Gazeta Transilvaniei, 1853 (Anul 16, nr. 1-104)
1853-08-05 / nr. 62
LA O aducere aminte a viitorimei nu pote fi alta, desate cea ne iase pentru inaiatagirea culturei; si o astfeliu de sieguta ar ghemani Pot depna ca unu monumentu de bronzu, binecuventandu pe barbatii, floru, carii sciu intrebuintia spologeasa spre scopurile cele mai folositóre, dupa cumu credemu ca voru fi petrunsi si numitii Dani, sagoga le „pastramu si numirea de binefacatori ai ssclelogi.. “d. . Critica asupra purtării ziurnaleloru esponene y 'vereală cătra causa resăariten. Acumu căndu trăimu în niște zile, la trece, nimerește advorte bine proverbiulu latinu, accidit in roneto quod non steratur in anno (0 zi aduce ueea ce nu adăce anulu) acumu mai toate guberniele europene se ferescu de „ăspiu ca de delu mai cumplitu rău care le ar putea ajunge și pe dânsele și pe poporă; acumu după ce în cureu de patru luni avurămu ocasiune a priimi și a înregistra memoria noastră cele mai feliurite opiniuni ale ziurnaleloru de totă partita și noorea” - este de trebuință ca să aruncămu o căutătură pecătu ce poate mai sigură chiaru și în cele mai secrete cause, care îndemnă pe cutare ziurnale ca să ne vorbescă în cutare înțelesu și tendință. Noi mai știuserămu acestă cordă încă odată, însă numai cătu apșu atins'o, pentru că grămădirea enuințelori ne înteția spre registrarea fapteloru, ne lăsăndune timpu multu a trage mai cu deadinsulu luarea aminte asupra acestei împregiurări, care pentru publicu este de o importanță atătu mai mare, cu cătu elu se vede mărtinitu a trage știri numai prin ziurnale sale ți a seminforma numai din colonele loru despre orice eveniminte și anume în zilele noastre despre decursulu causei răsăritene. Dar de unde este publiculu siguru, că în ziurnale citește totudeauna numai adevăruri și că nu este împelatu de cătră aceleașideslegare dreptă, acuzată a acestei întrebături ne va putea aduce oareipcare odihnă tuturoru acelora carii voimu a trăi și “a nainta cu veculu mi a ști totudeauna unde ne aflămu. Mai ănteiu de tote premitemu că, după esperiința nostră cei cules'o învieță despre caracterulu ziurnaleloru preste “moră, amu aflatu, cumcă și toate ziurnalele europene publică evenimintele conotite pn sine precumu li ce și împărtășescu, eară ziurnalele lese fără caracteru și fără cugetu suntu arătate preste totu cu degetulu, cumu este arătatu ori care omu mincinosu, flecaru, îmblătoru șolda, înșelătoru de semenii, căci ziurnalele încă suntu totu oameni, precumu și stilulu e totu omulu, precumu observase marele Biston. Din contră întru dumsedecarea eveniminteloru, întru deducerea urmăriloru dintrânsele, întru prevederea și presupunerea altoru eveniminte, care se socotescu că poate se voru desfășura din patimele seu și din calcululu care s'au pusu în lucrare, ziurnalele difereză preste măsură. Despre acestu adevăru ne putemu convinge cu fiecărei poște. Au eștiu de ei, notele și manifestele Rusiele au publicatu toate ziurnalele Europei. Dar ai vezutu pe ziurnalele oficiale și oficiose ale Franței și ale Anarei vărsăndu foculu răsboiului mai nainte de emanarea aceloru acte mărețe. După publicarea loru aceleaș ziurnale amuțiră cu totulu; celu multu ne spuseră numai atăta, că intrarea muscaliloru în Principatele romănești nu se va socoti cu pricină de răsboiu. Ce scopu gonia ziurnalele oficiale în casulu dintăiu și ce scopu ascunsu poartă acumu în peptulu loru. La casulu dintăiu ele aținta ca să spărie pe Rusia pentru ca aceasta să nu meargă prea departe cu pretinsiunile sale. În casulu din urmă lasă conferințeloru diplomatice locu și timpu, Ka doară prin aceleaș să storcă vreunu folosu în parte'și. Celu puținu așea credu omenii cei pățiți și pătrunzetori. Asia purtarea ziurnaleloru oficioase și neoficiose din Anglia și Franța ar fi numai manevră. Ei explică evenimintele așea precumu socotescu că le ar veni mai bine ca să'și ajungă scopulu, seu pote să'și acopere mi rușinea. Map aceea Rusia căștigă timpu de ajunsu pentru ca să și potă pune toată armata pericoru de răsboiu. Însă adesa numitele ziurnale ce paru a ne răspunde la tote acestea cu proverbiulu .u credeți ceea ce, vedeți, credeți numai ce vă spunemu noi.” Mai întimpinămu și alte ziurnale oficiale în Euroșu, care suntu conduse numai de cugetulu curatu de a se păstra încaltarea universală. Acestea încai n.. o stimă, pentru că suntu cinvepe. “Mai dămu apoi preste alte ziurnale map care stau deadreptulu în soldulu bancuriloru, acționariloru, milionariloru, ziurnale care decă perdu patronii loru, nepolă și exe, prin urmare unele ca acestea niciodată nu voru esplica evenimintele mai altmintrea, decătu numai cumu le vine loru la socotelă, ba din confusiunea , să sustine totudeauna și să nu la niciodată, iar “Mai în urmă ne să idol despre cetele aceloruziumale, cărorru de a cășunatu a ce ocupa totu numai cu găciturele, sea “ce zice în limba diplomatică, cu politica coniepturală. Dar aceleași răsboiuri stă în tote zilele la ușă, eară pacea pi zioa întră pe ferestru. Publicitate limbută și guralivă carea decă nu știe nimicu, ar fi mai bine ca nici să nu spunt ad i și nu mai vărtoeu căndu este învederatu, că, precumu observaserămu și alte duți, ele cunoscu causa orientului atătu de rău, precătu mai rău n'ar puteau cunoaște nici școlarii, cari acumu întăiaoră învață geografia Turciei. Din toate acestea ne luămu voie a deduce, că datorința nóstră ca publiciști sinceri, doritori de a informa nepublich nămai dreptu și bine, este de a'lu apăra cătu se pote de împărtășirea pripități pe autentică a eveniminteloru, vi mi de atătea esplicățiuni, găcite, orbe, care astăzi ce paru că ap avea vela adevăru în sine, ea rămăne se prefacu în fumu și încetă Publicățiuni de natura acestora cititorii noștrii să nu aiștepte. Unu ziumnalu oricare numai atunci își are adevăratulu său prețu și numai așea va folosi în adevăru, decă elu va fi o istorie adevărată și continuată a presentului. Mai bine știm cevaș mai tărziore și adeverite, decătu pripite și unilaterale. Aceasta fu totudeauna regula lucrăriloru noastre, acesta ne va conduce cu toată și în viitoru. TPANCCIABANIA, Vrașovu. 2. De vro 3 zile sosi avi altu despărțămăntu axă reg. de una. Palma cu sabiele scoase. Mai lipsește unu despărțămăntu și apoi întregu reg. ce află în stațiunile sale aicii. La proba ce să făcu mai dăunăzi pentru defigerea prețului cărnei să află că aici măncarămu carnea pănă acumu prea scumpu, și așia dela 20 cr. ce scăzu au 17 cr. BB. Domnulu comandantu mia. c. r. alu districtului Sibiiu și Făgărașu, generalui de Rister, după ce petrecu aici vreo 10 zile vizităndu mi încredinținduse despre cele mai mărunte trebi ale lucrăriloru publice, ce depărtă de aici mi și continuă călătoria oficiosă cătră Feldiora. Pe la 20. ale lunei acesteia e. n. să așteptă serenitatea ca Dn. gubern. militaru și civilu principele de Svarțenverg în Râșnovu, în vecinătatea vostră, unde se voru ține evoluțiile cavaleriei de Ulani ce voru dura mai multe zile, voindu a fi de față sub decursulu acestei contracțiuni. ALUSTRIA. Viena. Dela greuu să înștiițează cumcă D. F.T.M. baronu de Velden a șubtu lovitu de catargiu. După cumu s'aude garda pretoriană maghiară, ce se desfăcu în an. 1848, în primipavară s'au aprobatu casă ce constitueze, însă numai oficirii ue au purtatu serviție pănă acuma ep ce primescă din naționalitatea magiară. & în 10. Augustu e. n. ca ținutu Arhaiducesei Maria Eprica cu principele de coroană din Belgia prin procurațiune în beserica fortărăței din Sionbrunn. Sărbarea se săvârși cu pompă splendidă. Maiia Împeratulu a dăruitu prea străsuiitei la cununiă o diademă cu triliante de sare prețiu. Unu emisu alu șimeteriului de interne oprește a se purta capcana unu cemnă de uniformă lărgă îmbrăcămintea civilă pentru toți oficianții de statu. În onorea reginei din Ilpăcia se ce aftă în Viena ca produsu în Siombrunu o represăntațiune teatrală din cei mai aleși membrii ai teatrului de curte fiindu învitatu corpulu diplomaticu și nobilimea mai naltă. Din Sistoru se raporteză cum că emisarii ruși au lățtu scrieri înflăcărătoare (incendiare) în mai multe limbi prin Turcia pentru ca să revolteze poporulu creștinu, niciodată ca să aute pe mohamedani în contra loru. Din Pressa de lagăru rusescă au eșitu multe asemenea scrieri pănă mi în limba turcescă. cui Viera romanesca si Moldania. București, 30.Iuliu. Din Țera romănească citimu știri în „Cronst Zeit” pănă în 30. Iuliu. Acele aprindu camumătoarele: Știutu este, că la invasiunea rușiloru în Princinare, Domnii stăpânitori uzitaseră a eși din scaunu, aceasta nu s'a urmatu de astădată, ci să spune că Porta a chiematu pe Știrbeiu prin fermanu împreună cu Iancu Manu și cu Ioanid la Constantinopole; dânsulu înse alaltăeri adunase divanulu obștescu, care și arătase dorința de a mai fi și în piizopățera sub oblăduirea lui și așa prințulu reapucă de nou frățele gubernului delui amorțitu și eri se arătă în publicu și au, decasaterii în uniformă. Să zice că otărârile încheiete în obștesculu divanu să voru așterne Porții spre a ce întări (poate prin protectoru se voru urma acestea la vremea sa, Țera avea însă dreptu d'a alege ne prinți. Știrbeiu ce alese altfelu. - Pote că protectorulupea atumu să urmeze după legiuirea ne o dede elu terei mai dinainte.) - Trupele rusești încă n'au apucatu a ocupa și Valachia mică. La București e numai o mică garnizona. Dela 16, pănă la 28, să vorbea tare de trecerea oștiriloru peste