Gazeta Transilvaniei, 1853 (Anul 16, nr. 1-104)
1853-01-31 / nr. 9
1 Catela ese de due ori, adeca: PNogștoa ai Sambata Paie'a odata pe teplemana, adeea: Mereuriu, leru este pe șaman 10 Î. m. e. pe sin 5 Î. in nintre Monarehiei. Prefiu diumelate Pentru eri sale A'. fe șe ina. pe al minin intrega 14 î. m. e. Se prenumera la tite pulel imperătesei, dum ii haini mșanati mii DD. care. prinidinti. Prii viie „ii” se ceru 4 p..e. n' Ivanueu vărlacăță. Jrasiouăi, al. Ianuariu si Nr. 894. Monarera e ap OFICIOSU, In decursulu lui lan. a. e. sau pedepsitu in bani pentru prevanieati ani prin s r. directiune rolitiana urmatorele persone: 5 cnvi pentru ca a trenutu deschise carciumele peste ora politiana: ...A.spirituale, sau materiale alu, connationalistilorului, ori in muare parte a tregii se se afle acestia, date in parerea sinistra, indata ne luam ocasiune vorbimu despre partea mia dedi apusana imria de quatu mai cuviinciosu scopului ciclulu comunicatiuneloru nostre, desi alu instituteloru, sculele, si quaru esista, sau aru drebui se esiste in asesta respeptu? — Fie cine va pricepe, cum de aici intrele temp invalietura elementaghie a poporului. — Si ochii ni se lacrami, quandu tinendu unu reviu peste tote scolele nostre: natiunale quarii ne suntu cunoscute, vedemu, che neci una, dag neci quatu'i una nu este asiediata asia, qua se rote respunde esigentiiloru: unei educatiuni elementarie fondate. - lei vedemu unu Invatietoriu asia disp preparandistu, quare tote de aru fi abilu spre a purta cu fruptu, diregatoria sa, sau pentru nepasarea, si apatiia culca la diregatorie sa asie, precumu aru fi de lipsa. Colo ai altu Învatietoriu, anche din timpulu vechiu, Besereca cula, inse 6 insemnatoare, quare alaturea cu unii poporeni cearca birtulu, se measteca cu ei, si in tóte petrecârile loru, fara diesgeneci unu respectu, neci o autoritate inantea poporului, sau a scolariloru n'are *) si ă cui titia comune este: nu singuru aru ave lipsa, qua se inceapa cenusulu scolariu de nou. În acestea due classe, se potu singuru imparti Învatietori nostri. Apoi mai vedemu, in aceasta pretutindirea, stdluri scolare rele, aiimte, intunecate, dacata ori ce alta le ai pute numi, numai ssoale sci, unde guandunga debui se frequente 50—60 prunci, de abea ineara la 25. Acumu cu eleminte, îtoratii, si asteltemute sa usestee, spuna vomu pute, spera vege creasca poporulu? Cumu vomu pute astepta, qua topinduse gradă nepasarei de pe sinulu loru, se nu se arete asta reci ,catra cultura sa, si a prunciloru loru, si se se desvetie de disala acea urita: „Si prunculu pote fi qua Taisa suu, si eu traiescu diu di în di, vi iu pote trai fara învatistura. Eu na voiescu a face din prunculu meu preotu, numai oma seracu.“ 5. e. De vomu ispiti causele starii acestia triste, la privire ni se vru ivi due, si mai susu atinse, cause mai insemnate, una este defeptulu solutiunej invatiatoresci spuin siose, alta este apatitia si nerivarea poporului in privintia institptianei esoiastise. Din causa cea dintin pe measa, ene Invatietori cu adeveratu abil, si invatiati nu se apleca la unu postu, quare 6 imreeinata cu atote defepte, si lipse materiale, sau de se si gasescu unii, nesuiala forș 6 fórte impartita intre implenirea datorintiei si intre castigarea celoru de lipsa , pentru sustinerea vietii: „Apoi Simu,de omulu impartitu, este numai jumetate oma. — Din causa a dua urmeala, de de anu ai fi de fasie Invatietoriulu cu tota harnicia, si vointta sa spre asi impleni diregatoria, nemicul'amu folosi facie si nepasarea si indiferentismulu poporului. “Leacu dare, leacu radicale! Altmintrea cu tóte mesurile superficiale, palliative, vomu remane unde amu fostu. — ră cu tota modestia cutesamu a proiepta urmatórele: Cei mai mari, aceia quarora o incredinta carma trebiloru scolare se nu se indestuleasca cu acea, de provoca pe Cleru, qua se destepte se indemne pe poporu. Preotii, dara cu pucina esceptiune, faru, implenescu, se este a datorintiei loru.. Inse togma acea e impedecare, de cuventari desteptatore, indemnatóre numai la unu poporu mai cultu au efeptulu oftatu. Si qua Preotii se intrebuintiese alte mici, loce mai aspre, fisice, nimine cu minte treasa nu va pretindedopa ce o cercu stare qua aceasta aru fi in stare a intrerumpe tota confidintia sufleteasca, ce fara indoiala, trebuie se esiste intre Preotu, si poporulu lui. Nefiindu daro de ajunsu indemnarile, desteptarile clerului, managhe nefolositóre anche nu se potu numi, — suntu, de a se lua mesuri estrinsece, fisice, energice, prin quare se se aduca poporulu acolo, qua, ce nu voieste se impleneasca din buna vointta pentru alu suu bine, se impleneasca — de frica. Nu se pute nega, de noi aici nu dicemu, nu pretindemu ceva nou. Cesprostemu, de si pano acuma sau facutu pasi pentru inaintarea institutiunei scolare elementare. In anulu 1851 sau asediatu leafa Invatietoriloru, sau demandatu poporului, se cladeasca siduri scolare mai mari, mai apte, si in urma sau indatoratu Parentii sub pedeapsa asi trimmite prunci la ssola. In anpla nomiri cu mare si respectavere anticitate le au infiittati toate acestea prea On. D. canonicu dela Oradea — mare, 1. $ u, facandu o calatorie offisioua prin 'ambitusu Distriptului sau scolare, a quaruie Inspeptoru este. - Inse ce mai incolo? — Contraptele sau scrisu, dar cine le va efectua? Acolo se pune in datografie Dirigatoriloru besericesti, qua se scâtie leafa Învatietoriului, loru li se impune, qua se eladea sca alte scoli noue, - si 6re cu ce efeptu? - Vedema, che scoli nove neci runo acuma nu suntu; din espertintia stimu, che somretintia Pedagogului, -- si asia forte rpsina - cu quata truda, si nepla ceri se scote; pentru Parentii cei nepasatori sau marginitu globa prin lu. guberniu. Indii cerculari, si sompnitatiesti suntu indatorati spre a invigila cumu frequenta prunci sedat — Si multi prunci nu umbla la esola, dar pentru acea andie neci unu Parinte nu sau globitu. — Supravigilarea este = 0. — (Va urma.) privinza de sine. = carcime; ca urmandu cineva essemplulu lui Cristosu cu publicanii mai mare auctoritate si stima si afla inaintea poporului, numai purtarea lui intre poporu sei consecientiei sleneție ținute)-in, 3 persone pentru defaime: privintia aceasta, adaogandu quarii saru intempla alu poporului nostru, poporulu in privintia in anima lui, pentru tiune, si prin urmare dassale!” quare mai a curatitu caminulu institutiunei scolare, de bata aceasta ensp pentru culturei avemu cugetu nu numai in ca 1 ensp pentru ca 1 enep pentru ca in si aceasta o puise rau si in spt siensirețeate si a lasatu drumueu .. pe strada cu? f. S. Fiindu de totu Romanulu debuiese La Alfarlin eu Lup,ăv. 634. șistrălov, Gila. ec . . 18 - e 4 f. 21. I. î. ae, Mimiti di Mă Cu totule . g. Directiune Rolitiana. "Din comitutulu Satumage, 17.29. lan. 1853. in giurulu nostru. Si nua se se preocupe totu fie interessatu a comunica prin gradulu cu facultatea On. Redactoratu, a dediara, cu melte noi aici a comitatului Satu mare, cu descrierea statului spiritualu necumu se invetie nlu pre altii, pretintia Foaie si evenimintele mai noue Acumu cu ce amu pute incepe dilergoste, ci pre urme, in Dumineci, in sa mese,aceasta cercu stare unele si interessante, quare apoi stracurge „si si Serbatori merge la este sentatiosa, saru — nu se vede quamu quare „mei ridici ! 12 ensi pentru ca nu si au in faciosiatu servitorii: A Summa in me.. . îJzLDT ,..,41. cr. L *) Cu aceea, ca se mesteca invetiatorii intre poporu, nu se degrada nici de cum, din contra acesta e una din cele mai de frunte datorii; inse mesteculu se fia cu scopu da lumina, dă invetia si pe poporu la multe cate folositorie, candu e treazu, dar” dreptu nu prin fia insuflatore de auctoritate, apoi aceste