Gazeta Transilvaniei, 1855 (Anul 18, nr. 1-104)

1855-04-20 / nr. 31

ANr. 81. Gazetare de die ori, adespi Moresea si Sambata.uiea odata pe pertemana, adeca : Mercuria, Pretiuga este pe unu anpu 10 f. m. e.; pe diumetate anu 3 i. in Mintii Monarehici. 29. Aprilie si A mit Pentru tieri straine 7 1. pe anu Sem. l pe anii intregu 14 f. m. s. Se prenumera la tut ropte imperatesei, cum si la toti cunoscutii nostri DD. coreprendinti. Pentru serie „petitii“ se cer 4 a BE Monarchia Austriaca. TRANSSILVANIA Clusiu, 93. Aprilie u. 1853. Onorate Domnule Redactoruloaltula e. g. gubernu s'a induratu in a. talmia cu înca in vera anului trecuta se deschida pentru vera fitoase cu pentru 5 luni redicatu, iarase I. Maia pena ultima lunei Angust, unde se voru primi patimitori cu dureri de ochi si pentru o plata de 12 fri. m. s. si pe langa testimoniu de rapregiate subscrisu, de antistitii satului si a mai de apropei deregatorii, altu midilocu de a face spnosepto institutulu acestu, ani aflatu eu cale a te ruga pre onog. Domnia Ta, ca se ai bunatate in Gazete a pu Misa infintiagea pomenitului institutu, ca se tinda intelifentia noastra romana, se indemne pre cei nesciuti, ea se caute vindecare ori in ce timpu aici, tindea in anulu trecutu forte pucini romani au fostu, din sansa nespnossintiei institutului, Asestu institutu e insghedintiata Domnului s. g. professoru de chir si oculistica Emilie Nagel, Dr. de Medicina, membru fatatei vienese, care e unu barbatu forte apia. atatu pentru propunerea studiului seu, catu si pentru curarea mai alesu a ochiloru. — J. C. Bucuresci. Din diurnalulu de Bucuresci primimu schea, spunea linea telegrafica dela Varna la Rusciucu s'a gatitu si acum seli lucra, giu, ca fiulu electricu sa se asiede pe suplu apa Dumarei la Sing- Dela Jassii catra Galati inca e telegrafulu pe finitu. Jassii, 8. Aprilie. „Zimbgala” ne aduce sigisogirea ministrului de esterne alu Bogiei latga Principele Moldaviei, provoca acesta, ca se trimita pna boieriu la conferintiele de Viena lunga Ali Pasta „care va fi sprnu ordinulu plenipotentului gubernului imperialu suveranu (? facia cu Principatele?) in inspsime de informatoru, si a carui insarcinare sa va margini (?) de a da solintia si lamurire representantului M. $. Imp. acreditatu lunga conferintiele pentru intrebarea privitore In Principate“. Asta i trimite 3 boieri propusi de Turcia, care pnala sa lu alegza Domnula spre scopulu acesta. Boierii propusi de Porta erau: „D. Sp. Mihalache Santaspsina Pascano, Vogn. Georgie Sturdza si Vogn. Constantinu Negri“. Domnulu alese pe D. V., S. Negri, care si porni in 10, aiun c. la Viena. Despre obiectulu acesta mai citimu prmatogele, cu data: 10. Aprilie v.Totulu se pare a mistca spiritele in societatea “Mostra este representatiunea tierei la conferintiele din Viena. Se scie ca la Viena s'a cerutu ca Principatele se trimita nisce pleni putinti, ca se dea lamuririle trebuinti-se sandu songghespla ari se se ocupe de sorta loru care este legata cu sorta Orientului. Dupa propunerea facuta dela Viena, domnii au raportatu si au cerutu deslegare dela lu Porta, caci, precum se vede, nu cutezau a face acesta dela sine sau de a d gherta la Turcia, care a avutu si are interesu a umbri autonomia noastra, ne dete si acuma esemplu. In locu se lase pe Principate a'si alege singure dezpiatiunea, o scrisre viziriale catra domni recomendă cate 3 regeoane, dintre care ei trebue se aseza cate una. Aice se alese Vorniculu S. Negri, la Bucuresci (precum am auditu) doetorulu de medicina N. Cretiulescu, carele este si digheetoge alu departamentului din leuntru. Pe langa acestea, departe de a da dreptu numitiloru se apere drepturile Principateloru la conferintie, i constringe prin instruc țiuni ca se fia numai referenti ambasadorului turcescu. 2 la Domnu; prin acesta se face provocare ca se lega, ca tieta doresce a fi representata la conferintie spre a'si estine drepturile de a dreptulu, sar nu prin ambasadorulu turcescu. (—) Nu scimu Dnam ce va face. Cu toate aceste delegatulu Negri astadi a plecatu pentru Viena. Eladace cu sine unu memorială din partea Domnului, în care se espunu drepturile politice ale Moldovei si unu proiectu pentru viitorea reorganisatiune a tierei. Ori cum se morialulu, ori cum se fa espuse drepturile literei, ori de sonstitutiune fa ssghisp meepm se fa rgoiestala de constitutiune, remane a se ssi dacava place lui Ali Rasia, si ce se va face in sasp sont gaghin. Mai multa sau mai ratinț spnoassema cuprinderea memorialului si a proiectului, de care e vorba. Celu din taiu este o disertatiune istorica, prin care se arata drepturile politice ale tieghei dupa tractare; causa este destulu de zelosu sustienuta, dar!earasi trebue se repetamu : daca nu va place turciloru, cine va representa-o la confegiutie. Proiectulu de constitutiune este o treselura din vechile si cele mai nope institutiuni. Bata pe scurtu ce propune: 1. Sigurantia neutralitatiei teritoriului, garantisata de Europa. 2. Autonomia tierei in ceea ce lana organisarea si administrarea ei din lepriga. *) Pretinsu unei falcei de mosie se estima in aproximativu la cipatu, dag aice spiritele suntu forte nacajite, nu pentru alegereareg!! Nu se scie cum se va fi privindu lucrulu acesta in vecinulu PrinAsemine proiecte ar fi fostu de doritu se se faca de catra neaga i prin consultarea opiniunei publice, dag de buna paga ce sau facutu la astfelu de impregiurari “de sarga Domni, fiatiiuga candu-si va tedea autonomia gagantisata, va veni si la reforme, - - — tt s. 26. Martiu sub Ngo. 5487/668 a dechiara: ca institatala Of De acea, findea nu am! sopei denumite — care are calcate, sfasiete, degradate pana Acele igastate marturisite modalitatea alegerei Ira puterei sazegane; ne vorbesce numai prin care setipula ca se langediesca romani si segema sonsidegatiunea si repiga positiunea care dedese istoria, privileges accordes generala — i se dă. Drepturile tieriloru nostre acuma au nevoia a si acuma turci rositimea loga politica are nevoie a in raporturile loru cu Tageia. Asta dag cine va gerghesentanesce asemenea interese la congresulu epgoreanu, sanda deputatiunea este numită de turci? Este Ore cu putintinca in plinu secolulu XIX, dreptulu ginteloru, care reclama dreptatile romaniloru, se fie despre tiuitu ? Tregirile noastte au avutu tractate cu Purcia; acele tractate au fostu Astadi se da o retitiune coperita cu cateva sute de subsemnaturi 3. Pributulu catre 8. Porta se se dea sub titlu de pesichesiu (eșcheșu), (present) in 2000 de pungi bani turcesci, dupa tgastare. 4. Dreptulu de a ave unu representante pamentanu la Constan(Aru fi de doritu ca acesta se fie alesu de tiera, pentru ca tinopole se nu fie impusu de Porta, Domnului ca pena acuma). 5. Domnulu se fie alesu de tiera si pe viatia; succesoriulu seu eagasi alesu, inse din familia sa, adeca o negeditate electiva. 6 O forma de guberniu representativa. Doua camere: una compusa din 15 persone, adesa 12 boieri numiti pe viatta, cu mitropolitulu si episcopii; ceealalte din 35 regione, numite prin alegere si pe principiulu proprietatei, adesa cei ce voru av6 100 falci *) proprietate sefia alegatori, si cei ce voru ave; 1000. falci, se roata [i alesi. 7 Toate reformele privitore la imbunatatirile din leuntru se se faca prin trega fara amesteculu nimagai. Ș in uitare? in clipa de astadi; respectarea loru, nu trebue eu suntu Asestp si nu dar” pentru fi aparate si inson si regulata este re tota bunavointta rgasesc permanentu oage negate immanite as timRogtei? de Tagsia, care si trebuie fie pusu pe tapetulu sonsegintielogn? se dintre 5—20 galbeni, .