Gazeta Transilvaniei, 1855 (Anul 18, nr. 1-104)
1855-06-11 / nr. 46
Asuata este sârtea muritoriloru, unii pentru „aesele se declatesia in demnitati, era aici se relega la capitulele din Enssen. — Samuile Volsanp au vietiuitu totu in lupte cu sortea sea. Fiei tieghena puoga Precum o aa pipaita sansas gandii DD. episcopi romani Ilustriase sab DD br. Alesandru Dobraga . PE ap de secretariu pre D. Mihaile Nagiu (Nagy) profesorulu gimnasiului completu de Venizin, o capacitate laudarera, talentu frumosu, six „maniera eleganta. Gra loane Alexi in alegerea s ca duce pre Dr. Mihailu” Siorbanu, paroculu de Ace re, unu individu in elevulu nostru alesu, ca asta d lista laconica, si limbistu mare,vorbindu limbele: Paulinna, francesa, anglica, fegmana, magiara, si nun i esandase si cu shinesa, este: Poetu, piptoriu, sagin elegantu, compunatoriu. Apoi fara de aceea tari si in cele din afara suntu persone mature, si placute, voru descrie si mai placuta dti J si E le rostessp - noua. cariera. — - DN - . vitasreta - ce ? ? i d ) ? ] uiștin ei --- B ---zinii- Moi alodiulu. O sumă vrie ce se făcu pe 3 ani, căce afară de ura lungă a Brașovechiului și de arenda otelului la „Coroană” sui țara înarănduirii preste 40,700 În care încurge în casa În timpulu acesta dreptulu cărimpritului ce pote folosi și de alte comunități spre acoperirea altoru lipse neanepare. l unde ce acas starea școleloru șiserabilă comitu o crimă neseprars decă exe nu ce tulu cărcimăritului nu numai pe cele șine —A4 - punctu folosescu luni moralu ca serenit cal aa convingere, că prin mesura a'și vinde drepci chiaru de venitulu acela pentru etatorirea și înbunarea stărei școlare. Preoțimea e detoare și aiții încă din ajută doi particulari, runchi pără să ce, știe sine a causatu voculu, luet PIA. Viena, 16. luniu n. Ali Pașa, marele veziru și pleninotetu alu Porții aa conferințele de Viena, porni eri ne vaporulu separatu „rini” la Pămustă, unde ape de cugetu ce sosescă în 24. ale Elulu de Arifu Efendi dimpreună cu personululu consulatului, iorii de pace au mai scornitu și acum, cum că Ali Pașa ar fi lăsatu unu proiectu de pace în Viena. Ci faima acesta goală pa fi eșitu din împregiurarea, că Ali Pașa luănduși sănătate dela gr. Buciu petrecu timpu lu dănsulu. fe banoneae împrumutului naționalu din anulu trecutu se imescu atătu la plătirea vămiloru căzu și a contribuțiunei, să voru da în Iuliu pe obligațiile cele plătite, eară la cele mai mici, care încă n'au plinitu sumă de o obligăciune se voru plăti înteresele deocamdată după suma cauțiunei, eară nuprirene, ce voru face atente, că restulu ce va plăti laierea plătiriloru ce se facu în restimpuri. Pentru vama de împortulu marfeloru coloniale s'au trimisu la Viena de pe la tote direcțiunile c. p. de finanțe proiecte, în ce formă s'ar putea căde vama aceasta, fără ca să cepericlizeze inustria zălarului din imperiu. — Viena, venetelu statului Austriei pe anuălu 1854. Precum pavelaaapt ani decurăndu trecuți, așea și estimpu ministeriulu finanțeloru publică pn Gazeta oficială „Wieneg Zei una" bugetulu, adică veniturile și spesele etatului Austriei pe a. tr. 1854. Resultatele aceluiașu bugetu toarele prescurtate suntu urmă: - Veniturile statului na stipate ne doi ani. 1854 1853 fiorini m. c. munu, a sare, tăbacu, timbru, Cese judecătorești, loterii ș. a. 133,255,802 130,288,412 Venituri dela proprietățile statului, cum moșii, drumuri fereca-uău-ie „7 telee 7459,323.2,700,732 1 de amor Ș. 10 580. 790 11.285.991 be ; . 8,773,989 6.923.310 Cu totulu 248,353,724 235.930,102 mi . 1.206,851 One totală a frz„ statului 1115,333,724 237,136,993 Subgrătăndu cama din men 1853... . dela cea din a. 1854 aulămu căpe an. . Este totu cu 8,196,731 voindu însă a cunoște sumele fiecărei contribuțiuni una căte una, aceleaș ce află specificate așea: Veniturile indirecte. Pe anii: 1854 1853 Fiorini m. c. Oandea de consum 27.800.820 28,893,209 Vămile a 19.068.677 20,728.163 Sarea 27,387,688 25,178.693 Tăbaculu 22,308,7922 21.467.565 Timbru și tacsele judecătorești 26.117.591 24,906.342 loteria 6.302.546 5.234.851 Alte facse 4.269,688 3,879,499 . Cu totulu 133,255,802 130,288,412 Înseamnă: Sarea aruncă pe 1854 unu venitu cu 2,208,995 fri, mai mare decătu pu a, 1853, tăbaculu cu 941,227 f, timpă și gacsele judecătorești cu 1,211,249 ori., loteriile cu 1,067.695 fri. mai multu, pumai daudea "de consumo și vămile au scăzutu. 3. Veniturile dela voșiriemuuie statului, variză la ghenia "austriaca, pravssilul istăii, . . c.b. În dilele acestea ca arendă dreștuu cărcinăritului din totu orașului însemnată e și din licitația A. Venituri opdinapii ! "A Contribuțiunea direantă, adică ne capu, te moșii, case, căștiguri, venituri ș. a. V5,551815 Contribuțiuni indirepte, adică de ceani înainte, folosânduse comunitate mi asia de tomnă, stăruiescă perde unulu atesta seau datu în a aduce pe 84,722857 ce publicu trebue cs ce lapede de egoismu. n 6. luniu mai aree în Sănpetru vr'o 4 șuri și 2 Ile anii administrativi. 1854 1853 fiorini m. c. căpitale Mai puținu cu cei e Ile anii. 1854 1853 Fiorini m. c. Venituri din dominiurile statului 3,410,427 3,037,511 Dela drumurile ferecate .54,265,505 2413, 413 + telegrafu 231,000 1,1599 +fabricele statului 105,010 154,021 Dela montanistică și adică: fiorini m. c. a) Minele 354,906 1,277,446 b) Drumurile ferecate la montanistică socotite la căpitani în Bănatu 2,056,690 1,200, 000 Tipăritulu monetăriei 137,273 780 Alte venituri 291,103 462,482 ! Cu totulu 7,159,328 2,709,732 Nota: Drumurile de feru au datu venituri prea bune pe anulu 1854. 4. Prisosuri din fondurile L. (de daropie de a le a fri. în anulu administrativu 1854 10.589,790; . 1853 112u8gini 698.301”