-catolic, dela epieropel romănesc din Blojiu, dela seperintendințele evangelico-luteran din Bertanu. Preoții ce pop aduna pe la scaunele protopopești ș. a. ș. a. ceni e meniniu "Ce pare că episcopii înșii, carii nuși au reședințele lor pe linia drumului pe care va călători Mai. La, popeși întru întimpinare la cea mai deaprope stațiune; ba se aude, că episcopul romănesc din Sibiu va eși pănă cătră Orlat nainte, despre aceasta însă poate că ne pom înforma și mai vine din cerculariul ce Ba eși ori Ba fi eșit eu. În sepasnapisu episcopului romănesc din Blajțiu uitim între altele: Fraților și Fiilor! Știu că arde inima în tot romănul de dorul cel mare ca săși vază pe preabunulu mi preaiubitulu său monarhu mi împerat! - că în grera și inima romănului nu e mai scump imita, Ka numele împeratului! - deci dară căt veți auzi că se apropie de hotarele voastre tinerulu mi iubitulu nostru dulcele monapx, de locu trăgându clopotele aa toate besericele toate poparele, cu mic cu mare, se alerge la drum cu praporele, mi că preoți cei în fruntea poporului îmbracați în vestmintele cele besericesci; mi cu pompă și solemnitatea cea mai mare săi întimpinat preoții săi binecuvinte și se stropească într'acolo cu apa sănțită și se tămăieze, eară popoarele punănd în mările sale rapturi cu frunză verde și cu flori ce strige „Ce trăiască mulți ani înduratul și iubitul nostru împerat!” și cei poate ască ca Domnul Dumnezeu săl poarte cu pace, intregu, sănătos în totă călătoria sa, săi trămită ăngerul cel păzitoriu. Mai încolo cu aceea adaugere Be sab cunoscut, că eu voiu eși întru întimpinarea și salutarea C. Regescei mi Apostolicescei Maiestății Sale cu intregu capitulul meu la Belgrad, că toți Protopopii și Preoții, cari vor putea și cari sunt de prin pregiur îmbrăcați în uniforma prescrisă, adubănduși ca cine sfnte și patrafirii, cu tote popoarele sale, eară mai vârtos intelligință, și cei mai de frunte toți ce vine și să se adune la Belgrad ne cănd va sosi Mai. Ca, unde eu me voiu pune în fruntea lor, și așa Bom eși întru întimpinarea apea revitulei nostră monarh, și în numele patimei el vom saluta, și vom depune omagiul nostru, prețuinu mânca aslipituman. — se silească nopotele Romăne cele din afară a arăta, că Romanul avară de Dumnezeu nimic nare mai iubitu, mai hul său, cui cu suflet și cu trupu este, și in veci Blajiu, 20. Ieniu 1852. În zilele aceste sosi D. Advocatu Avramu Iencu, ce scop de ca să așterne în. c. r. ciuberniu recursul despre care se făcu pomenire în coloanele acestei Gazete, însă venind la mijloc alt obiect mai împortant trămițănd Aici încă ce fac pregătiri pentru întimpinarea monarhului, însă eu pentru că dură am de, tinerimea scolastică cu tot adinsul, ca acesta ne. 20. Iuliu să pote depune toteau să iasă spre întimpinare essaminile, pentre ca cei carii la cea mai de aprope stațiune la Alba-Carolina, să nu fie împedecați din partea acesta. D. șii „pa privința înviințării unei academii romănești de drepturi deocamdată ce facu și ne aici tă cere, totuș vă putem assigura, pe deplinu că inimele ceresc, mai tare zidul venirei monarhului. Nici aici un om de omeniă care putea nega, academiă romănă pentru romăni este una din întrebările de viață și de moarte. Fără o academiă, adică fără clase iuridice complimentari tute cele AGATE scole romănești pop semăna nemai unor isvoarămi făurele, care curg pănă la căte un loc, căt limpezi, căt și mai turbure, ear apoi ce perdu, ce rătăcesc și decât în perzăndurise totă urma. Arăta numai, că cei doi episcopi romănești dela cominațiunea era dedată pănă aceia aștenta îmbunătățiri și în Ba locuri că o arindse, năsipoase, strâns porticelari ale elevurilor lor, care scolese comunalisa și cum nar fi, lipsește cu totul; colo pn Siviie trebui pedagogiă nimic, nu e desorie „în parte de interesele Aici seminariul aici de cum nu e de amine pentru căți clerici trebuesc; institez pedagogibu, fără nici decum seminariu, nu sunt profesori de ajuns nici pentru neținele stedii căte se învață (ba mai și consistoriu lipsește); apoi după ce preparandiile din Orlat și Năsăud încetară, urmeză la acelea seu ce cere putințeze lăngă episcopii, sau să se restaure cum au fost, ear altmintrea în deșert Tor descăntări pentru cultura poporului. — Fiind acestea așea, pote încheie oricine, că să aștepte tot numai, dela episcopi mura 'ageră, și să'și vază ei înșir de academiă. Episcopii au săși prestă clerici teologi, ear nimic. Mai în scert, academia au ieriști; mipenii tocma din contră fără turiști Beni, ageri, dar nici nu plătescu digi pot ajuta, văci ei au de caute mai ănteiu împerăția azi Dzeu fiecare ne drumul ce șirau alesu, cănd din contră mirenii înbrezănd cele cerești la regile preoțimei Pretetindinea dară să Blajiu, 22. Ieniu, cu pompă și mirenii n'ar cu toate semnele și mai cinstitu, decăt ne împeratul de aici bat acum cu atăt mai călduros, privința scolelor mirenrești, să îngrijească fiește care vare episcopii niși că sont datori cum lăsați ști monarSibii, pareaici acasă, cu Ba D a merge la Sibiiu, ce apropie ce nu te almintrea, se reatorsă prin espressu la ce căt șipa, pune mătane cugeta o doe un înstitut mireresc. Aa ce ajutorul estă că șirul rebeliunei se arătă unul din cei mai activi și mai zeloști agitători ai aceleiași, stimulănd de la început prin cuvăntări întărâtătore pe locuitorii Treiscaunelor în contra gubernului legitim, silinduse a împedeca ne Batalionul secuest dela Uzona marșa afară în Iuliu 1848, umblănd să paralizeze mi că împedece pacificățiunea făcută cu secuii prin D. F-M I. Ghedeon în Ianuariu 1849, pn mai tărziu, după ocuparea țerei prin insurginți și după probiemățiurea independinței, prin rebeli, nevoinduse în tot modul a o propaga și a'i căștiga simpatii, ca comisariu gubernemăntale la Bistriță ridicănd tribunal de sănge, dănd afară proctiemoțiuni în interes revoluționare, ordinănd confiscarea de avere a sudiților celor credințioși, înrolănd recruți pentru armata insurgintă, cu o vorbă sprijinind scopurile rebeliunei într'un motiu eclantant și periculosu. Lad. Nemet, născut în Iliefalva, în Treiscaune în Transilvania, în vârstă de 29 ani, reformat, infanterist conscris în an 2, regiment de granițari secui, și acesta de la începutul rebeliunei esersă o periculosă influință asupra secuilor prin cuvăntările sale cele întărătătoare, degrădătoare și suspiniitore încontră prea înaooase împărăteeghi, a comisariii gubernementale din partea revelilor al Treispaunelor în înțelegere cu colonelul de rebeli Gal Șandor se sili a zădărnici pacificățiunea făcută prin D. F.M.S. Ghedeon cu săcui de al aduce la supunere, mi a o paraliza puind în picioare un corț de 10,000, mi pentru trebuința secuilor insurgenți pusă să torne tunuri, să facă pulbere și linte. După ocuparea țepei prin insurgenți se încercă a sprijini și a înainta treaba rebeliunei prin toate putinciosele mijloace; reorganiză autoritățile administrative, nimici c.c. probhlemățiuni propagănd ne cele ale rebelilor; secuestră averile personelor fugite dar credinciose gubernului împărătesc; spionă mișcările trupelor rusești și austriace și în formă despre acele pe insurgenți; ridică recruți pentru formarea de regimente și batalioane noue spre întărirea armatei rebelă; ordină a se publica în toate satele și orașele actul independinței Ungariei sci. muta. Pe temeiul acestora se găsiră Franța conf. Haller, Daniele Varadi șii Lad. Nemet a fi vinovați la crima de lesa Maiestate, și prin tribunalul marțiale ce judicară la mop Te prin ștreang și ca să li ce confisce averile tote, care sentință de morte totuși Maiestatea Sa apostolică, din grabă o schimbă încăt pentru Franț c. Haller și Dan. Gal în prinsore de 15 ani în fortăreță; pentru Daniele Varadi sentința de morte o scimbă la muncă de șanț de 19 ani, mi pentru Lad. Nemeț tot ama pe 10 ani; însă averile să se confisce la toți și se li se compute in timpul căt au șezut arestați pănă la curse judicata. 14. Stefan Fogarași, născut în Hasarton, comitatul Albei de sus, in Grica, în vârstă de 43 ani, reformat, căsătorit, tată de trei copii proprietariu. 15. Lad. Maroși, din Găcău, scaunul Oresgiei, în Trnia, în vârstă de 50 ani, necăsătorit, unigariu, proprietariu. „46. Iosie Vaico, din Cernatu de sus. Trei scaune în Transilvania, în vârstă de 41 ani, reformat, căsătorit, tată de un copil, proprietaru.