Gazeta Transilvaniei, 1853 (Anul 16, nr. 1-104)
1853-01-03 / nr. 1
Gazeta est de due ori, adesa: Mercurea ii ci, Clie a odata pe seplemana, adesa : Sambata, Preliul loru este pe unu amnu 10 1 m. ea. pe diumetate aunu 5 1; car pentru ieri - straine 7 f.ire unu tea. si pe appla intregu 14 1 m. e. Se prenumera la tute postele imperatesei, cum si la si cunosculii nostri DD. engttarendini. Pentru serie „pelitu“ se ceru 4 er. ș. e. ANSSILVANE î „.. men Nm Miausioum, 2. Ianuariunul 9. 1852. Monageria austriaca. Revegii muște de prenumeraliune la Gazeta Transsilvaniei si Foia pentru minte, anima si literatura pe anulu 1853. vă esi de 2 ori pe sertemana in forma: „Gazeta Transsilvaniei” tutlu acestu. „Fóia“ o data pe sertemana, una diumetate cu litere strabune romane, ceealalta cu selovele straine, cirilice, adeca una sola pe septemana. Pretiulu reniga ambe ghemane totu celu din an trecutu, adesa: Pentru Brasiovu: 4 f. pe semestru, vise cu purtare pa casa: 4 î. 30 crucieri mon. conv. Pentru, internulu monarchiei: 5 f. m. e. pe semestru, Pentru Principate si lierile straine: 7 f. m. c. pe semestru. Se poate prenumeră la onoratii DD. seghesrondinti, precaimu si pe la oliciele rostali s. g. cu scrisori francate; adresele si posta cea mai d'argore se fie bine scrise. Inse pentru ca se scimu cate essemplare avemu a trage de sub teasca se binevoiasca doritorii a se prenumeră a nu amana aseasta. Dupa dece essemplare culese se da unulu gratis. Pe credita nu se vă mai trimite neci unu essemplaru, afara de cei pentru carii voru stă buni 00. DD. sogestondinti. Se facu atenti 00. DD. prenumeranti, ca indata ce learu lipsi verum Nru, din Ciuralu, se reclame, pe langa aratarea Numerului in seghiep pe adresa, cu scrisori nesigilate si neplatite, adresate sarga „Espeditiunea Gazetei Transsilvaniei”; si se vă primi nentardiatu fara meciuru seadhementu, despmna neregularitatea nu se va esca dintr'alte parti. — Pentru doritorii d'a se incapui de Diurnalulu acestu, de re anulu decursu, se face cunoscutu spune a se mai afla essemplari destule pe lunga tramiteghea pretiului sipta. Cei ce inca totu mau tramisu pretiuluiremmi ne cetistei se binegoiassa alu tramise. In Sambata trecuta calatori Serenitatea Sa Domnul gubernatoru militar si civil principe Carolu de Schwarzenberg daci la (S. V.) Viena. Annic MDCCOLII privimu mai departe si mai duprope. i Mai treci unu anu ca si multi “altii în avisulu nefinitului, deosebirea totusi, se o ochimu intre anulu 1852, care n a lasatu de eredietate pentru anii viitori nesce aparitiuni insemna vere, si intre altulu sesp de tote prospectele, o aflamu in desilusiona ghea celoru garasiti, cari priveă la anulu trecutu, ca la unu anu de catastrofe, de confusiuni si de nefinive de incurcature. Pe orizontele rositi sp abu se redicu cate unu 'pogaici si coli, si venturu pacei lu faceu se imbrace amicaverulu caracteru în care invelinduse deocamdata se vedea caresi desperitu. — Asiu, anulu decursu a fostu unu anu de pace si in totul respectutu demnu de insemnatu in tote regiunile, atatu pentru simburele desilusionarii, care lau aruncatu în sinulu veritoriului, catu si fasia cu evenimintele ce le a pasatu, si cari tienea, ca intro catu sia ferecate, spiritele incordatiloru si atientite catra vulcanulu Europei, catra Francia, si cine a sciutu trage mai impustoriu folosu din cinsea anului acesti fermecatoriu de catu celu ce singuru la fermecatu, Lud. Napoleon, care se folosi cu atata maistria de circumspecta ingrijire a totului europeanu, in catu elu avii curagiu a si astegne tgonulu imperiariu pe terenulu deveritatei puteriloru. privite de susu pene josu si astadi vedemu ca anulu 1852 a procreatu din turburele seuu imperatoru din voi a poporului francu. Anu, pe timpulu acesta, lesega schimbarile din Francia dela 2. Decemvre, cari facura pe 23. Napoleon presedinte pe 10 ani, alte schimbari in regiunile guberne. mentati ale Angliei: Palmerston casti pe candu se inaltia Napoleon; astadi e si danii si altulu tare si mare, si dau eaga de lucru diurnalistiloru d'a incepe a croi la combinatiuni si calcule, cine scie, pote ca pre unu terenu mai greu. — Sa disp de repetite ori, ca noulu imperatu urmeza pasi din pasi dupa tradetiunile marelui seu unchiu. Acesta candu puse manele pe frenele Franciei, află in tota tiega o societate de franci curata demo sgatesa; deosebirile sastise prin rangu insetasega, nobilimea nu erâ mai multu, personalitati mari distinse prin averi si dempitati nalte nu ocupă toata lumina spnghelai dinaintea celoru ce caută catva ceru; era o semenetate, o nivelatiune primera; dar” Napoleon (celu mare) dise : „Societatea franca ea intocmita ca si unu siclu de arena aplanatu, neci monti nesi vaii, nesi inaltimi, nesi adansimi naghe, mi sapta se arunca pe rlanitiea acesta nesse retrone de granitu, ca nu. cumva sa sa inaltia tota arena in acru si noi (dien ramentului) sa nu „mai avemu terenu pe veritoriu.“ Si mi ti formă nobilimea. Dad. Napoleon inca si cresce nobilima si altii dupa densulu si 'naintea lui —, numai nu se scidea ca la suma de adi se vă mai adauge si postulu de mane, sase aristocratia a capatatu peri de lupu — si ori unde vă sa se introduca - produce sangereu, produce friguri sgeuduitorie. — Deaca se va gentoarse Napoleon, dela insula Corsica a leaganulu familiei sale unde vrea a calatori, si de la Algeria fabrica generaliloru franci, si vă lasse ochii la, luptele spaniole cu taurii, pentru a carora intruducere de 3 ori pe sertemana in Raghis, o societate de spanioli a si pasitu la mediulocu, si aste cele mai eroice sabii „din Spania voru concurge, la Parisu, sa se lupte cu taurii. Seghiosa vorbire in Francia, spunea in anulu 1854 se vă deschide intrunu palatu de christalu oespusetiune de ómeni da tóate soiurile, insa ldiesse multu gustulu franciloru la gloria loru. Din diurnalele anglice scimu cu ce cuvinte se adresă Lordulu Palmerston sarga alegetorii sei candudise: „E de doritu, ca gubernulu se imrghe pne in catu i sta prin potintia tote elementele de putere, da ce a nu vrui a me trage in degherip. Credinlu politicu alu meu lu sciti dea gosta; nesi catu € negru supt unghe nu me voi abate dela elu ca si pene aspri”” Unu tractatu de negotiu alu Angliei cu Francia e ne nsnereata, care sp Sardinia e incheiatu de multu si frurtifisa simpatie amicali, —n Generalea pregatire, inghierea, ca sa se scie spre brade are a se primi venitoriulu, sectiunele sfose din este ghintia trecutului, sunt totu atatea comete cari ocupa contemplatiunea Europei. Osteninla se scutura si cerea a se emansira atata fagia cu politica negotiului sat si in privintia elicosciintifica; dela Remu pene la gura Dunarii tote roroghete si sentiescu puterile, ce pene acum le era ascunse, inrabusite, si le sentiescu nu mai putinu în ceea ce privesce la materia, de fata in ceea ce atinge cultura. - Sentiulu si viati'a pationala nesi o data nu sa redicatu la potintia de astadi; unu ventu esitu din gloria franca pate suflă spudia de pe jaraticu, pentru a carui intimrinate raseste garantia aliateloru puteri nordice. Tóte espeghinitele, contemplatiunile, si cercarile facute in anulu 1852 au mai aratatu spunea în vechea Europa se afla simbure de ajunsu pentru instiutia popreloru de a tiene unu ecuilibriu intre panslavismu, germanismu si semintiele romane, fiindu unu soiu rival rgegaliatiei celuilaltu, sub a carui jugu si ag află mormentulu. Trei semintii mari europene stau frunte ana cu alta, toate trele cu cate unu imperatori in culme ca si in anii 1813 -14 — cari toti jertfescu tóte pentru poparele sale. — Asta lasa an. tr. de mostenire la cei viitori, cu privire la regiunile cele mai 'nalte. - Brasovu, 17. lan. Astazi representantii comunei nostre. tienara o siedintia estraordinaria, in care dupa soma se aude se dedega socotelele anuali ale comunei, din care resultă iarasi unu defic preste 1000 f.; dupa acesta se proieptă numerlu membriloru vetiuietiler cumu este se ia in hirtoghii. -