Gazeta Transilvaniei, 1853 (Anul 16, nr. 1-104)
1853-06-10 / nr. 46
lERĂ GMER. si Marmatia? De cum va doresci acesta din respectul Nationalitatei pentru si alu intieli fintei nationale, nu intreba, ci ne spune ca termometrul luatu cauta sinul abonatilor si — Gazeta, Ti €a mana, apoi poti sei. Romani in tote partile someni buni, si se musa blăstămatu pentru ca să'și secere grănele căndu abia începu sfaturilor bune, inse nu la totu graiul a totu profetul ca sunt la-a înspica, nici să'și înjure vițeii de unu anu, așea nici pădurea lui. Ca se roata si nega pe Roma nu pleca la ceva, se ctre șai pu trebue stricată pănă a nu mi împlini anii hotărâți ai creșteantei, se asude pentru ilu, sa se spuna pentru ilu, sa lu soncvingariu sale. Vine a spusu ardeleanului nostru vreodată, că cuptoaprin fapta ca iipesce binele, cu un spuentț;: se castige instedin. rele, căminele și sobele lui suntu clădite astoeliu, încătu să tiagea, apoi atunci 1 pote conduce oriunde, fgo intr' altu mod fie silitu a arde lemne înzecitu mai multe de cătu ce ardu nu! Pentru asee responsa veretatea si blastemuluticulosiei Romanului prin alte țeri luminate, mi totuș să mănănce carnea numai de jace pe capul celor ce nascuti fiind dein sangele Romanului, stau in jumătate fertă, ini iarna să degere de frigu în casă înturnatu frontea comunelor ca pastori, conducatori si Diregatori, si numai și răzimatu cu dosulu de acea mătăhală de cuptoru de căhaie se'ngrasi'a de'n lana, lapte simnelu, oro de pasiune intitespala, vreghitate cotra fericirea nationala, nu le pasa. — altele de alta data.) A. sirgo (olane) proaste mi cu gura cătu o șură, pn cătu toată căldura (Despre pnele sboră pe urloiu (xopnă) mn susu, adică sboară numai atăta cătă nu apucă, a eși pe ușea cea pururea crepată și foarte rău închieieză mine ferestrile ue nu ce potu închide bine nici odată, din cauză că sunt făcute totu de măsari cărpaci din făimósele pechiuri ale orașeloru ardelene, iară ne au care nici că ce potu numi ferestri. Cuiva păsatu vreodată ca să învețe pe bietulu ardelenu cumu se semănă pădurea de stejaru și cumu se poate crește aceeaș mape. Ce e dreptu, pe la munți mai putrezescu încă mii de copaci grăși răsturnați de cumplitele surpădurosă. Carpații își întindu piciorele bru cele gigantice și tune seu și de bătrănețe, însă de aici totu nu urmeză ca să preste mijloculu ei; Murășulu, Oltulu, Șueulu, Arieșulu ș. a. se potu pluti, încătura se și plutescu cu lemnării, ce eftinescă lemnele de focu și cu atătu mai puținu lemnăria Cu toate de lucru, ci urmeză numai atăta, că economia nóstră de păsure acestea lipsa de lemne și lemnării fuge mi se lățește în aduce forte multu cu a sălbaticiloru din codrii cei întinși ai Americei. Această orbiă de care suntemu cupriși în privința econotorii abia vădu lemnulu cu ochii, pe unde se încălcescu cu focu miei păduriloru trage mereu cele mai triste urmări după sine, de balegi și de paie, pe unde casele suntu făcute din lutu Pădurile se împuțină și se surpercu dealungulu și dealatulu nesănătosu, bordeie ticălose, pe unde abia poți vedea șură și țerei, grajdu, ne unde nu știu ce este mîngrăditulu de grădini, și clima țerei și secetele să fie arătu mai dese, căci pădurile urmează ca din această pricină să se schimbe neapăratu și toate acestea rele numai din causă că încă nici unui patriotu sunt care dau ploiloru putremăntu prin umezelile pe care le din cei tari și mari n'a vrutu ai plesni prin capu, ca să pre păstreză. Ne lipsește pădurea, ne facemu căscoare (zi mai sine mergă cu exemplu bunu și să ce apuce de multu, de 25, 50 și pordee) de lutu verde preste măsură nesănătoase, căci de că 100 ani a sădi aa păduri ne mulțimea aceloru delutu pleșugerămidă suntemu prea sărați. N'avemu lemne de focu, măncămu și necultivate de care e învrăstată toată acea cămpie, așea, bucate cu gustu de balegă și de paie, afumate și stricate. Spre să trecemu cămpiile cu vederea, să ne apropiemu cătră locurile a ne scăpa de rele atătu de mari precumu suntu cele care nemai pădurosc, apoi să ne tragemu și în munții cei coperiți cu amenință din lipsa păduriloru, nu suntu de ajunsu numai legile codrii de mii de ani. Ce arelămu în acele ținuturi în privința în condică, ui este de cea mai neapărată trebuință a deștepta, economiei păduriloru? Aflămu că unde nainte cu 15--20 ani a înforma, învăța, mustra, dojeni, pedepsi fără cruțare pe înținuturile păduroase aflai stănjinulu nemțescu de lemne cu toți prădătorii păduriloru, fie măcar și proprietaru. 10—12 e. b. b. acumu abia îlu poți căștiga cu 10-42 e. m. c, iară în munți unde cu 4-5 f. b. b. îți aducea lemnele cele mai alese de fagu acasă în cetate, acumu cu mare greutate aepei scoate cu 4-5 f. m. c, pe unde suntu mai eftine; amu văzutu însă că la Sibiiu, care cade suptu munți, se suise stănjinulu pănă la 10-42 f. m. c. mi aa Brașovu pănă la „9—10 e. m. c, iară lemnăriile de clăditu case au crescutu în aceeași proporțiune spărietore. fostau și alte cause, care au conlucratu la denpedarea păduriloru și scumpetea lemnăriiloru, însă causa principală trebue să se caute numai în neștiința și barbaria popoareloru locuitore în Ardealu (fără nici o osebire, fătărească oricine cătă cultură va vrea, cumu și în barbaria, nepăsarea și lenea proprietariloru feudali și în lenea și murdarulu interesu alu oficiolateloru sistemei vechi. Ce e dreptu, guberniulu celu vechiu alu Țărei încă emitea după răstimpuri de ani căte o poruncă lătinescă pentru păstrarea și cultivarea păduriloru, care însă putemu zice că nici odată nu se publica, din causă că boierimea cea îngămată o spunea curatu și răspicatu, că nu va suferi ba ei fie termurită în proprietățile sale prin decrete și rescripte unilăturate, care la casulu acesta însemna totu atătu ca și cumu ei ar fi zisu, pe noi boierii țărei nu ne poate opri nimini dela prădarea păduriloru și ne stă în voie ale da măcar și focu, pentrucă suntu ale postre Țăranii țărani, ei se conducu de esemplele celoru mari și se conducu la casuri de acestea arătu mai ușoru, cu cătu îi ajută și hăbăncia și sărăcia unite frățește la unu locu. Însă ce mai păduri avu a prăda țăranulu de ale sale, căndu cele mai multe suntu luate din mănile lui, încătu elu seu trebue să cumpere de cumva are dela vine cumpăra, seu decă este calicu apoi fură de unde pote. Așea disordinea cu pădurile ajunse în gradulu cănepaarină. Guberniulu de acumuare de lucru, ba îlu costă multu ca să țină în orău prevadcățiunile de păduri, care privinu cu arătu mai desu, cu cătu de altă parte esistă o mulțime de pretensiuni reciproce asupra proprietății de sături, care adeseori arătu suntu de complicate, încătu cu totu principiulu de status quo deana. 1849 foarrte cu anevoie poți distinge între pre Și cine ajută pe guberni ridiuiune mi dreptu de proprietate, pecar dpe a paralisa prevaricățiunile curate mi vei mai multu decătu aceste, nebunia de a prăda pădurile încă necrescute de Altmintrea în 50 de ani nu ne mai rămănu lemne nici de încălzitu. - TRANSSILVANIA L. Sibiiu, 16. Iuniu. „s V.” înșiră unu numeru lungu de nenorociri contrase prin estindările apeloru în diverse părți ale Ardealului, precumu și daune cășunare în semănături mai năprocă pn C. Airami pn Șesbac mpin o ruptură de noru, unde întră ana apin ace de 1% picioru. În vecipiea Surducului ca aflatu în 24./5. unu cadavru de femee pe care lu aruncă Someșulu la Țărmi; în Tărnavă să află un pruncu de 11 ani vinecatu, lăngă Salmoș în cerc. Devei se află în Murășu unu cadavru de omu mare, legatu cu o fune de gătit; pn 29.5. perdu unu cărăușu între Mănășturu și Beleș prin fulgeru 5 boi și carulu. Și alte de aceste nenorociri. BĂNLTU, Temisiora, 6. Iuniu. Gazeta de Temișoara ne împărtășește știrea cum că pn 5. Iuniu ne aa 6 care după prănzu a întratu noulu episcopu gr. n. unitu alu Temișoarei în reședința diecesei cu mare solemnitate. La capulu cetății fu primitu de mai multe deputățiuni și mai întăiu cu o cuvântare în limba sărbească ce o ținu unu senatoru Petroviciu, cărui i se mulțămi asemene. - În piață fu primitu de cătră toată preoțimea romănă și sârbă sub Baldachini oară cu o cuvântare sărbească, zisă de parohulu Mihailovici. Deaci întră în beserică și ținu noulu episcopu o cuvântare lungă cătră turma sa, cu bună semă totu în limba sârbească, îndemnăndu'o la credință și aderință cătră Maiestatea Sa. Noulu episcopu Samuile Mașireviciu se sfinți în Carlovițu în 8. Maiu, dară mai petrecu cătra timpu și în mănăstirea Bezdinți pănă la întrarea pn scaunulu acestei dieceze. — LUSTRIAL. Viena. În Boemia ce arătară pn 9. Iuniu angostivi cu o cireadă de locuste, în mărime de 17% noaikaptă. Locuitorii din Boemia își facu de capu cu emigrația loru la America, în cătu locuința c. r. s'a aflatu silită a indrepta o notă cătră consistare, ca preoțimea să dea svatu Rosala nuemi din patriă și. Prințulu Bibescu a plecatu la Parisu, după o știre din Viena. ”Dintre notabilitățile diplomatice muriră: Franciscu S. acunsu, de ale tăie fără nici o regulă, de a lăzui din păduri conte Stadionu în Viena în 8. Iuniu, în etate de 47 ani, Puțurile și codrii Perei. Depredarea lru să repară 7675 rădăcina pentru toți vecii. Care arată ostenela de a mustra pe țăranulu și boieriulu și și a conlucratoriloru, a'i spune, că precumu Din toate ramurile economiei cea mai părăsită și bajocorită este economia păduriloru. Țera noastră e muntoasă și patria noastră ca o boală rea. Trecemu cu vederea „Cămpia Ardealului”, ne unde locuinici unuomună poate fi așea nebu