Gazeta Transilvaniei, 1853 (Anul 16, nr. 1-104)
1853-05-16 / nr. 39
Gazeta ene pe clie sri, adeca: Voiea odata pe septemana, Mereurea si Sambata, adeca . Mereuriu soru este re unu amu 10 fem. e. re diumetate anț 5 forn intru Monstirei. UAMEESEVA Pretiu M7. 29. Pentru uși straine. 7 f re sai sem. pe si” annulu intera 14 î. m. e. Se premimera la tute poste imperatesei, eșm si la toti smveșștii nostri DD. corr espondinti. Pentru “serie „petitu“ se ceru 4 cr. m. Vlasious, 126. Maiu iar 1952. Monagenia. TRANSSILVANIA. Vgaiiova, 95. Maiu. Diurnalulu germanu d'aisi e prrinde o stige intragresita dela camera comerciala care credemu ca va fi bine venita la plasa negutiatoresca levantina; ea cuprinde unele ca acestea: Cumea negutiatorii d'aici se vaiera de mai multa vreme, ca arendatorii vameloru in Braila iau vama 5 la suta din pretiu de la marfa "aceea care vine din alte tieri, si merge rghindiera romanesca transita în Austria si spunea chiaru si pentru marfa ce se trece din Togeia la Austria li se cere se aduca boleta de vama turceasca, pentru ca se li se concuda si raportarea magiei fara vama, si ca altfeliu sunt siliti a depune tapsa vamala cu 5 la suta. Cum ea Camera comerciala si industriarasa adresata pentru delaturarea acestui neajunsu la e. g. ministeriu de negotiu si deodata si la s. r. sonsplata senegaga în Bucuresti, si spunea se afla în stare a imragiesi imbucuratoria scrie, ca gubernulu Tieghei Romanesei a intimpinatu cu toata bunavointta dorinttele negutiatoriloru d'aici, si ca a si delaturatu pedecele ce se facea negutiatoriloru la parta de transito. Mai incolo cuprinde ziurnalulu si indrumarea urmatoria pentru negutiatori in privinta magfei de tgansito: a) Negutiatorii sunt datori indata ce voru sosi la granitia sa si duca marfa dea dreptulu la institutulu de vama (eaga care se tteag de carantina, deadreptulu la institutula de carantina pentru da se implini formalitatile cerute) sa si o dedicare de transito, si sa si o descarce in magazinulu vamei, si coletele legate sa se sigileze cu sigilulu vamei. Deca negutiatoriulu voiesce a si inainta marfa atunci trebue se dea chezesta spunea va trimite adeverintia vamesului la granitia unde se esporta marfa. Vreadu cineva in treacatu a descarca marfa de transito intr'o piatra ori in vermu locu unde se afla vamesi, se nu cuteze a descarca de calu singura numai in magazine de vama; ca alifeliu marfa descarcata in magazine private i se va privi ca lipsita de drepturu de transita si va fi silita a plati dupa ea vama de 5 procentu. b) In hartiele de chezesta, ce trebue sa se faca la vama granitiei, sa se deliga si terminulu esportarei peste granitta, care nu pote fi mai lung de 3-4 luni; acestu terminu trebue sa se petreaca si in snagua ce sa da de la vama. Sub soroculu terminului acestuia coletele provediute cu sigilii de plumbu se potu pastra si in magazine negutiatoresci (iuse numai acolo unde vama nu are magazinele sale). La intimplari se si au temeiulu loru se roate cu voiea gubernului mai si prelungi terminulu esportarii pe 2 luni, si arendatorulu de vama nu mai are dreptu d'ase improtivi. c) Cerendu interesulu ca negutiatoriulu sasi estoate marfa pe altu pasu si nu pe celu insemnatu in chartia, atunci e datoria se dea aseasta in spnosfintia institutului de vama, ca se schimbe chartia insemnendu pasulu pe care vrea se estogieze. Se intelege de sine ca pentru marfile de transitu se platesce la magazine cate 2 cr. m. e, la 100 de punti pe 2% ore, care pentru pecetile de plumbu desa nu voru fi mai multe de 4 se da 5 sgasegi. Vrabiori, 26. Maiu. Eri in Joia verde se tinui procesiunea indatinata in beserica g. catolica cu mare pompa de catra D. abate Antoniu Covasi cu preotimea nomegoasa. Unu despartiementu de militia s. r. dede indatinatele salve si toti amiloiatii imperatesci precum si corpulu oriirescu se afla de facia in uniforma de gala. Riatia Brasiovului era indesuita de poporu pe unde se aflau aplecate altarele. Targulu Brasiovului dupa cum e favoritu de unu temra frumosu decurge cu multa viiosia. Vitele mai vertosu cele cornute, cu tote ca se afla in mare nemega, totusu stau in mare pretiu. Una parechia de boi de mana ptesp se tiese in pretiu de 250 - 260 f.; eara cei de diosu cu 120 — 100 — pene la 80 f. Pretiulu armasariloru frunte sta intre 700 — 600 f. de capu. Ergelii din tiera inca se afla; cumparatori inse nu su prea multi si carii sunt se sparte de pretiurile suite Se vede ca lipsa de bani silesce pe omenia si margini trebuinttele. Dela calea lui Tuvinnui Dupa ce vedu ca corespondintiele de pe locurile aceste pline de suvenire maretie essu mai rare în diurnalului nostru nationala si desate cele mai rari fenomene din remnulu naturei, mai apucurena pe unarga pentru a scrie unele scrii, din care cititoriulu pâte culege între multele necasuri si ori de indiferentismu o revenitorie . Dela anulu 1850 incace, vedem ca nu sa aflatu nimene prin locurile aceste, care sa fi impartesitu celu pucinu solemnitatile tienute pe aici, precum fu maretia intimpinare a Im. Imregata, cu totargheotimea protopopiatului Becleanului, si caresi misa camrestea sub corturi la Sienter € g tienuta in midiuloculu mai multoru mii de poporu din 3 subcercuri. Dag vecin, ca nici despre nop'a facia, ce au luatu starea scoleloru comunale de prin protopopiatulu acesta, nu va nime a scrie, cu toate ca dupa cum sunt convinsu pe deplinu scolele sompnale. r'aisi sunt inca de doi ani infiittate cu alata zelu, incatu si satele constatuite din 20 de fumuri inca se bucura de scoluli asa provediută si dassala plus minus harnicu, dupa cum sa pututu saruta în neap dila acesta lipsa de dascali pedagogi. - Ceea ce alinsereti, spmea ro porulu nu trage neci o vina la lipsa de scole, 6 pre adeveratu. Poporulu din partile acestea doveditu acesta prin fapta, arelanduse pre găta a imbuna starea invetiatoriloru si a seolei, a carei trebuin tia nearegata o simtiesse din inima, indata ce sa alata unu barbatu iu, mediulu lui, care seluscie lumina si planta in inima i spiriin da se ingriji de binele seu si de alu fiiloru sei. - Uu. . -sultatu de bucuria totemi impartesi, ca in 35 de parochie ale protopopiatului Vellcana numerului in veli aceiloru a treculu peste 1200, tote ca unele parochii sunt forte mici. - Asu voi a impartesi si progresulu acestei tinerime, care e celu ce se astepta dela asemene scoli; inse pedeca ce ne inapoiasce tinerimea, e strigatoria sa ceru lipsa sagtiloru scolare, si desfintiagea celoru doue zghera gandit de pedagogi desubt fericitulu fosta gubernatoru [.. de Wohlgemuth, ne facu se aruncamu anatema asupra celora ce porta vina la escarea ba si la traganarea implinirei lipseloru acestora. Prin o Reuniune in favorea imbunarei slavei scolare, care se doresce si pe aici, Saru pute da o alta facia culturei poporului nostru, si pencetu sar delatura tote pedecele sub a carora multime acum trebue anca se tememp, si de nam are barbati cu caldura larga luminarea natiunei, amp ghemanea in tina si in intuvereculu celu de multu. — Aici nu rota refaca intielerta manipulare a Dlui ppopu V. Szilasi, forte activa dirigintia a zelosului D. Grigoriu Mihailasiu fostu subcomisariu alu Becleanului, a acestui emplatogu fostu spirosom. Iosif Mitcovici si a D. Gavrile Popu, com. alu Retegului, carii au pusu fandamentala la sculele de pe aici intr'o zodia fericita, caci imbucuratoria loru esistintia si seversire sub demnii loru succesori ne facu se versamu astazi lacrimi de bucuria, fericindu Grele in care au pasitu barbatii acesti pe pamentulu nostru. Servusca publica acesta recunoscinnta facuta in numele a 35 de comunitati si a dieciloru de sute de inveli acei de reveneala si de impintenu la asemenea fapte; ear barbatiloru acestora fiele monumentu de eterna aducere aminte si de binecuventare. Acestea, Te rogu Dlected., ale publica in zone noastrre, ca onog. publicu nationaa sa se convinga, ca si ganerotii marelui Tralanu de pe langa calea lui nu dormiteza, ci se folosescu de censeminata spre a rate da cele ce sunt ale lui Ddeu lui Deep, cele ce santa ale Imperatului, Imperatului;eaga cele ce simt ale nostre si cu noi ale natiunei ale consanti pentru onoagha si inaintarea ei. I-D. Fagarasianu. Nanda, Z. Maiu. In zilele trecute pusera gendarmii mana pe faimosulu Deeser fostulu comis, plenipotinte sub gherolatiune peste partile Silvaniei si ale Chidrului. Se dice ca amblandu indelungu timpu sub regioana mintita, in urma se trase la muieresi, de unde apoi se duse la unu Domnu langa Tasnad si plaja in satulu Csaholy, unde fu si prinsu. Zibeu, Naseudu si Cosna, Kâvesdu, Korondu si Supurulu, Selahulu si a. s. a. sunt gata a da marturia despre seversitele lui neajunse, — — — india cu