Gazeta Transilvaniei, 1853 (Anul 16, nr. 1-104)
1853-10-07 / nr. 80
V7. 8 Sf. Gazeta ese pe clie sri, adesa: Mercurea si Posea odata pe septemana, adeca: Mercuriu Rectiporu este pe unu ama 10 f. m. e. pe diumetate anu 5 1. in laintra Monarchiei. Sambata. G .. . u. e 98804 .€ 15582, 7 Î. pe anu sem. pe si annulu intregu 14 1. m. e. Se prenumera la tute poste imperatesei, cum si la toți cunoscutii nostri DD. correspondinti. Pentru serie „petitu“ se ceru 4 s. m. FIARMNCESER CAPNENĂ E. V Pentru tieri straine Monagema austriaca. Dem lugeru dela Olmuliu. (Capetu.) In 26. Septembre fiendu tempulu de totu ploiosu au remasu manevrireaera la 11 ore pre campulu „Tafelbeggu” numitu, una dimidietate de ora dela fortaretia, sau rgodpsp sograla Pioneriloru prin manevrele reale de mineruri de tota mirabile in presentia ambiloru Imperatori, a tuturoru officialiloru estranei et a unui mare numeru de contemplatori. Suga l optu ore inantea Tepntoghiulii Maiestatei selle, pre campulu de essercitiu, 33 de bande militare subla conducerea magistrului de Banda a armatei austriace Leonhard (Cime etorepmente)), produsara una musica, de totu formosa, atatp separatu, doata et tote bandele de unadata de totu imposantu au fostu Marsu dein „Profetu,“ que se jocara de sotga 900 de musicanti de pnadata. Peno gnandu Bandele militare jocă quesle mai alese buceau la unu focu bengalicu de totu formosu, renumitulu maiestru de fosp (Frepegmetteg) Stuwer, au produsu unu foso maiestrosu de totu mirabile. Egală plecarea Maiestatiloru scile dein 'Tentoriu sorga Cetate au formata focu una batalia de mare, quare pussa totu publicu in mirare. „In 27. Septembre au avutu manevra Teptrele de cavaleria. In 28. Sertembrhe au essegsitata cu foso truppele de cavaleria et tina parte dein Artilleria in antea Maiestatiloru selle. In 28, stru la dece ore plecara Maiestatea să Imperatorele Cossei cu Maresalulu campestru Paskevits sorga Varschovia, quare fu petrecutu de Imperatorele nostru peno in curtea saggarii de vapore, ego uină compania de Grenadini dein Regimentulu nostru b. Jellacie qna Compania de onore, quare fura tgamissa inante estertaga pre Maiestatea să Nicolau in curtea sagrului de vapore la Oderberg in granitia Monarchiei nostre. In 29 Septembre avura tote truppele pausare. In 30. Septembre manevrita tota Tgarra in rghesentia Maiestatei selle, et officialiloru streini. La esta manevrire se formaga dupa partide, Escellentia Sa Domnulu Generale Schargoische cu duoa corpuri de armata fura in contra Domnului Generale Schlik quare era, cu unu corpu de armata, bataia fura aspra cu togmente, rachete, et cu foso meruutu dein pusci. Foso se incepura in campulu de esseg si tip la Olmutiu, et tenura neinterruptu reno sorga Prerau, spatiu de optu ore dela Oimptia quandu incetara foculu. Militia se gheintogsa in lageru la quinqui ore dupo amedia di, et cu esta manevrire se pusa mesagerului quellus renumita dela Olmutiu. Dar o estă manevrire se reintorsa Maiestatea să, et cu Maiestatea să toti osretii apei mari inderetru în cesidentia la Viena. Mane cu 1. Octobre incepu truppele ase genitorse pre la quartirele selle, quelle de erna. Dein quelle supra dise se vede che tenerii nostri et ori unde et prin terri streine si practica jocurile, horile et consvetudinele sePe quelle stre. bune, quă a casa in patria loru, si adimple officiulu loru militare cu asspgatate, prin quare dau unu documentu viu populiloru streini, de ei sunt adeverati nevoti a romanilorr quelloru vechi, quari aseminea si petreceau pe cundu era liberi de ocupationile lora; dau unu dosumepta et essemplu viu Nationiloru Lumei de Romanulu si ama ferbinte pre Imregatogiele seu, pentru care e paralu ase bate cu braciu forte, et che voesce a via et a mori cu gloria pe campulu de batalia pentru sustinerea tronului gloriosului nostru Imregatoge. Deco pleca omulu prin lageru in aquellu tempu, quandu are militia pensare, andi et in estua, et in quellua Regimentu Officiali vorbindu et petrechendusi in limb'a sa materna romana, dein quare coneluda ompin, che in armata imperiale se afla unâ spmma bunisora de offi ciali romani, cu carii pote fire superba nationea romana, de et ea are officiali militari in gloriosă armata imperiale cari sunt rugati in totu timpulu a se luptare cu gloria, pentru tronulu Maiestatei sePe,so nu mai fa neque unuia romanu gosine, subtu gloriosulu sceptru austriacu asi vorbi dulcea et bene sonoră si limba romana, pre care atatu de malin o sciu pretiui el nationile este streiue de pre ici, quata gpei litterati incepu et ei, ici et qudle a ingetiage gomanesse dicendu: Limb'a romana dupo cum o scriu acuma e mai dulce et mai sonora quâ quea italiana, et au remasu mai fidele limbei latine quă quea italiana.“ Ă Demiuelia dupo que pleca militi'a la essegeitip, remase uuâ tacere profunda preste totu lageru, peno dpro amedia di, quandu se reintorse militi'a dela essercitiu. Daro amediadi nu e alta in lageru dequatu cantari, et jocuri cu cari si petrece militia tempulu quellu liberu de esserciliu, et ună multime de streini quari se rgembla prin lageru que au venitu aici dein diverse parti, pentru de a vedere lageru estu mare. Asta trece tempu peno la septe ore scrâ quandu incepu a luminare focurile lagerului, atunci vedi et la esta, et la quella focu ună multime de militari in giurulu. focului petrecand a si in cantari nationale in diverse limbi. Lă opiu pre quandu se da sisnalulu de tormentu incepu Bandele militare a jocare diverse bucati una dimidietate de ora, dupa aqaesta se da militia in braciulu Deului de somnu, et asia remane una melancholia profunda preste totu l ageru, et numai vigiliile de norte se audu esslamendi. Ver da? Patrole vorbes. Quine e aquollo? Patrola a trecutu. Asă ne petrecemu tempu sublu cerulu liberu dein 11. Septembre in quoce, pre fogmosa planitia dela Olmatti. Pote dhe quine e invetiatu delicatu aviare, et adormire in lectu malle et caldu, nu ara potere este tote, ale sufferire foga de asi periclitare sanitatea; dego militia e forte sanitosa, militarii debe so fa invetiati a scire sufferi atatu frigulu, quatu caldura et strapatia, fiendu de numai asfeliu de barbati sunt desteri, et sciu in tempu de necesitate cu braciu forte ase luptare in campulu de batalia pentru ghelere, pentru Imperatore, et pentru patria. Numai pre astfelin de barbati pote calculare Tronulu cu securitate. in tempu de necesitate, et numai ună asfeliu de Armata brava e demna de a fire condusa de unu gloriosu Imregatore qua gloriosulu Franciscu Iosifa I. Liviu, Brasiovu, 19. Optobre, Posta din urma ne aduce sciri forte imteresante. Pe sanda Sultanulu in Constantinopole insasineaza pe marele vezir a esesota otarirea sfatului celui mare pentru resboiu; pe candu manifestulu lui se sitesse reia gherghesentantii puteriloru si pela tóte deregetoriele osmane (vedi mai josu); pe candu in Asia emisarii, ba chiaru si Patriarculu armenicu dela Etimiazim provoca pe crescini la resboiulu santu si chiaru si la stirpirea paganiloru (?); cu unu cuventu, pe sanda digegintia rusa-tureasca trecă definitivu intr'o noua fasa, ad. din fasa diplomatica si a conferintieloru in fasa si pe teremuru militara alu Sabiei; pe sanda Porta si Rusia isi sonsentreza nope corpuri la linia Dunarei si pe candu departementulu de resboiu alu Angliei trimite mandatu la Dublin ca siese regimente sa stee gata pentru da porni pe Marea medinale, dupa o scrie telegrafica: pe atunci citima în :,Corespond. austriaca“ gazeta ministeriala, spunea Maiest. La c. r. apostolica sa indurata a ordina in 9. Optobre o reductiune insemnata in armata, ceea ce prin ordini cerculare emise dela suprema comanda de armata sarga toate s. g. deregatorii militare s'a si esciptato. Dupa acesta mandata se scad in companiele dela mai multe corpuri la 60 soldati de rendu si cele de venetori la 30 senorii si jumatate din oficiui dela divisionele de midilocu din 3 si 4 batalionu se emitu. Pe langa aceste sciri totema vede ce posetiune va lua Austria in sapsa reseritena, Brasiovu, 7. Opt. Virtuosulu flotistu conservatoristu absolutu, D. Ad. Tegsenac, dupa ce drede in Dumineca trecuta unu concertu, ce seceră unu aplausu generalu si i dovedi fara lui desteritate, sa resolvitu a da in societate cu Dn. Ioan Gyertyánfy in folosulu „fondului Reuniunei“* nóstre unu concertu în Dumineca viitóre, la care voru lua parte si coconittele romane dela Damiela Henriette Vauteur et pentru patria. Deie ceriulu qua se vina ună data tempulu, quandu en cantare in choru, precumu si cunoscutulu basistu D. Stozeg. —