Gazeta Transilvaniei, 1852 (Anul 15, nr. 1-102)

1852-03-22 / nr. 24

- 1222VeNr. 24. fue AIDD y 72 - - - Dora pete . -- TI i Gn ZA lDL- 7 aa 724.78 - ZI A PERON E 06072 e P/74 ge . La 72772 Gazeta ese de doe ori adecă: Mercurea si Sambata. Foiea odată pe sertemana, adesa: Sambata. Pretiul loru este pe unu annu 10 f. m. c., pe diumatate annu 5 fear pentru terri straine 7 .re - - unu sem. si pe annul intregu 14 f. m. s. Se rrenumega la tote postele imperatesci, cum si cunoscutii nostri DD, correspondenti. Pentru serie „fetita” se ceru 4 cr. m. e. ) . Brasiovu, 22. Martiu 47C D.-A - 7: 7221852, Gazeta Tranilvaniei, pepsi m Monageria austriacă. Officiose. Nr. 5178/4831 1852. 3 Insolințiare pentru concesiunea slipendielori fondului comerciale transsilv. In urma descoperirei inaltului ministeru de instrucțiune, din 22, in cuvintele ani scolastica 185 1/2 spatii de dată do pe slipendie trans, ale fondului comerciale, eliiseaua absolvitiiorin clase fiecare „cu câte doue sute fiorini arginti la tineri nascuti in Teanssituania, carii cugetă a se perfecționa in institutul s. r. politechnici din Viena, findca sunt menite pentru astfeliu de studinți, carii după implinirea cursului politeehnică cugetă a servi in patria lori ca ingineri civili, sau a fi asebia de folosit in trebele de fabrică și de meserie. Filaghe somiețitogii pentru multi dintre aceste dope stirendie, de cumva va fostii ânca în deffagțemîntatii tehnici al institutului, are sa se legitime: a cum că gimnasiali șese clase gimnasiale și cursul filosoficii de doi ani, care se echupareaziă cu clasa a șaptea (seati și a opta gimnasiale) seati b) ambele clase ale scolei reale superiore, seati e) cursul preparatori pentru studiele tehnice mai nalte, cu resultati buni, seati trebue i d) să se legitime prin unii ecsamenii de suscepere din tote specialitatile sciintifice ale cursului preparătoriu, spunea e preparati de ajunsi. — Mai incolo fiecare competitorii are sa se oblige prin uni reversi, epunea gli terminândi studiele, si va sansanti servitiele sale marelui principati alu Transsilvaniei. £ i Inderoghigea fasagai astfelui de stipendistii este, ca elu să asculte singuraticele urestalitati die seniiția i de nea s. g. institută roltesici după ordinea prescriptă și prin essamenile depuse in fasaghe anti sâ'și sonteste din demnitatea sa de a se folosi mai departe de stirendii, retițipnite, provediute cu cuvenitele aneste, au sa se astearna zona la inimii lui Maiu a.c. la c.r. guberniii mil. și civile ali Transsilvaniei, fiindcă celle mai târzii veninde nu se vom pote lua in sensi degațiune. Sibiiu, 16, Marțiu 1852. Dela s. g. gubernementiă civile și militare din Transsilvania. Resultă ună venită curată de. . . . i 121,28, » sii care suma sub datul de azi sea administrati la presidiul magistratului locale, pentru seraci. — Reentguănumeroasa impârtâșire la asesta astul de binefacere se aduce prin aceasta amesogata mulltumită in numele seracilorii de aici. Vsarienii, 31. Marte 1852. Dela s. g. saritania a setțții. AnN > Dis, saritani. mei în bibliș, 30. Magie. Veți fi audită, spunea bravul regimentii pașiotisu archiduce Lagofi Ferdinandă, care, sp) revolutiunea trecută stetearia dicendi mai numai din români și care prin bravurele ce agata intre altele și la Semeghia, secera laudă eroică in paginele istoriei să se plece de aici in 8. Aprile e. n. câtrvă Boemia. Această intîmige dede ossasiune unei frumose serbatori, carea deși la inceputui nu se vede preinsemnată, dar prin attribuțiunea ce i se dete se fiep cu atâta mai stralucită. Agesanția Sa D. episcopi de 1. Schaguna, vrendii se arate braviloră, acestor ostași, satii de tare pretipesse românul citația și buna lori purtare, ala de spiiinita a tenea in onoghea lori slujba dumnegeiascâ și a versa la cerii pentru bună pogosasa dilâtoriă și intrega sanatate acestori ostași, cari in scuriitorii voriuragasi patria lori, ca se meargă, acolo unde îi chiamă da, tuginție mai inaltă. Această slujba se tena dumineca trecută in biserica grecească de aici de insula, episcopi supui assistinția mai multori rgeoți, infinția de fasia a Seghnitații Sale principelui gubernatoriu, a tuturori DD. generali, a stabului Seghenitatii Sale și a mai milogii DD. colonelli, majori și ofligiri; eaga inaintea besericii stau soldații de legea resariteană cu banda regimentului in obisnuita raradă. Liturgia se sevirși cu precisiune potrivită și cerimonia redicatorice de inimi, la care contribuiră martii și cântările melodiose. La fine citi. Presautia Sa din genunchi rugăsiunile, obicinuite pentru fogica calătoriă a acestori ostasi imperatesci, apoi se cântă și imnul populare. Spunsa la o asa insemnata segbatote au luati parte mulți din tote sonfessionite nu e de lipsă se mai mențione din destul ca această segbatoghe la forte sigalpeita și mațișmi pe toți carii ai luati paste la densa. = iep mai mulți DDi offsight din rangurile mai inalte la prangii Eroii ace Presanția Sa, spre mai marea redicare a acestei, cu atâta zeli și tastu improvisate, serbatii, unde domni cea mai frumósa teselia; ear în curtea erissoreassa resună musica dela banda mai susi numitului regiment carea era cu atât si mai importante, cu cât si cu ea varia și cu melodii românescă. !a Astadi vnsa fii prândiă mare la Rgesanția Sa, la care lua parte corpul officiresci dela regimentul Carolu Ferdinandă și mai mulți DDui officiri dela alte corpuri. j ț sibiiii. 2. Aprile. In sedinția incl. universități a națiunei sase de eri sea alesit prin majoritate de voturi D. Dr. med. Josif Menteg de curator al averei naționale, menite pentru scopul instrastiunei gimnasiale și populare in sinul națiunei săsâsci. (Lieb. Bote.) Abrudu, 28. Marte, Indilele aceste cu tote ohiciurile sa intempiază aici înrolarea la miliții spre deplina indestulare a comissiunei, și de și boierilori in sensul privilegietorii ce le ai, le ar fi placutii sa fie scutiți de militare, totuși după ce vedi, cu acea e voia neclâtitâ a naltului guberni, care se baseadia pe principiele problemate despre egalitatea tuturori locuitorilori, se supuseră bucurosi ;. numai câtu le vine samii deschisiniti, spunea lucrâtorii dela minele erariali furâ scutiți și de astă data. - Crisianu, Febr. a. e. Nr. 1731/126 ip g. o. Andghiun beeeene. FOILETONUL. INSTRUCȚIUNEA PROVILORGĂ pentru regularea reporturilor de comerciu și industriă în țeara de coroană Transilvania. Procesura. (Capetul.) 5. 213. Pănă încăt o partidă ape drept a lua recurs, trebue să se însemne aceasta acuzat în hotărire, de împreună cu terminii pentru înștiințarea și așternerea recursului. Partidei, și în casuri de concesiune, are să i se spună, cum că pănă la trecerea terminului de nefolosita înștiințare au așternere a recursului, sau dacă acela s'a înștiințat și așternut, pănă la decisiunea aceluia, concesiunea nu se poate pune în lucrare. Întrebănd omul, căruia s'a dat concesisnea de meseriă, dacă s'a înștiințat mi așternut unu recureu, trebue să i se dea deslucire, de scădință, astfeliu, încăt prin neînștiințarea recursului, sau dacă s'a și făcut aceasta, prin neașternerea aceluia în terminii legiuiți, concesiunea se preface în drept. Resursele întărziate n'ac să ce iea în băgare de seamă. Așadar prin protocolul de spedițiune, care trebue să se subscrie de cătră partide, are să se porte controlă sigură asupra zilelor de spedițiune. 5. 215. Recursul are să se înștiințeză la acea instanță, în contra a cărei demisiuni, se face el, și acolo trebue pii așternut, sau dacă s'a așternut, la o instanță mai naltă, trebue dovedit prin un estract de protocol dela aceea, înainte de trecerea terminului pentru scădință. p. 216. Transferarea unei meserie din cercul comunitatei pentru care s'a conces, în altul, trebue privită ca o nouă concesiune, cu tote aceste peritoriul în privința calităților personale ce se recer pentru intrarea în meserie, pareci ce legitime de căt numai despre a sa moralitate și viiață nepătată. Resculămintele altor asemene meserieși și plăngerile pentru dumnifică Normele de pedeapsă. 5217. Călcările dispusețiunilor cuprinse în acest regulămănt, dacă nu sunt cualificate pentru generalile legi de pedeapsă, se pedepsesc de către deregătorie în trebere de comerciu și meserie, în cursul instanțelor respective: a) cu Bani, b) cu închisore, s) cu subtrațterea parțiale, vremelnică au totale a facultatei. 5. 118. Aceste pedepse nad cu deosebire asupra acelora, carii își presumă drepturi de meseriă, ce nu sunt împreunate cu soiul meseriei care le este iertat a deprinde, apoi asupra acelor proprietari de conceesiuni. §. 214. Terminii de recure sunt terminițiuni sau a fi luate „în considerațiune, ci numai acele pedece, care se ivesc din statutul meseriei (§. 82.) Dacă practicarea meseriei este legată de condițiuni ale poliției de apă, de foc sau altele polițiene locali, atunci desbaterile în privința concesiunărei la locul precugetat se vor lua înainte în acelaș mod, ca și la poule concesiuni. [ < ] Sa un tan unii mea [.