Gazeta Transilvaniei, 1854 (Anul 17, nr. 12-104)
1854-05-29 / nr. 43
NP 4%. Meuepuloiiei, ombt'a ese pe die ori, adesai Perentia si Sambata. adeca : Mereurin lien odata pe serteman, Pretinsire dinmetate aru este pe papama 10 1. m. „anu 5 f. sin Invitru Monarehiei. „piasi 1854. Rația cu mevne 7 A pe șete, rei au la ingive 14 [. m. c. Se prenumera la tite paste frigiteți, sa si ba toti cunoscutii noni DD, sogrespondinti. — Pentru serie „potitu“ se ceru Rer. m. Gaeta "Transilvaniei si Fota tematica Minte, Inima si Literatura pe: Sem. N. a. s. in cursulu loru, Pretiula ambelega Foi pe Sem. P. e 5 f. m. e. untrulu monageriei; eara in afara 7 f. m. e. Se pote prenumera si incepandu dela 1. luniu cu adausu de 50 cr. mson. sont. Prenumeratiunea se face pe la e. g. oficie postale si la cunoscutii vechii nostri DD. Corespondenti, ca si pana aspma. -u nei t 779 2 Craiova, 21. Maia. „Dintr'o corespondinti a suptu datulu acesta in „Vandegheg” scoatemp multe impregiurari din Valasna mica, care, pana acuma sau nu ne era nici de cumu cunoscute, stu nu asta precum se insira intr'aceea. Despre essirea rusiloru din Valashina cuprinde, ca essindu ei au dusu cu sine pe toti amploiatii publici, arhhivele, tote actele oficiose, posta cu cai cu totu din tota Valachia mica, tóte cassele publice de prin orasie si districte, si pana si cele mai mici efecte ale cancelarieloru, insata nici 1 scaunu nu se mai află in ele. Despre Episcopulu Calinicu dice, ca fu tractatu forte reu. In 9. Maiu primi acesta, ad. mandatu deja prin. Vassileicos ca sa se retraga in Valachia mare. Brissorda respunse cu inima curagiosa, spunea turcii nu vinu ca dusimani ai tierei, si tocma, candu ar si si acesta, chiamarea lui i dicteza, ca chiaru in timpuri grele se nu si ragasesca turma; si asta nevrendu a essi de sine fu redicatu cu puterea prin 30 sasasi. Ajungendu la Balsiu unde se despartu drumurile catre Rimnicu si Bucuresti, mai dediiară odata episcopulu, ca mai bine se asa impuscatu, decatu sasi ragaseassa diecesea, si asia numai ce se ascortă la Ciminep,resiedinti'a a dou a, unde nu mai sta suptu regimulu rusescu. Arestari facura rusii multe, mai vertosu dintre junii, sarii vorbia bine despre turci, si se straportara la Bucuresti. Cu retragerea din urma hatira pe Emanuilu Snescu,rana la bariera netezata, leaci incatusiata in ferre ilu duse la Vasafesti. Schimba lui tata era: "a intre scrisorile lui se afla unu proieptu despre o impartire nota a stateloru Europei. — lu NI. parasi posta rusasca si în 12. cancearia robtisa Jeaga in 14. dimineatia ragasiga toti rusii Craiova. Tagsii era la riulu Jiulu si nu putea trece, ca podulu era imieita. Ne vanduse dintre „boierii mai betrani nimine in orasiu, ogmaga 4 boieri tineri: Haralampie, N. Zetreanu, Masesso, Argitoianu si unu preotu liueru, o devatatiune, care esti in 15. inaintea turciloru a lagarulu dela Hadovanu si la Jiulu Jiulu li se insoci si starostea șst ghiasa (Stefana) Timosu, unu romanu nascutu din Ardealu (din Meg. P.) si agentulu prusianu Staise. În 16. se rentorse derotatiunea șa promisiuni sinistito de in degerta. - În 17. rela amadiu intră faimosulu Îskender Bei, contele Pinschi, sfaima casaciloru, ca unu fulgeru n prasiu cu 6 calareti, 2 inainte cu carabinele intinse, 2 adiutanti lea laturea si alti doi calareti in dereptulu lui. Poporulu acurse ca oa din tóte partile pentru ca se veda de argoare pe faimosulu acestu sarbatu. Elu e de statura mijlocia, somrasta si virtâsa, si cam de u ani; cautatura lui e cu totulu marttala si trebue se fi fosta intriosatogu in campania facia cu dusmanulu. Intrandu salută poporulu in seeba deaca se afla pinteni, tote, partile eu o privire . si dessalesa la. o bolta unde in- Dara se manea pucinelu mai dede unu rotogolu prin mai multte strate ale orasiului si dupa petrecere de 3 ore se intorse la Jiulu Jiulu petrecutu de viratele poporului. Inca in aceeasi sera porni avangarda puternica din cavaleria lui, lasandu, de o parte Craiova, catra fedu Ferarului si luă pusetura acolo in departare de Jbozga de ogasin. In 18. . turcii in orasiu intre trasulu segeteie si vivatele poporului ce acurse in masse indespaite. Ducele loru Ismail Pasia dese eale el in casa lui Alessandra Delgeanu, care suptu timpulu ocupatiunei “din anu 1848—1849 fa de catra Pasia de atunci pedepsitu truresse si depusu din oficiulu sela purtă ca directoru de politia, si acum se denumi totu de acelasu turcu de ocarmuitoru in celu mai mare districtu alu Valachiei, adeca alu Craiovei. Ismail Pasia emise in data o noața proehiamatiune, in care provocă pe poporu se fia linistitu si “deosebi dojani pe poporulu tierauu ca sa si lucre pamenturile sale, ale boieriloru si ale arendasiloru loru. Sechendeg Bei merse indata cu trupele sale inainte catra Slatina si alalta eri se si află la dealulu Sarulu, facisu cu Slatina, trupele lui nu trecura prin orasiu ei pe de lature. În Craiova se afla numai trapa regulata vro 4000, vinu vive si trecu pe nsetata alte trupe noane catra Oltu. Pentru 20.000 infanteria si 10,000 cavaleria sa pusu la cale sa se faca provisiune, Dissirlin'a militiei e essemplara si purtarea ișgei loru nu lasa nimicu indereptu de asteptatu. Deosebirea intre rusii crestini si intre asta numitii, oardele selbatece asiatice, e forte mare si adeca in favorea estora. De fata si poporatiunea intimpina cu toata inima si pe totu lesplazgheri initele loru, in catu ei au astazi in abundantia tote cele de care rusii suferiau lipsa cu ceva inainte de acesta, si tote se platescu cu acuratetia catu in argintu catu in branenote forma sagoga e foga zgorogtine lunga. Pe acele le primescu bucurosi in locu de bani fiindca aici au avutu omenii totu una vreme buna opiniune despre turci, cumea ei suntu de omenie. . Pentru soldarea amploiatiloru asiediati acuma se au pusu la cale colecte libere, la care turcii inca luara parte cu marinimitate nesediata. Protugiilora li sau pusu unu terminu de 14 dile pentru ca sa se rentorea. iati. Osprazimea dilei e asiediarea noi loga amplo- Acumu nu mai putemu dice, care nulpuna mai liberu.“ — Seriile mai zgosiete a lui „u. V. ne adaca raportu despre, o lupta aspra la Oltu, intre avangarda tagseassa si intre rusi. Unu desragtsamenta de rusi cu 4 tunuri facu, ad, in 29. Maiu o escurgere aprope de Caracalu peste Oltu si rusii fura astfela incungiurati de a putere rgee omranitate de sgei, insata numai rpeiii putura mai ajunge pe malulu stengu alu Oltului. — Din lassii in Moldavia se scrie, spunea incepandu dela 5. naia se facu nesontenita transporturi de raniti in capitala aseasta, se veni cu mirare tuturoru, pentru ca pana aisi inca nu mai ajunseseră spitalele. Pana aspma se alina aici lazaretulu intocmita pentru 2400 bolnavi; acumu inse deregatoriele suntu silite se mai stramute in spitale mai multe case private, si cu licitatiune se acordă o literatiune da 2500 paturi, cu conditiune strinsa, ca in 10 dile se se afle gata. Inginerii oculta orasiulu, rote ca vrau selii fortifice. La Tergulu frumosu si Berlatu au si inceputu a se sapa siantturi. Munitiunea de la Focsiani sa sagata la Slobosia si se pare ca Focsianii inca se voru parasi pentruea de acolo trecura mai multe sute sange prin lassii si se straportara pe la Sculeni peste Prut, ceea ce se aude ea si pe la Leova inca se face. Intre Botosiani si Bacau catatiene inca suntu consemnate sa se asieze trupe si o parte e ai sosita. Dela Foseiani se aude scirea, cumea 7000 de carre din Husia se afla venite in giurulu acela, — în tierile din le: